25.

ARTERA CAROTIDĂ PRIMITIVĂ

- Arterele carotide stângă și dreaptă au origine diferită
o Cea stângă – direct din cârja aortică
o Cea dreaptă – din trunchiul arterial brahiocefalic
- Carotida stângă este mai lungă cu aproximatic 3 cm
o Are și o porțiune intratoracică – cu direcție oblică în sus, lateral și posterior
 Raporturi:
 Anterior – trunchiul venos brahiocefalic
 Posterior – artera subclaviculară stângă și canalul toracic
 La dreapta – traheea și esofagul
 La stânga – pneumogastricul stâng și cu pleura și plămânul stâng
o În regiunea gâtului are direcție vertical ascendentă – la fel ca cea dreaptă
 Raporturi – la fel pe ambele părți:
 Anterior
o Glanda tiroidă
o Mușchiul omohioidian și aponevroza cervicală mijlocie
o Mușchiul sterno-cleido-mastoidian și aponevroza cervicală superificală
 Posterior
o Mușchii prevertebrali și aponevroza cervicală profundă
o Artera tiroidiană inferioară – înconjoară fața posterioară a carotidelor
puțin inferior tuberculului anterior al celei de a VI-a vertebre cervicale
 Medial – organele axiale: laringe, faringe, trahee, esofag
 Lateral: vena jugulară internă
- Teacă vasculară = arterele carotide + vena jugulară internă + nervul pneumogastric
- La 1 cm superior marginii superioare a cartilagiului tiroid, arterele carotide se împart în cele 2 ramuri
terminale: carotida externă și carotida internă
- Posterior bifurcației se găsește un ganglion intercarotidian, care este alcătuit din celule epiteliale,
numeroase capilare și fibre nervoase (provenite din glosofaringian). Poate fi considerat un
chemoreceptor – monitorizează variațiile chimice ale sângelui (poate modifica ritmul respirator)

26. ARTERA CAROTIDĂ EXTERNĂ

- Este ramura de bifurcație antero-internă a carotidei primitive
- Reprezintă artera feței, a gâtului și a durei mater
- Originea corespunde apofizei transverse a celei de a IV-a vertebre cervicale
- La origine se găsește anterior și medial de carotida internă – se îndreaptă superior și lateral
o Încrucișează fața anterioară și apoi fața laterală a carotidei interne
o Urcă vertical în șanțul carotidian
o La nivelul unghiului mandibulei traversează mușchii buchetului lui Riolan și trece în regiunea
subparotidiană anterioară și pătrunde în loja parotidiană
o Se termină la nivelul marginii posterioare a gâtului condilului mandibulei prin 2 ramuri: temporală
superficială și maxilară internă
- În traiectul său, carotida externă poate fi împărțită în 3 porțiuni:
o Porțiune cervicală propriu-zisă
 De la originea ei până la burta posterioară a digastricului
 Se găsește în șanțul carotidian
 La acest nivel are loc ligatura acestei artere
  La originea lor, cele 2 artere carotide sunt unite prin ligamentul intercarotidian a lui
Rieffel
 Loja carotidiană are formă prismatic triunghiulară.
 Loja carotidiană prezintă 4 planuri dinspre superficial spre profund: celulo-ganglionar,
venos și nervos.
o Porțiunea subangulo-maxilară
 Carotida externă traversează diafragmul stilian și pătrunde în spațiul subglandular
anterior, înainte de a pătrunde în loja parotidiană
 Carotida externă trece prin furca mușchilor stilieni
 Prezintă raport cu regiunea para-amigdaliană
o Porțiune intraparotidiană
 Artera carotidă externă este situată în loja parotidiană, cel mai profund
 Ajunge pe marginea posterioară a gâtului condilului mandibulei
 Lateral are raport cu un plan venos și un plan nervos
o Planul venos: format din vena jugulară externă și ramurile sale de origine
o Planul nervos: nervul facial, nervul auriculo-temporal, ramul parotidian al
nervului auricular din plexul cervical superficial
- Ramuri colaterale
o 6 ramuri colaterale principale + mici ramuri parotidiene: tiroidiană superioară, linguală, facială,
faringiană ascendentă, occipitală, auriculară posterioară
o Toate colateralele mai puțin auriculara posterioară pleacă din porțiunea cervicală a arterei
o Primele 3 – de pe fața anterioară a arterei

