Curs 7. Sisteme arteriale ale capului şi gâtului. Artera carotidă externă. Artera facială.

Corelaţii clinice.

ARTERA CAROTIDĂ EXTERNĂ

Reprezintă artera feţei, a gâtului şi a durei mater. Ia naştere la nivelul marginii
superioare a cartilajului tiroid. La originea sa, carotida externă se găseşte anterior şi
intern faţă de carotida internă, după care se îndreaptă în sus şi în afară, încrucişează faţa
anterioară a carotidei interne după care fiecare arteră ocupă locul corespunzător numelui
său. Urcă apoi în şanţul carotidian, ajunge apoi la nivelul unghiului mandibulei,
traversează muşchii buchetului lui Riolan, după care pătrunde în loja parotidiană, unde la
nivelul marginii posterioare a gâtului condiluli mandibulei se termină împărţindu-se în
cele două ramuri terminale: temporala superficială şi maxilara internă.În cursul traiectului
său carotida externă poate fi împărţită în trei porţiuni:
a) o porţiune cervicală propriu-zisă, unde artera se găseşte în şanţul carotidian;
b) o porţiune subangulo-maxilară în care artera se apropie de peretele lateral al
faringelui;
c) o porţiune intraparotidiană în care artera se găseşte în grosimea glandei
parotide.

a) Prima porţiune a arterei carotide externe se întinde de la originea ei

până la burta posterioară a digastricului. În această porţiune artera se găseşte în loja
carotidiană care are formă de prismă triunghiulară (trigonul carotidian) având rapoarte cu
pereţii acesteia:
- peretele extern este alcătuit din următoarele planuri de la suprafaţă spre
profunzime: pielea, pielosul gâtului, ţesutul celular subcutanat cu vasele şi nervii
superficiali (nervul cervical transvers din plexul cervical superficial şi vena jugulară
externă).
- peretele intern este reprezentat de osul hioid (cornul mare este un reper
important pentru ligatura carotidei externe), constrictorul inferior şi mijlociu al faringelui.
- peretele posterior este reprezentat de muşchii prevertebrali acoperiţi de
aponevroza prevertebrală cu lanţul simpatic cervical.
În afară de rapoartele cu pereţii lojei carotidiene, artera carotidă externă mai are
rapoarte şi cu conţinutul acestei loje dispus pe patru planuri dinafară înăuntru:
1. Planul celulo-ganglionar este reprezentat de o cantitate de ţesut celulos
în care se găsesc numeroşi ganglioni limfatici (ganglionii jugulari interni
sau cervicali profunzi).
2. Planul venos este constituit de vena jugulară internă în care se varsă
trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial.
3. Planul nervos este reprezentat de doi nervi: pneumogastric şi hipoglos.
Între nervul hipoglos în sus, vena jugulară internă înapoi şi trunchiul venos
tiro-lingo-laringo-facial înainte se delimitează triunghiul lui Farabeuf în
care se găseşte artera carotidă externă. Deoarece nervul hipoglos are un
traiect variabil s-a propus ca limită superioară a triunghiului burta
posterioară a digastricului, obţinându-se triunghiul lui Guyon.
4. Planul arterial este reprezentat de artera carotidă externă.
 b) În porţiunea a doua carotida externă este situată între două planuri
musculare:
- înafară se găseşte burta posterioară a digastricului, muşchiul şi ligamentul stilo-hioidian
- înăuntru ei se găsesc ligamentul stilo-maxilar şi muşchii stiloglos şi stilofaringian care o
separă de artera carotidă internă. Deci, artera carotidă externă trece prin furca muşchilor
stilieni în timp ce muşchii stilieni profunzi se găsesc în furca carotidelor.
La acest nivel carotida externă descrie un cot care o conduce spre regiunea para-
amigdaliană.

c) În porţiunea a treia carotida externă se găseşte în regiunea parotidiană.

