Muschii flexori, extensori si

rotatori ai capului si ai
gatului
 Muschii gatului

Muşchii regiunii laterale a gâtului

 Sunt dispuşi pe 3 planuri:

 
 1. Muşchiul Platisma (sau pielos al gâtului) – situat imediat sub pielea
regiunii laterale a gâtului
 
 2. Planul superficial – cu muşchiul sternocleidomastoidian (SCM)

 3. Planul profund – care cuprinde muşchii scaleni şi dreptul lateral al

capului
 Muschii regiunii laterale a gatului
Muşchiul Platisma
Acţiune:
 Denumit şi pielos al gâtului – dispus ca o 
-punct fix în partea
pânză trapezoidală de la baza mandibulei
inferioară = coboara
spre umăr şi claviculă; acoperă faţa antero-
buzele (în expresiile
laterală a gâtului.
sentimentelor triste, de
dispreţ şi de frică).
 Inserţiile sale – are numeroase inserţii, atât  -punct fix pe mandibulă
pe fascia pectoralului mare şi a deltoidului, = ridică pielea gâtului şi
cât şi pe rafeul suprahioidian; de asemenea o duce înainte.
mai are inserţie sub linia oblică, pe  -contractat în totalitate
mandibulă, şi pe piele şi tesutul subcutanat = pielea de pe gât se
al regiunii faciale inferioare; încreţeşte şi
concavitatea dintre
mandibulă şi regiunea
 Raporturile sale – faţa sa superficială întră laterală a gâtului scade.
în raport cu pielea (de care aderă). Faţa
profundă vine în raport cu lama superficială Inervaţia sa îşi are originea
a fasciei cervicale, clavicula şi pectoralul în nervul facial.
mare. Vena jugulară externă coboară între
lama superficială şi muşchiul Platisma.
 
 Planul superficial al regiunii laterale
M. sternocleidomastoidian
(SCM)  Acţiunile sale :
- când se contractă un
singur muşchi, înclină
 Unul din cei mai caracteristici muşchi ai omului. Este capul spre partea sa şi
lung, foarte puternic, pe partea laterală a gâtului,
uşpr spiralat pe al său traiect.  roteşte faţa spre
partea opusă.
 Inserţiile sale:
- când ambii muşchi se
contractă, cu punct fix
 -inferioare: prin două capete: un cap sternal
(medial), cu inserţia pe faţa anterioară a manubriul pe stern, flectează
sternal, şi un cap clavicular, cu inserţia pe porţiunea capul şi gâtul; cu
medială a feţei superioare a claviculei. punct fix pe cap,
 -superioară: se face printr-un tendon pe faţa laterala ridică toracele
a procesului mastoidian şi pe linia nucala superioară. (acţiunea asta poate fi
resimţită şi prin
 Raporturile sale: el este conţinut într-o dedublare a palpare, la inspiraţia
lamei superficiale a fasciei gâtului; prezintă două forţată/voluntară).
feţe: una superficială, acoperită de piele, m.
platisma şi lama superficială a fasciei gâtului, şi una Inervaţia este dată de
profundă ce acoperă muşchii profunzi şi mănunchiul nervul accesor şi de
vasculo-nervos al gâtului (artera carotidă comună, ramuri din plexul
vena jugulară internă şi nervul vag).
cervical.
 Plan profund al regiunii laterale

Muşchii scaleni
 3 muşchi, completaţi de încă
unul rudimentar, situaţi profund
pe parţile laterale ale gâtului;
 După poziţie ei sunt: Scalenul
anterior; Scalenul mijlociu;
Scalenul posterior; Scalenul
minim;
 Muschii scaleni
Scalenul anterior 
 Are originea pe tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor
cervicale 3-6 prin 4 fascicule, care, după
ce se unesc într-un singur corp se inseră
printr-un tendon pe tuberculul muşchiului
scalen de pe faţa superioară a coastei 1. 
 El este inervat de ramurile anterioare ale
nervilor cervicali V-VII. 
Scalenul mijlociu 
 Acesta este cel mai mare şi cel mai lung
dintre scaleni. Se prinde pe tuberculii
anteriori ai proceselor transverse ale
vertebrelor cervicale 2-7 (uneori şi pe
atlas/c1) şi se termină pe faţa superioară a
coastei 1, 
 El este inervat de ramurile anterioare ale
nervilor cervicali IV-VIII.
 Muschii scaleni
Scalenul posterior 
El pleaca de pe tuberculii
posteriori ai proceselor transverse
ale vertebrelor cervicale 5-7 şi se
termină printr-un tendon subţire pe
faţa superioară a coastei 2.
El este inervat de ramura
anterioară a nervului cervical VIII.