27. ARTERA TIROIDIANĂ SUPERIOARĂ

- Pleacă de pe fața anterioară a carotidei externe, puțin deasupra originei sau chiar la nivelul bifurcației
- La origine apare în unghiul inferior al trunghiului lui Farabeuf
o Încrucișează intern trunchiul venos tiro-lingo-facial
o După 1 cm descrie o cârjă cu concavitatea inferior
o Se angajează sub burta anterioară a omo-hioidianului
o Ajunge la vârful lobului tiroidian și se împarte în ramurile ei terminale
- Pe traseul ei artera tiroidă superioară este acompaniată de vena omonimă și nervul laringeu extern
- Colaterale
o Ramul subhioidian
 Traiect transversal medial, paralel și inferior cornului mare al osului hioid
 Se distribuie mușchilor subhioidieni
o Artera sterno-cleido-mastoidiană mijlocie
 Traiect oblic inferior, posterior și lateral
 Se împarte în 3-4 ramuri terminale – pătrund pe fața profundă a mușchiului SCM
o Ramul mușchilor subhioidieni
 Traiect oblic, inferior și anterior
 Se termină la nivelul omo-hioidianului
 Ram descendent – vascularizează omo-hioidianul și sterno-cleido-mastoidianul
 Ram ascendent – vascularizează sterno-tiroidianul și cartilajul tiroid
o Artera laringee superioară
 Traiect orizontal apoi oblic inferior și anterior
 Se distribuie laringelui, epiglotei și mucoasei șanțurilor laringo-faringiene
o Artera laringee inferioară
  Traiect oblic inerior, anterior și medial
 Se distribuie mușchiului crico-tiroidian sau perforează membrana crico-tiroidiană pentru
a se distribuie etajului subglotic al laringelui și corzilor vocale inferioare
- La nivelul polului superior al lobului tiroidian artera tiroidă superioară se împarte în 3 ramuri terminale
o Ramura internă sau anterioară – destinală lobului tiroidian
o Ramura posterioară
 Coboară vertical pe fața posterioară a lobului tiroidian
 Se anstomozează cu o ramură ascendentă venită din tiroidiana inferioară → anastomoza
longitudinală retrolobară
 Vascularizează și paratiroida superioară
o Ramura externă
 Se ramifică pe fața antero-externă a lobului tiroidian

28. ARTERA FACIALĂ

- Se mai numește și artera maxilară externă
- Origine – fața anterioară a arterei carotide externe, superior arterei linguale
- Traiect – oblic superior și anterior
o Părăsește regiunea carotidiană și se angajează sub burta posterioară a digastricului și sub stilo-
hioidian, ajunge la partea posterioară a glandei submaxilare, înconjoară marginea inferioară a
mandibulei și se termină la nivelul unghiului intern al ochiului prin artera angulară
- Porțiunea cervicală
o Origine în aria triunghiului lui Farabeuf, în loja carotidiană → regiunea submaxilară → părăsește
loja submaxilară între marginea superioară a glandei submaxilare și mandibulă
o Din această porțiune pleacă 4 colaterale: Artera palatină ascendentă, A. pterigoidiană, A.
submaxilară și A. submentală
- Porțiunea facială
o Trece peste mușchii buccinator, canin, ridicătorul propriu al buzei superioare și ridicătorul comun
al buzei superioare și al aripei nasului
o Este acoperită de pielosul gâtului, rizorios al lui Santorini, marele și micul zigomatic
o Din această porțiune pleacă 4 colaterale: A. maseterină inferioară, A. aripei nasului, A. coronară
superioară și inferioară
- Vena facială este situată posterior arterei
- Colaterale
o Artera palatină ascendentă sau inferioară
 Traiect oblic, superior și medial
 Trece între m. stiloglos și stilofaringian
 Dă ramuri pentru mușchii limbii și se distribuie amigdalei palatine, constrictorului
superior al faringelui, stilo-faringianului și pterigoidianului intern
 Se anastomozează cu palatina superioară și faringiana inferioară
o Artera pterigoidiană – se distribuie mușchiului pterigoidian intern
o Artera principală a glandei submaxilare – pătrunde pe fața internă a glandei submaxilare
o Artera submentală
 Traiect orizontal anterior
 Profundă în porțiunea posterioară, devine superficială și se termină în tegumentele
regiunii mentoniere
 Se distribuie glandei submaxilare, m. suprahioidieni anteriori și tegumentului regiunii
suprahioidiene
  Se anastomozează cu artera sublinguală
o Artera maseterină inferioară – se termină în mușchiul maseter
o Arterele coronare sau labiale
 Sunt destinate buzelor
 Una superioară și una inferioară
 Origine pe fața externă a buccinatorului
 Traiect anterior și medial
o Artera aripei nasului
 Origine – șanțul nazo-genian
 Se distribuie aripei nasului, dosului nasului și lobului nasului
- Artera angulară
o Ramura terminală a arterei faciale
o Urcă pe ramura montantă a maxilarului superior
o Dă colaterale pentru mușchi și piele
o Se anastomozează cu artera nazală din oftalmică