Ajunsă în grosimea glandei parotide ea urcă vertical până la colul condilului mandibulei
unde se termină în cele două ramuri terminale: temporala superficială şi maxilara internă.
În loja parotidiană carotida externă este situată profund. În afară ea vine în raport de la
profunzime spre suprafaţă cu două planuri:venos şi nervos.
- Planul venos este reprezentat de vena jugulară externă.
- Planul nervos este reprezentat de nervul facial, nervul auriculo-temporal şi de
ramul parotidian al nervului auricular din plexul cervical superficial. În parotidă
carotida externă şi ramurile sale sunt înconjurate de un plex nervos.

Artera carotidă externă are 6 ramuri colaterale (prin acest lucru deosebindu-se de
artera carotidă internă care nu dă nici un ram la gât):
- artera tiroidiană superioară
- artera linguală
- artera facială
- artera faringiană ascendentă
- artera occipitală
- artera auriculară posterioară.

Dintre ramurile carotidei externe trebuie descrisă artera facială, care asigură o mare parte
a vascularizaţiei conţinătorului capului.

ARTERA FACIALĂ
Se mai numeşte şi maxilara externă. Ia naştere din carotida externă, puţin
deasupra lingualei. Părăseşte regiunea carotidiană, ajunge la glanda submaxilară,
înconjură marginea inferioară a mandibulei şi ajunge la faţă, îndreptându-se mai întâi
spre comisura buzelor şi apoi spre unghiul intern al ochiului unde se anastomozează cu
artera nazală, ram din oftalmică. Din punct de vedere al rapoartelor, artera facială are
două porţiuni:
- în porţiunea cervicală se găseşte mai întâi în aria triunghiului Farabeuf, delimitat inapoi
de vena jugulară internă, anterior de trunchiul tiro - lingo - faringo - facial al lui Farabeuf
şi în sus de nervul XII.Ajunge apoi în regiunea paraamigdaliană şi apoi în regiunea
submaxilară, găsindu-se pe partea internă a glandei parotide, apoi trece la faţă.
- în porţiunea facială, artera trece peste muşchii buccinator, canin, ridicătorul propriu al
buzei superioare şi comun al buzei superioare şi aripii nasului, fiind acoperită de pielosul
gâtului şi marele şi micul zigomatic.
Vena facială se găseşte îndărătul arterei, formînd coarda arcului descris de arteră.
Ramuri colaterale:
A. În porţiunea cervicală:
1. Artera palatină ascendentă sau inferioară. Ea urcă pe laturile faringelui şi se
distribuie amigdalei palatine, constrictorului superior al faringelui şi pterigoidianului
intern.
2. Artera pterigoidiană se distribuie pterigoidianului intern.
3. Artera principală a glandei submaxilare se distribuie glandei submaxilare.
4. Artera submentală este unul din cele mai voluminoase ramuri. Se termină în
tegumentele regiunii mentoniere.
B. În regiunea feţei:
1. Artera meseterină inferioară se termină în muşchiul maseter.
2. Artera coronară (labială) superioară şi
3. Artera coronară (labială) inferioară pătrund în grosimea buzei corespunzătoare,
unde se anastomozează cu cele de partea opusă pentru a forma cercul arterial coronar.
Din arcada coronarelor superioare se desprinde artera subcloazonului.
4. Artera aripii nasului se distribuie la aripa nasului şi dosul nasului.
Artera angulară este ramul terninal al facialei şi se termină în unghiul intern al
ochiului, unde se anastomozează cu artera nazală din oftalmică.

Bibliografie
1. Frasin Gh., Chiriac V., Cozma N., 1977 şi 1984- Anatomia capului şi gâtului,
vol. I şi II, Litografia I.M.F. Iaşi.
2. Petrovanu I., Antohe D. Şt., Varlam H., 1996 – Neuroanatomie clinică, Editura
“Casa Cărţii” Iaşi.
3. Petrovanu I., Zamfir M., Păduraru D., Stan C., 1999 – Emisferele cerebrale –
sisteme informaţionale , Editura “Casa Cărţii” Iaşi.
4. Rouviere H., Delmas A., 2002 - Anatomie humaine descriptive, topographique
et fonctionelle, Tome I, Tete et cou; Tome 4, Systeme nerveux central, voies et centres
nerveux, Masson, Paris.
5. Standring S., Ellis H., Healy J.C., Johnson D., Williams A, 2005 - Gray's
Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 39-th edition, Elsevier Churchill
Livingstone, Edinburgh.