Scalenul minim
Este un muşchi mic şi inconstant. El
pleacă de pe turbeculii anteriori ai
proceselor transverse ale
vertebrelor cervicale 6-7 şi se
termina pe marginea medială a
primei coaste (posterior de
scalenul anterior) şi pe membrana
suprapleurală.
El este inervat de ramura
anterioară a nervului cervical VIII.
 Muschii scaleni
 Raporturile scalenilor: ei sunt situaţi
în profunzimea regiunii
supraclaviculare. Muşchiul scalen
anterior separă două spaţii
importante: spaţiul scalenic anterior
şi cupola pleurală. Între scalenii
mijlociu şi posterior trece nervul
toracic lung (pentru m. dinţat
anterior) şi nervul dorsal al scapulei
(pentru m. romboid). Cel posterior
este în raport cu muşchii spatelui şi
ai cefei.

 Acţiunea scalenilor: contracţia lor

de aceeaşi parte înclină coloana
cervicală în partea lor. Când se
contractă ambele părţi, măreşte
rigiditatea coloanei vertebrale. Când
ia punct fix pe coloana vertebrală,
ridică toracele (în inspiraţia forţată).
Contracţia scalenilor anteriori
flectează coloana cervicală.
 Planul profund al regiunii laterale
Muşchiul drept lateral al capului 

 Este un muşchi mic şi cilindric.

 Inserţiile sale: are originea pe procesul transvers al

atlasului (c1) şi se inseră pe procesul jugular al
occipitalului. 

 Raporturile sale: anterior are raport cu muşchiul drept

anterior al capului şi cu vena jugulară internă. Posterior
acopera muşchii marele drept posterior al capului şi
oblicul mic al capului, precum şi artera vertebrală.

 Acţiunea sa este de inclinare laterală a capului.

 Inervaţia sa este dată de ramura anterioară a primului

nerv cervical. 
 Muşchii regiunii mediane a
gâtului

 Muşchii suprahioidieni: m.
digastric, m. stilohioidian, m.
milohioidian şi m. geniohioidian.

 Muşchii subhioidieni: m.
sternohioidian, m. omohioidian,
m. sternotiroidian, m.
tirohioidian.
 Muschii suprahioidieni
 Muşchiul digastric 
 Inserţiile sale: pântecul postsuperior se inseră
pe incizura mastoidiană a osului temporal şi
după ce îşi termină traiectul se inseră, prin
pântecul anterior, pe foseta digastrică a
mandibulei. Există un tendon intermediar (pe
traiectul său), situat deasupra osului hioid,
prins de acesta prin fibre. Acesta este legat şi
de tendonul muşchiului din partea opusă,
printr-o formaţiune aponevrotică. Această
formaţiune (aponevroza suprahioidiană),
determină curbura muşchiului. 
 Raporturile sale: pântecul posterior este în
raport antero-lateral cu glanda parotidă şi cu
m. SCM; medial vine în raport cu m.
stilohioidian şi mănunchiul vasculo-nervos
al gâtului, cu nervul accesor şi nervul
hipoglos. Tendonul intermediar este
acoperit lateral de glanda submandibulară şi
serveşte ca reper în descoperirea arterei
linguale. Pântecul anterior este acoperit de
lama superficială a fasciei gâtului, de m.
platisma şi de piele; acesta acoperă la rândul
său muşchiul milohioidian.
 Muschiul digastric
 Acţiunile sale: când ia punct fix pe hioid, coboară mandibula
(rol în masticaţie), iar când ia punct fix pe procestul
mastoidian, ridică osul hioid şi laringele (rol în deglutiţie). 
 Inervaţia pântecului anterior vine de la nervul milohioidian din
mandibular,
  iar cea a pântecului posterior de la nervii facial şi
glasofaringian.
 Muschii suprahioidieni
Muşchiul stilohioidian

 Un muşchi fusiform, ce este situat medial de

porţiunea posterioară a digastricului. 