29. ARTERA LINGUALĂ

- Se desprinde de pe fața antero-internă a carotidei externe
- Traiect anterior, superior și medial: în regiunea suprahioidiană laterală se angajează sub mușchiul
hipoglos și merge paralel cu marele corn al hioidului pănă la nivelul micului corn. La acest nivel devine
ascendentă și flexuoasă. Părăsește marginea anterioară a mușchiului hipoglos și se angajează sub
mușchiul milo-hioidian (la acest nivel dă naștere arterei sublinguale și își schimbă numele în arteră
ranină)
- Artera linguală este împărțită în 4 porțiuni
o Prima porțiune – de la origine la marginea posterioară a hipoglosului
 Situată în regiunea carotidiană
 Se găsește în aria triunghiului Farabeuf
 Raporturi:
 Medial – constrictorul mijlociu al faringelului și nervul laringeu superior
 Lateral – planurile peretelui anteroextern al lojei carotidiene și planul vasculo-
nervos format din trunchiul venos tiro-lingo-facial și nervul hipoglos
o A doua porțiune – în regiunea suprahioidiană laterală
 Situată sub mușchiul hipoglos
 Situată în triunghiul posterior al laringelui sau triunghiul lui Beclard
 De la acest nivel pleacă artera dorsală a limbii
 Devine ascendentă și este situată în triunghiul anterior al lingualei sau triunghiul lui
Pirogoff
o A treia porțiune – în regiunea sublinguală
 Raporturi
 Medial – m. genioglos
 Lateral – hiatusul muscular triunghiular delimitat de genioglos, milohioidian și
mucoasa planșeului bucal
 Superior – m. lingual inferior
 Inferior – n. lingual și n. hipoglos
o A patra porțiune – porțiunea terminală a arterei – în grosimea limbii (a. ranină devine din ce în ce
mai subțire și mai superficială)
- Colaterale
 o Ramura suprahioidiană
 Vascularizează porțiunea superioară a mușchilor subhioidieni
o Artera dorsală a limbii
 Se desprinde la limita dintre triunghiul lui Beclard și Pirogoff
 Se termină la marginea laterală a bazei limbii
 Dă ramuri pentru pilierul anterior al vălului palatin, amigdalei palatine și epiglotei
o Artera sublinguală
 Destinată planșeului gurii și glandei sublingual
 Este însoțită de două vene satelite și de nervul lingual
 Dă ramuri glandei sublinguale, mușchilor planșeului gurii și mușchilor suprahioidieni
- Se anastomozează cu artera de partea opusă
o Din această anastomoză pleacă artera frâului limbii
- Se anastomozează și cu artera submentală

30. ARTERA FARINGIANĂ ASCENDENTĂ SAU FARINGIANĂ INFERIOARĂ

- Cea mai subțire colaterală a carotidei externe
- Pleacă de pe fața internă a arterei, la același nivel cu linguala sau puțin mai sus
- Traiect vertical, pe peretele lateral al faringelui
- Se distribuie faringelui, constrictorului superior și mijlociu și mușchilor prevertebrali
- Dă ramuri colaterale mușchilor peristafilini și trompei lui Eustache
- Dă trei artere faringiene: Superioară, Mijlocie, Inferioară
- Alte colaterale
o Ramură timpanică
 Pătrunde în casa timpanului prin canalul lui Jacobsen
 Se distribuie ferestrei rotunde și ovale
o 2 ramuri meningee
 Destinate durei mater
o Ramură prevertebrală
 Traiect oblic dinspre medial spre lateral
 Înconjoară ganglionul cervical superior
 Se distribuie mușchilor prevertebrali și aponevrozei prevertebrale
 Dă ramuri pentru ganglionul cervical superior
o Ramura ganglionară – pentru ganglionul cervical superior
o Ramură tubară – se distribuie peretelui inferior al trompei lui Eustache

31. ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ

- Ramura de bifurcație externă și superficială a carotidei externe
- Origine – loja parotidiană, la nivelul marginii posterioare a gâtului condilului mandibulei
- Traiect vertical, superior
o Iese din loja parotidiană împreună cu nervul auriculo-temporal, situat posterior
o Trece anterior tragusului
o Încrucișează în unghiu drept rădăcina posterioară a apofizei zigomatice
o La 2-3 cm superior apofizei zigomatice se împarte în ramurile terminale
 Anterioară sau frontală
 Dă ramuri pentru pleoapa superioară
 Se anastomozează cu artera supraorbitară
  Posterioară sau parietală
 Se anastomozează cu ramuri din artera occipitală și auriculară posterioară
- Porțiunea inferioară, subzigomatică – profundă, situată în loja parotidiană
- Porțiunea superioară, suprazigomatică – superficială, ocupă regiunea temporală
- Este însoțită de o venă satelit, poate fi anterior sau posterior și de nervul auriculo-temporal – situat
posterior
- Colaterale
o Artera transversală a feței: origine - loja parotidiană, se termină în părțile moi ale obrajilor
o Artera zigomato-malară: se termină pe partea externă a pleoapelor, vascularizează m.
orbicularul pleoapelor
o Artera temporală profundă posterioară: ramura cea mai profundă
o Arterele auriculare anterioare: în număr de 3 - Superioară, Mijlocie, Inferioară
- Ramurile terminale se distribuie pielii capului, frunții, aponevrozei epicraniene, mușchiului frontal și
auricular superior

32. ARTERA AURICULARA POSTERIOARA

- Origine – fața posterioară a arterei carotide externe, deasupra occipitalei
o Poate avea origine comună cu occipitala
- Traiect oblic, superior și posterior
o Trece anterior stilo-hioidianului și burții posterioare a digastricului
o Pătrunde în loja parotidiană
o La nivelul vârfului mastoidei părăsește loja parotidiană și înconjoară marginea anterioară a
sterno-cleido-mastoidianului sau a mastoidei
o Devine superificială
o Urcă vertical prin șanțul retro-auricular
o Sfârșește prin 2 ramuri terminale
 Ramură anterioară auriculară – se distribuie feței interne a pavilionului urechii
 Prin ramuri perforante vascularizează și o parte din fața externă a acestuia
 Ramură posterioară mastoidiană – se distribuie tegumentului regiunii mastoidiene
 Se anastomozează cu occipitala și temporala superficială
- Colaterale musculare, glandulare și tegumentare și artera stilo-mastoidiană

33. ARTERA OCCIPITALA

- Origine – fața posterioară a arterei carotide externe, deasupra orifinii facialei, la nivelul unghiului postero-
superior al triunghiului lui Farabeuf
- Traiect oblic, superior, posterior și lateral
o Merge în lungul burții posterioare a digastricului
o Încrucișează vena jugulară internă și trece între apofiza mastoidă și apofiza transversă a
atlasului
o Merge aproape orizontal în partea superioară a cefei, sub micul complex și splenius
o Perforează trapezul și devine superficială
o Se termină prin 2 ramuri: intern și extern – se distribuie regiunii occipitale și parietale
posterioare
o Are 3 porțiuni: oblic-ascendentă, transversală și ascendentă.
- Pe traiectul său a. occipitală este însoțită de o venă groasă
- Colaterale
 o Artera sterno-cleido-mastoidiană superioară
o Ramuri musculare pentru burta posterioară a digastricului, splenius, marele și micul complex
o Artera stilo-mastoidiană
 Se angajează în gaura stilo-mastoidiană și însoțește nervul facial
 Se distribuie casei timpanului, cavității mastoidiene și canalelor semicirculare
 Poate proveni din artera auriculară posterioară
o Artera meningee
 Pătrunde în craniu prin gaura mastoidiană
 Se distribuie durei-mater din regiunea mastoidiană
- A. occipitală are 2 ramuri terminale
o Ram extern – se anastomozează cu ramuri din artera auriculară posterioară
o Ram intern – se anastomozează cu cea de partea opusă și cu ramuri din temporala superficială

