Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
rotatori ai capului si ai
gatului
Muschii gatului
Muşchii scaleni
3 muşchi, completaţi de încă
unul rudimentar, situaţi profund
pe parţile laterale ale gâtului;
După poziţie ei sunt: Scalenul
anterior; Scalenul mijlociu;
Scalenul posterior; Scalenul
minim;
Muschii scaleni
Scalenul anterior
Are originea pe tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor
cervicale 3-6 prin 4 fascicule, care, după
ce se unesc într-un singur corp se inseră
printr-un tendon pe tuberculul muşchiului
scalen de pe faţa superioară a coastei 1.
El este inervat de ramurile anterioare ale
nervilor cervicali V-VII.
Scalenul mijlociu
Acesta este cel mai mare şi cel mai lung
dintre scaleni. Se prinde pe tuberculii
anteriori ai proceselor transverse ale
vertebrelor cervicale 2-7 (uneori şi pe
atlas/c1) şi se termină pe faţa superioară a
coastei 1,
El este inervat de ramurile anterioare ale
nervilor cervicali IV-VIII.
Muschii scaleni
Scalenul posterior
El pleaca de pe tuberculii
posteriori ai proceselor transverse
ale vertebrelor cervicale 5-7 şi se
termină printr-un tendon subţire pe
faţa superioară a coastei 2.
El este inervat de ramura
anterioară a nervului cervical VIII.
Scalenul minim
Este un muşchi mic şi inconstant. El
pleacă de pe turbeculii anteriori ai
proceselor transverse ale
vertebrelor cervicale 6-7 şi se
termina pe marginea medială a
primei coaste (posterior de
scalenul anterior) şi pe membrana
suprapleurală.
El este inervat de ramura
anterioară a nervului cervical VIII.
Muschii scaleni
Raporturile scalenilor: ei sunt situaţi
în profunzimea regiunii
supraclaviculare. Muşchiul scalen
anterior separă două spaţii
importante: spaţiul scalenic anterior
şi cupola pleurală. Între scalenii
mijlociu şi posterior trece nervul
toracic lung (pentru m. dinţat
anterior) şi nervul dorsal al scapulei
(pentru m. romboid). Cel posterior
este în raport cu muşchii spatelui şi
ai cefei.
Muşchii suprahioidieni: m.
digastric, m. stilohioidian, m.
milohioidian şi m. geniohioidian.
Muşchii subhioidieni: m.
sternohioidian, m. omohioidian,
m. sternotiroidian, m.
tirohioidian.
Muschii suprahioidieni
Muşchiul digastric
Inserţiile sale: pântecul postsuperior se inseră
pe incizura mastoidiană a osului temporal şi
după ce îşi termină traiectul se inseră, prin
pântecul anterior, pe foseta digastrică a
mandibulei. Există un tendon intermediar (pe
traiectul său), situat deasupra osului hioid,
prins de acesta prin fibre. Acesta este legat şi
de tendonul muşchiului din partea opusă,
printr-o formaţiune aponevrotică. Această
formaţiune (aponevroza suprahioidiană),
determină curbura muşchiului.
Raporturile sale: pântecul posterior este în
raport antero-lateral cu glanda parotidă şi cu
m. SCM; medial vine în raport cu m.
stilohioidian şi mănunchiul vasculo-nervos
al gâtului, cu nervul accesor şi nervul
hipoglos. Tendonul intermediar este
acoperit lateral de glanda submandibulară şi
serveşte ca reper în descoperirea arterei
linguale. Pântecul anterior este acoperit de
lama superficială a fasciei gâtului, de m.
platisma şi de piele; acesta acoperă la rândul
său muşchiul milohioidian.
Muschiul digastric
Acţiunile sale: când ia punct fix pe hioid, coboară mandibula
(rol în masticaţie), iar când ia punct fix pe procestul
mastoidian, ridică osul hioid şi laringele (rol în deglutiţie).
Inervaţia pântecului anterior vine de la nervul milohioidian din
mandibular,
iar cea a pântecului posterior de la nervii facial şi
glasofaringian.
Muschii suprahioidieni
Muşchiul stilohioidian
Muşchiul geniohioidian
Situatdeasupra porţiunii mediale a
milohioidianului, este un muşchi îngust, cu
direcţie antero-posterioară.
Inserţiile
sale: pe spina mentonieră a mandibulei
şi pe faţa anterioară a corpului osului hioid.
Muşchiul sternohioidian
Un muşchi alungit, întins de la
stern la osul hioid.
Inserţiile sale: se află pe pfaţa
posterioară a articulaţiei
sternoclaviculare şi pe marginea
inferioară a corpului osului hioid.
Raporturile sale: în porţiunea
inferioară este acoperit de m. SCM
şi piele, şi acoperă la rândul său,
m. sternotiroidian şi m.
tirohioidian. În jumătatea
superioară muşchii sunt apropiaţi,
iar în cea inferioară distanţaţi.
Acţiunea sa constă în coborârea
osului hioid.
Inervaţia sa este dată din ramurile
ansei cervicale.
Muschii infrahioidieni
Muşchiul omohioidian
Este un muşchi digastric, format din două
corpuri musculare, unul superior şi altul
inferior, unite între ele printr-un tendon
intermediar.
Inserţiile sale: inserţia sa inferioară se
găseşte pe marginea superioară a scapulei
(imediat medial de incizura scapulei); inserţia
superioară se află pe marginea inferioară a
osului hioid (lateral de m. sternohioidian).
Raporturile sale: muşchii omohioidieni sunt
legaţi între ei prin lama pretraheală a fasciei
cervicale. În regiunea jugulocarotidiană
tendonul intermediar încrucişează
mănunchiul vasculo-nervos al gâtului
(marginea sa superioară este un reper util în
descoperirea acestor elemente).
Acţiunea lor se resimte în inspiraţia forţată.
Inervaţia omohioidianului este dată de
ramura superioară a ansei cervicale a plexului
cervical.
Muschii infrahioidieni
Muşchiul sternotiroidian
Este situat profund faţă de m.
sternohioidian.
Inserţiile sale: cea superioară se
face pe linia oblică a cartilajului
tiroid, iar cea inferioară pe faţa
posterioară a manubriului sternal,
şi pe marginea posterioară a
cartilajului primei coaste.
Raporturile sale: este acoperit de
m. sternohioidian şi acoperă la
rândul său, traheea şi glanda
tiroidă. Ei sunt apropiaţi în
porţiunea inferioară şi distanţaţi în
porţiunea superioară.
Acţiunea sa este de a trage
laringele în jos.
Inervaţia sa este dată de ansa
cervicală a plexului cervical.
Muschii infrahioidieni
Muşchiul tirohioidian
Este un muşchi mic, patrulater, uşor
de confundat cu o continuare
superioară a sternotiroidianului.
Inserţiile sale: inferior se inseră pe
linia oblică a cartilajului tiroidian,
iar superior pe marginea inferioară a
cornului mare al osului hioid.
Raporturile sale: anterior este
acoperit de m. sternohioidian şi m.
omohioidian. Posterior el acoperă
cartilajul tiroid şi membrana
tirohioidiană.
Acţiunea sa este cea de a coborâ
osul hioid sau de a ridica laringele.
Inervaţia este dată de o ramră
proprie, şi anume nervul
tirohioidian, din nervul hipoglos.
Muşchii prevertebrali
Ei ocupă planul cel mai profund al gâtului, aplicandu-se direct
pe coloana vertebrală.