ARTERELE CAPULUI SI GATULUI

ORIGINE

 Artera carotidă primitivă stângă - direct din

crosa aortei
 Artera carotidă primitivă dreaptă - din
trunchiul arterial brahiocefalic
A. carotida primitivă stângă

 este mai lungă cu 3 cm

 segment intratoracic:
 anterior -trunchiul venos brahiocefalic stâng
 posterior - artera subclaviculară stângă şi cu canalul toracic
 la dreapta - traheea şi esofagul
 la stânga – nv. X stâng, pleura şi plămânul stâng
 Segment cervical – comun – pachetul vasculao-nervos al gatului:

 anterior:
 glanda tiroidă
 muşchiul omo-hioidian şi aponevroza cervicală mijlocie
 muşchiul sterno-cleido-mastoidian şi aponevroza cervicală superficială
 posterior :
 muşchii prevertebrali si aponevroza cervicală profundă
 artera tiroidiană inferioară
 intern:
 laringe, faringe, trahee, esofag
 extern:
 vena jugulară internă.
 la 1 cm deasupra marginii superioare a
cartilagiului tiroid:

 A. carotida externa (antero-intern)

 A. carotida interna (antero-extern)

 glomusul intercarotidian
 TRAIECT

 Segment cervical (loja carotidiana), apoi trece pe sub burta posterioară a

muşchiului digastric
 Segment subangulo-mandibular
 printre muşchii buchetului lui Riolan (traversează diafragmul stilian): burta
posterioară a digastricului, muşchiul şi ligamentul stilo- hioidian sunt superficial, iar
profund - ligamentul stilo-maxilar, muşchii stilo-glos şi stilo-faringian
 Carotida trece prin furca m. stilieni iar m. stilieni profunzi se gasesc in furca
arterelor carotide externa si interna
 face o curbă cu convexitatea intern, se apropie de peretele lateral al faringelui (regiunea
paraamigdaliana)
 segment intraparotidian, pana la marginea posterioară a gâtului condilului
mandibulei, unde da cele 2 ramuri terminale:

 Artera maxilara interna

 Artera temporala superficiala
 Artera tiroidiana superioara
 Artera linguala
 Artera faciala
 Artera occipitala
 Artera faringiana ascendenta
 Artera auriculara posterioara

 Aria triunghiului FARABEUF

 segment inferior (subzigomatic) - profundă,
situată în loja parotidiană
 Segment superior (suprazigomatic) -
superficială, in regiunea temporală
 însoţită de o venă satelită si de nv. auriculo-
temporal, situat posterior, formând pachetul
vasculo-nervos temporal superficial
 RAMURI COLATERALE
 Artera transversă a feţei
 ramuri parotidiene, articulare şi musculare
 Artera zigomato-orbitară
 se distribuie părţii externe a pleoapelor si muşchiului orbicularul pleoapelor
 Artera temporală profundă posterioară
 Arterele auriculare anterioare superioară, mijlocie şi inferioară

 RAMURI TERMINALE
 Ramura frontală - pentru pleoapa superioară, se anastomozează cu artera
supraorbitară

Ramura parietală – aponevroza epicraniana, m. frontal si auricular
superior, se anastomozeaza cu artera auriculara posterioara si occipitala
 De la originea ei înconjură gâtul condilului mandibulei
 Trece prin butoniera retrocondiliană a lui Juvara, cu nervul
auriculo-temporal, deasupra ei
 înconjoară dinăuntru înafară marginea inferioară a
pterigoidianului extern, ajungând astfel pe faţa lui externă:
 65% - traiect superficial, între pterigoidianul extern şi muşchiul
temporal, până în porţiunea superioară a tuberozităţii maxilei
 Trece prin partea superioară a fosei pterigopalatine, unde se
termină prin artera sfenopalatină
 35% - traiect profund, între muşchii pterigoidian extern si intern
 Artera timpanică
 Artera meningee mijlocie - gaura mică rotundă – da
două ramuri terminale: anterioară şi posterioară
(meningeale si osoase), ramuri ganglionare, ramuri
orbitare, care pătrund în orbită prin partea externă a
fantei sfenoidale şi se anastomozează cu artera
lacrimală din oftalmică, ramuri temporale, artera
pietroasă
 Mica meningee – sfenoid, cavum Meckeli
 Temporala profundă mijlocie
 Artera temporală profundă anterioară
 A. dentară inferioară – ram incisiv, mentonier, a. milohioidiana

 A. maseterină superioară – a. articulara (ATM)

 A. bucală – m. buccinator, glandele molare, canalul lui Stenon şi

bula grăsoasă a lui Bichat

 A. pterigoidiene – 4-6

 A. palatină superioară – trece prin canalul palatin posterior,

împreună cu nervul palatin anterior
 artera alveolară
(alveolo-antrală)

 artera infraorbitară
 artera vidiană - mucoasa faringelui din
vecinătatea orificiului trompei lui Eustache, 2-
3 ramuri pt. ganglion sfeno-palatin al lui
Meckel