34. ARTERA SUBCLAVICULARĂ

- Origine
o Cea dreaptă – trunchiul arterial brahiocefalic
o Cea stângă – cârja aortei
- La mijlocul claviculei se continuă cu a. axilare
- Artera subclaviculară stângă - mai lungă
- Arterele subclaviculare trec printre mușchii scalen anterior și mijlociu → prezintă 3 porțiuni
o Prescalenică
o Interscalenică
o Post-scalenică
- În porțiunea prescalenică rapoartele diferă
o Artera subclaviculară dreaptă
 Anterior: n. pneumogastric, ansa lui Vieussens și n. Freni, v. Subclaviculară, originea
trunchiului venos brahiocefalic, clavicula, mușchii subhioidieni, articulația sterno-costo-
claviculară
 Posterior: n. Recurent, ganglionul stelat
 Inferior: domul pleural, n. Recurent, ansa lui Vieussens

o Artera subclaviculară stângă

 Anterior: artera carotidă comună stângă, n. pneumogastric stâng
 Posterior – corpul primelor 2 vertebre toracale
 Medial – traheea esofagul, recurentul stâng și canalul toracic
 Lateral – pleura și plămânul stâng
 În rest prezintă aceleași raporturi ca și cea dreaptă
 Pneumogastricul stâng dă recurentul pe sub cârja aortică
- Porțiunea interscalenică
o A. subclaviculare trec prin interstițiul dintre m. scalen anterior și cel mijlociu
o Stau în șanțul de pe fața superioară a primei coaste – posterior tuberculului lui Lisfranc
o Superior și posterior se găsesc trunchiurile plexului nervos – separă artera de m. scalen mijlociu
- Porțiunea postscalenică
o A. subclaviculare stau pe prima digitație a marelui dințat
o Sunt acoperite de claviculă și m. subclavicular
o Plexul brahial este situat posterior
- Colaterale
o Toate colateralele pleacă din porțiunea prescalenică
 Artera scapulară posterioară pleacă din porțiunea inter sau postscalenică
o Trunchiul intercostalelor superioare face trunchi comun cu cervicala profundă → trunchiul
cervico-intercostal
o Tiroidiana inferioară, cervicala ascendentă, cervicala transversă și scapulara superioară – pleacă
dintr-un trunchi comun – trunchiul tiro-bicervo-scapular
o Artera vertebrală
 Urcă vertcal între scalen și m. prevertebrali
 Împreună cu n. vertebral pătrunde în găurile transverse ale primelor VI vertebre
cervicale
 Traversează ligamentul occipito-atloidian posterior și pătrunde în cavitatea craniană prin
gaura occipitală
 Dă colaterale pentru măduva spinării și rombencefal
 La gât dă ramuri spinale pentru măduva spinării și ramuri musculare pentru mușchii
vecini
 Colaterale în cavitatea craniană:
 Artera meningee posterioară – pentru fosa cerebeloasă
 Artera spinală posterioară și spinală anterioară – pentru bulbul rahidian și
măduva cervicală
 Artera cerebeloasă inferioară și posterioară
o Trunchiul intercostalelor superioare
 Coboară anterior gâtului primelor 3 coaste și dă la fiecare spațiu intercostal un ram
postero-spinal și un ram intercostal
o Cervicala profundă
 De la origine merge posterior, trece între gâtul primei coste și apofiza transversă a celei
de a VII-a vertebre cervicale
 Apoi urcă între transversarul spinos și marele complex
 Dă vascularizație pentru acești mușchi
o Artera tiroidiană inferioară
 Colaterale – musculare, traheene, esofagiene și artera laringee inferioară
 Terminale – se anastomozează cu ramurile similare din artera tiroidiană superioară
o Cervicala ascendentă
 Urcă vertical fie pe fața anterioară a scalenului anterior fie între acesta și mușchii
prevertrebrali
 Se termină la nivelul celei de a II-a vertebre cervicale
 Dă ramuri musculare și spinale
o Cervicala transversă
 Merge transversal lateral, trece anterior scalenilor
 Se termină în m. trapez
o Arterele scapulare superioare și posterioare
 Se anastomozează împrejurul omoplatului cu artera scapulară inferioară din axilară
 Formează un cerc arterial periscapular
o Artera mamară internă
 Pleacă din porțiunea prescalenică a feței inferioare a arterei subclaviculare, sub
tiroidiana inferioară
 Coboară în torace
35. ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ
- Asigură nutriția părții antero-superioare a encefalului, globului ocular și anexelor sale
