M.

bices femural
origine:
capul lung – tuberozitatea ischadică
capul scurt – ½ inferioară a liniei aspre
inserție:
capul fibulei, condilul lateral al tibiei și fascia gambei
inervație:
capul lung – ramuri din n. ischiadic (L5-S2)
capul scurt – ramuri din n. peroner comun
acțiune:
extensia coapsei pe bazin, flexor al gambei și al
genunchiului, rotator extern (gamba este în flexie)
 M. semimembranos
origine:
tuberozitatea ischiadică (tendon comun cu b.femural)
inserție:
tendonul direct – fața posterioară a condilului medial al
tibiei
tendonul recurent – lig. popliteu oblic al genunchiului
tendonul orizontal – fața anterioară a condilului medial
tibial
inervație:
n. ischiadic
acțiune:
extensor al coapsei și flexor al gambei, adductor al gambei,
rotator intern al gambei flectate
 M. semitendinos
origine:
tuberozitatea ischiadică (tendon comun cu bicepsul
femural)
inserție:
pe faţa medială a tibiei
inervație:
n tibial (ram al ischiadicului)
acțiune:
extensor al coapsei şi flexor al gambei
mai este şi adductor al coapsei şi slab rotator întern al
gambei
 m. adductor mare
origine:
tuberozitatea ischiadcă și ramura ischio-pubiană
inserție:
linia aspră și epicondilul medial femural
inervație:
n. obturator
acțiune:
cel mai puternic adductor al coapsei
extensor al coapsei față de bazin
 Fascia lata
este fascia de înveliş a coapsei; ea
înconjură muşchii coapsei ca un manşon
prezintă o serie de dependinţe
importante:
 îngroşări (tractul iliotibial)
 dedublări (teci pentru vase şi pentru
muşchi)
 prelungiri în profunzime (septe
intermusculare)
origine:
 ligamentul inghinal, şi posterior se continuă
cu fascia gluteală
inserție:
 faţa anterioară a patelei, pe fibulă, pe
tuberozitatea şi pe condilii tibiei,
continuându-se apoi cu fascia crurală
a) tractul ilio-tibial
este o panglică fibroasă bine diferenţiată în structura
fasciei lata în partea ei laterală
origine:
 posterior din porţiunea superficială a gluteului mare;
 anterior din aponevroza de inserţie a muşchiului tensor al
fasciei lata
 şi la mijloc din aponevroza gluteală (fascia gluteală îngroşată
aponevrotic la nivelul gluteului mijlociu şi cu inserţia pe
creasta iliacă)
inserție:
 pe condilul lateral al tibiei;
 mai are o inserţie secundară pe capul fibulei, pe patelă şi pe
fascia crurală.
Rolul tractului iliotibial în mers şi în staţiune este
considerabil (rotire laterala a soldului, abductie si
extensie)
b) tecile muscuare și septele intermusculare
câte o teacă pentru croitor, gracilis şi pentru tensorul
fasciei lata
de pe faţa profundă a fasciei lata pleacă două
despărţitori intermusculare:
1.Septul intermuscular lateral
 Se insera pe buza laterală a liniei aspre şi coboară până la
epicondilul lateral al femurului. El desparte vastul lateral de
bicepsul femural şi determină la suprafaţă un şanţ vertical
(şanţul lateral al coapsei).
2.Septul intermuscular medial
 se prinde pe buza medială a liniei aspre şi trece între
adductori şi vastul medial.
 c) teaca vaselor femurale
1. P o r ţ i u n e a s u p e r i o a r ă
2. P o r ţ i u n e a m i j l o c i e
3. P o r ţ i u n e a i n f e r i o a r ă
 este bine individualizată şi ia numele de canalul adductorilor sau
canalul Hunter
 peretele ant-medial
 este format de lama vastoadductorie
 constită dintr-un un sistem de fibre arciforme sub formă de

lamă, întins între vastul medial şi adductorul mare

 acoperită de m. croitor învelit de teaca lui şi e distinctă de

foiţa profundă a tecii croitorului

 peretele post-medial
 este format de adductorul mare

 peretele ant-lateral
 este format de vastul medial acoperit de fascia lui
 prin canalul adductorilor trec vasele femurale şi n . safen intern
 în lungul tecii vaselor femurale, cele două vase îşi schimbă treptat
raportul între ele, artera aşezându-se înaintea venei.
 orificiul inferior
 hiatul tendinos al adductorului mare prin care se realizează
comunicarea cu fosa poplitee
 cele două vase femurale, sunt strâns unite între ele printr-o teacă
conjunctivă densă, numită teaca vasculară care, mai ales la nivelul
canalului adductorilor face dificilă izolarea lor
 prin acest cuplaj mecanic arterio-venos s-ar favoriza circulaţia
venoasă la nivelul membrului inferior unde ea este mai dificilă.
 datorită tecii vasculare, vasele femurale nu intră în contact direct cu
pereţii tecii vaselor femurale