 artera pterigo-palatină – canalul pterigo-

palatin, da ramuri pentru bolta foselor nazale
 ramură internă (artera cloasonului) - merge pe peretele intern al foselor
nazale până la canalul palatin anterior, ajunge la nivelul bolţii palatine
unde se termină anastomozându-se cu palatina superioară;
 ramură externă (artera cornetelor şi meaturilor) care se distribuie
peretelui extern al foselor nazale:
 Ramuri pentru sinusurile frontale, celulele etmoidale, şi sinusurile
maxilare
 In regiunea carotidiană superioară – triunghiul Farabeuf , SC,
nv. laringeu superior, a. occipitala si a. faringiana
 In loja retrostiliană (spaţiul maxilo-vertebro-
faringian)
 în canalul carotidian –
Da artera carotico-timpanică
plexul nervos carotidian, plex venos carotidian care leagă sinusul cavernos cu
VJI
 In sinusul cavernos – nv. III, IV, VI, V1
 la unghiul extern al chiasmei optice - încrucişează
nervul optic şi dă artera oftalmică
 patru ramuri terminale
 cervical – nu are
 în canalul carotidian
 osoase
 carotico-timpanica
 In sinusul cavernos
 ganglionul Gasser
 pereţii sinusului cavernos
 nervul maxilar, mandibular şi oftalmic
 nervii oculomotori
 Hipofiza
 în cavitatea craniană
 Artera oftalmică
 Ia nastere in dreptul apofizei clinoide
anterioare
 Patrunde in orbita prin canalul optic impreuna
cu nervul optic
 Merge pe peretele intern al orbitei pana la
unghiul de reflexie al tendonului marelui oblic
 Se termina prin 2 ramuri:
 A. frontala
 A. nazala (se anastomozeaza cu ramul terminal al a. faciale)
 înafara nervului optic:
 A. lacrimală
 deasupra nervului optic:
 centrală a retinei,
 supraorbitară (frontală externă)
 ciliare scurte posterioare
 ciliare lungi posterioare
 musculară superioară
 musculară inferioară – da a. ciliare anterioare
 înăuntrul nervului optic:
 etmoidală posterioară
 etmoidală anterioară
 palpebrală superioară
 palpebrală inferioară
 artera cerebrală anterioară
 artera cerebrală mijlocie
 artera comunicantă posterioară
 artera coroidiană anterioară
 A. cerebrala anterioara
 Se anastomozează cu cea de partea opusă puţin înaintea nervului
optic, prin intermediul arterei comunicante anterioare
 A. cerebrala mijlocie (sylviana)
 Fata externa a emisferului cerebral, lobul insulei şi formaţiunile
striate din profunzime
 A. comunicantă posterioară
 se anastomozează cu artera cerebrală posterioară din trunchiul
arterial bazilar – talamus, ventricului III
 A. coroidiană anterioară
 pătrunde în ventriculii laterali si formeaza plexurile coroide (lcr)
 ORIGINE

 artera subclaviculară dreaptă - din trunchiul

arterial brahiocefalic

 artera subclaviculară stângă - direct din crosa

aortei
 ARTERA SUBCLAVICULARA STANGA

 segmentul intratoracic:
 anterior - artera carotidă comună stângă, nervul X
 posterior – T1-T2
 intern - traheea, esofagul, recurentul stâng, duct toracic
 extern - pleura şi plămânul stâng
 Segmentul prescalenic
 Anterior:
 nerv X
 ansa stelo-stelată a lui Vieussens şi frenicul
 vena subclaviculară
 trunchiul venos brahiocefalic
 clavicula, muşchii subhioidieni şi articulaţia sterno-costo-claviculară
 Îndărăt:
 nervul recurent
 Foseta Sebileau si ggl. Stelat
 Inferior:
 Domul pleural
 Ansa Vieussens
 Recurent
 Anastomoza dintre n. frenic si ggl. Simpatic cervical inferior
 Segment interscalenic (pe prima coasta, intyre scalenul anterior si
mijlociu) – plexul brahial
 Segment postscalenic (pe marele dintat, in raport cu m. subclavicular,
clavicula si plexul brahial)
1. artera vertebrală (originea trunchiului arterial bazilar)

2. mamară internă

3. trunchiul intercostalelor superioare

4. cervicală profundă

5. tiroidiană inferioară

6. cervicală ascendentă

7. cervicală transversă

8. scapulară superioară

9. scapulară posterioară (singura care nu ia nastere din portiunea prescalenica a arterei)

 artera axilară
VENA JUGULARĂ INTERNĂ
Afluenti:

 sinusul pietros inferior

 sinusul petro-occipital
 o venă condiliană anterioară
 câteva vene faringiene.
 trunchiul tiro-lingo-faringo-facial (Farabeuf)
 afluenţi limfatici:
 canalul toracic
 canalul limfatic drept

VENA JUGULARA EXTERNA

Afluenti:

 venele auriculare posterioare

 vena cervicală transversă sau mai multe ramuri cervicale subcutanate
 vena scapulară superioară
 vena scapulară posterioară
 venele occipitale
 vena jugulară anterioară

VENA JUGULARA ANTERIOARA

VENA VERTEBRALĂ – din plexul occipito-vertebral
Afluenti:

 venele provenite din plexurile extrarahidiene anterior şi posterior,

 venele spinale provenite din plexurile intrarahidiene,
 vena cervicală ascendentă,
 vena cervicală profundă,
 prima venă intercostală, uneori.

VENA JUGULARA POSTERIOARA

VENELE TIROIDIENE INFERIOARE
CERCUL GANGLIONAR PERICERVICAL

 grupul occipital (suboccipital)

 grupul mastoidian (retroauricular)
 grupul parotidian (preauricular)
 grupul submandibular
 grupul submental
 grupul facial (genian)
 Lanţul ganglionar jugular anterior
 Lanţul ganglionar jugular extern
 Grup cervical superficial (SCM)
 Grup cervical profund:
 ganglioni jugulari interni
 ggl. spinali
 Ggl. cervical transvers
 juxtraviscerali