 Inserţiile sale: cea superioară se face pe baza

procesului stiloid al temporalului; inferior se
inseră pe faţa anterioară a osului hioid lângă
cornul mare (printr-un tendon turtit). 

 Raporturile sale: sunt identice cu cele ale

porţiunii posterioare a m. digastric. 

 Inervaţia sa provine din nervul stilohioidian,

care este o ramură a nervului facial.
Muschii suprahioidieni
Muşchiul milohioidian
 Este un muşchi lat, care cu partea să simetrică, opusă, formează
diafragma gurii.

 Inserţiile sale: pleacă de pe linia milohioidiană a mandibulei.

Partea posterioară a fibrelor se inseră pe faţa anterioară a osului
hioid (aproape de marginea sa inferioară). Fibrele anterioare se
inseră pe rafeul median fibros (ce se întinde de la simfiza
mentonieră până la osul hioid).

 Raporturile sale: cei doi muşchi formează planşeul gurii (bucal).

Superior este întărit de muşchii geniohioidieni, iar inferior de
pântecul anterior al digastricului. Are rol în susţinerea limbii şi
separă loja submandibulară (inferior) de loja sublinguală
(superior).

 Actiunile sale: când ia punct fix pe mandibulă, ridică şi duce

înainte osul hioid şi limba (rol în deglutiţie); când ia punct fix pe
hioid, coboară mandibula (rol în masticaţie).

 Inervaţia sa este dată de ramura milohioidiană a nerului alveolar

inferior.
Muschii suprahioidieni

Muşchiul geniohioidian 
 Situatdeasupra porţiunii mediale a
milohioidianului, este un muşchi îngust, cu
direcţie antero-posterioară. 

 Inserţiile
sale: pe spina mentonieră a mandibulei
şi pe faţa anterioară a corpului osului hioid. 

 Raporturile sale: inferior acesta acopera

milohioidianul, iar superior este acoperit de
genioglos; cei doi geniohioidieni vin în contact
între ei pe linia mediană. 

 Acţiune:în funcţie de punctul fix, ridică osul

hioid sau coboară mandibula (cu rol în deglutiţie
şi masticaţie).

 Inervaţiasa provide din ramruile anterioare ale

nervilor cervicali I şi II.
 Muşchii subhioidieni

 Cei din dreapta sunt separaţi de cei

din stânga prin linia albă
infrahioidiană (o îngroşare a fasciilor
gâtului care fuzionează sub istmul
tiroidian).
Muschii infrahioidieni