- Situată antero-lateral carotidei externe la origine
o Se îndreaptă oblic superior și median către peretele lateral al faringelui și încrucișează artera carotidă
externă
o Merge spre orificiul inferior al canalul carotidian, de pe fața postero-inferioară a stâncii, parcurge ascest
canal și intră în craniu prin orificiul venos anterior carotidian
o Se angajează în șanțul cavernos
 La extremitatea anterioară a acestui șanț, artera trece pe latura internă a apofizei clinoide
anterioare
 Perforează dura-mater, dă artera oftalmică și se termină prin 4 ramuri: cerebrală anterioară,
cerebrală mijlocie, comunicantă posterioară, coroidiană anterioară
o Străbate 4 regiune: regiunea carotidiană superioară, spațiul retro-stilian, canalul carotidian, sinusul
cavernos
o Se termină în partea anterioară a etajului mijlociu al endobazei
- Rapoarte:
o În regiunea carotidiană superioară
 Rapoarte intime cu:
 Postero-lateral – vena jugulară internă + lanțul ganglionar limfatic jugular
 Aproape de origine – trunchiul tiro-lingo-faringo-facial
 La nivelul segmentului posterior al m. digastric – nervul marele hipoglos
 Artera occipitală
 Rapoarte posterioare
 N. pneumogastric – în unghiul diedru deschis posterior – între venă și arteră
 N. simpatic cervical – fixat pe aponevroza prevertebrală
 Rapoarte mediale
 N. larigenu superior
 N. pneumogastric
 Artera faringo-meningee
o Porțiunea retro-stiliană – spațiul maxilo-vertebro-faringian
 Carotida internă pătrunde în spațiul maxilo-vertebro-faringian
 Artera este situată profund, acoperită de parotidă
 Rapoarte intime cu organe vasculo-nervoase
 Lateral – vena jugulară internă
 Posterior – lanțul simpatic – ganglionul cervical superior
 Mai are raport cu n. glosofaringian, spinal și hipoglos
o În canalul carotidian
 În porțiunea superioară are raport cu pereții canalului carotidian
 Anterior – porțiunea osoasă a trompei și conductul m. ciocanului
 Posterior – canalul timpanic al lui Jacobsen și cu filetul carotico timpanic
 În partea superioară are raport cu ganglionul lui Gasser
 În această porțiune a. carotidă internă dă câteva ramuri periostice și artera carotico-timpanică
 Este înconjurată de plexul nervos carotidian
o Porțiunea cavernoasă
 Carotida internă iese din canalul carotidian prin orificiul intern și pătrunde în cavitatea craniană
 Trece sub ganglionul Gasser, superior arterei mici meningee și a nervilor pietroși
 Pătrunde în interiorul cavității sinusului cavernos
 Rapoarte
  Medial – peretele lateral al sinusului sfenoidal și hipofiza
 Lateral - n. oculo-motor comun, pateticul, oftalmicul și n. oculo-motor extern
 În partea anterioară a sinusului cavernos artera trece prin șanțul sau inelul fibros situat medial
apofizei clinoide anterioare, încrucișează nervul optic și dă artera oftalmică – în unghiul extern al
chiasmei
 Se termină la extremitatea medială a scizurii lui Sylvius
- Ramuri colaterale
o În traiectul cervical – nu dă nici un ram
o Ramuri date în canalul carotidian: periostice, osoase și carotico-timpanic
o Ramuri date în interiorul sinusului cavernos: pentru ganglionul Gasser, pereții sinusului cavernos,
ramurile eferente ale ganglionului, nervii oculo-motori și corpul pituitar
o Ramuri date în cavitatea craniană
 Artera oftalmică
 Origine – din trunchiul carotidei interne la nivelul apofizei clinoide anterioare
 Traiect – merge antero-lateral spre gaura optică
o Se termină prin 2 ramuri terminale
 Ascendentă – frontală sau internă: dă ramuri superficiale la piele și profunde pentru
periost
 Descendentă – nazală: dă ramuri sacului lacrimal și rădăcinii nasului
 Colaterale
o Artere ce iau naștere lateral de n. optic: lacrimala
o Artere ce iau naștere superior n. optic
 Centrala retinei
 Supraorbitara – frontala externă
 Ciliarele scurte posterioare
 Ciliarele lungi posterioare
 Musculara superioară
 Musculara inferioară
o Artere ce iau naștere medial n. optic
 Etmoidala posterioară
 Etmoidala anterioară
 Palpebrala superioară și inferioară