Muşchiul sternohioidian 
 Un muşchi alungit, întins de la
stern la osul hioid. 
 Inserţiile sale: se află pe pfaţa
posterioară a articulaţiei
sternoclaviculare şi pe marginea
inferioară a corpului osului hioid.
 Raporturile sale: în porţiunea
inferioară este acoperit de m. SCM
şi piele, şi acoperă la rândul său,
m. sternotiroidian şi m.
tirohioidian. În jumătatea
superioară muşchii sunt apropiaţi,
iar în cea inferioară distanţaţi.
 Acţiunea sa constă în coborârea
osului hioid. 
 Inervaţia sa este dată din ramurile
ansei cervicale.
Muschii infrahioidieni
Muşchiul omohioidian 
 Este un muşchi digastric, format din două
corpuri musculare, unul superior şi altul
inferior, unite între ele printr-un tendon
intermediar. 
 Inserţiile sale: inserţia sa inferioară se
găseşte pe marginea superioară a scapulei
(imediat medial de incizura scapulei); inserţia
superioară se află pe marginea inferioară a
osului hioid (lateral de m. sternohioidian). 
 Raporturile sale: muşchii omohioidieni sunt
legaţi între ei prin lama pretraheală a fasciei
cervicale. În regiunea jugulocarotidiană
tendonul intermediar încrucişează
mănunchiul vasculo-nervos al gâtului
(marginea sa superioară este un reper util în
descoperirea acestor elemente). 
 Acţiunea lor se resimte în inspiraţia forţată. 
 Inervaţia omohioidianului este dată de
ramura superioară a ansei cervicale a plexului
cervical.
Muschii infrahioidieni
Muşchiul sternotiroidian 
 Este situat profund faţă de m.
sternohioidian. 
 Inserţiile sale: cea superioară se
face pe linia oblică a cartilajului
tiroid, iar cea inferioară pe faţa
posterioară a manubriului sternal,
şi pe marginea posterioară a
cartilajului primei coaste. 
 Raporturile sale: este acoperit de
m. sternohioidian şi acoperă la
rândul său, traheea şi glanda
tiroidă. Ei sunt apropiaţi în
porţiunea inferioară şi distanţaţi în
porţiunea superioară. 
 Acţiunea sa este de a trage
laringele în jos. 
 Inervaţia sa este dată de ansa
cervicală a plexului cervical. 
Muschii infrahioidieni
Muşchiul tirohioidian 
 Este un muşchi mic, patrulater, uşor
de confundat cu o continuare
superioară a sternotiroidianului. 
 Inserţiile sale: inferior se inseră pe
linia oblică a cartilajului tiroidian,
iar superior pe marginea inferioară a
cornului mare al osului hioid. 
 Raporturile sale: anterior este
acoperit de m. sternohioidian şi m.
omohioidian. Posterior el acoperă
cartilajul tiroid şi membrana
tirohioidiană. 
 Acţiunea sa este cea de a coborâ
osul hioid sau de a ridica laringele.
 Inervaţia este dată de o ramră
proprie, şi anume nervul
tirohioidian, din nervul hipoglos.
 Muşchii prevertebrali
Ei ocupă planul cel mai profund al gâtului, aplicandu-se direct
pe coloana vertebrală.

 Muşchii prevetebrali sunt acoperiţi de lama prevertebrală a

fasciei cervicale, prin intermediul căreia vin în raport anterior
cu faringele şi mănunchiul vasculo-nervos al gâtului.
 
 Acţiunea lor constă în flexarea capului, lungul gâtului fiind şi
flexor al coloanei cervicale.
 
 Inervaţia lor provine din ramurile anterioare ale nervilor
cervicali 1-6.
 Muşchii prevertebrali
Muşchiul lung al capului
 Cel mai anterior dintre cei 3. Are
originea pe tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor
C3-C6 şi se inseră pe faţa inferioară a
porţiunii bazilare a occipitalului,
înaintea găurii occipitale.
Muşchii prevertebrali

Muşchiul lung al gâtului 

 Un muşchi alungit şi multifid, situat pe partea antero-

laterală a coloanei vertebrale. 
 Are 3 porţiuni:
 Porţiunea verticală – ea pleacă de pe corpurile primelor
3 vertebre toracice şi ale ultimelor 3 vertebre cervicale
şi se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale.
 Porţiunea oblică inferioară – ea pleacă de pe corpurile
primelor 3 vertebre toracice şi se inseră pe tuberculii
anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor
cervicale 5-6.
 Porţiunea oblică superioară – ea porneşte de pe
tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale
vertebrelor C3-C6 şi urcă până la tuberculul anterior al
atlasului.
 
 Muşchiul lung al capului şi lung al gâtului sunt de multe
ori greu de diferenţiat şi separat.
M. prevertebrali

Muşchiul drept anterior al capului

 Este un muşchi mic, cu originea pe
faţa anterioară a masei laterale şi a
procesului transvers al atlasului, iar
inserţia sa se face pe procesul bazilar
al occipitalului.