ANATO LP 1 2/03/21

SUPRAFETELE SI ELEMENTELE OSOASE

1. Pe partile orbitare ale osului frontal gasim impresiuni digitiforme, eminente mamilare
si santuri vasculare.
2. Pe scuama osului frontal gasim creasta frontala pe care se insera coasa creierului.
3. Lama ciuruita a osului etmoid care prezinta 25-30 orificii prin care trec filetele nervului
olfactiv si ramuri din artera etmoidala inferioara, aceasta lama este impartita in 2 zone
de catre crista gali, proeminenta de care se ataseaza coasa creierului si care
delimiteaza posterior gaura oarba. Cele doua zone ale lamei ciuruite vin in raport cu
bulbii olvactivi.
4. Aripile mici ale osului sfenoid, care prezinta posterior santurile sinusurilor
sfenoparietale ale durei mater si procesele clinoide anterioare pe care se insera cortul
cerebelului.
5. Fata superioara a corpului sfenoidului. Dinspre anterior spre posterior descriem:
-Jugum sfenoidale: este o suprafata patrulatera care vine in raport superior cu
tracturile olfactive si cu gilii drepti ai lobilor frontali al emisferelor cerebrale.
-Limbul sfenoidal: limita posterioara a jugumului sfenoidal.
-Santul chiasmatic: contine chiasma óptica
-Tuberculul seii: proeminenta situata posterior de santul chiasmatic si care limiteaza
anterior seaua turceasca.

ORIFICIILE SI COMUNICARILE FOSEI CRANIENE ANTERIOARE

GAURA OARBA

Se gaseste la limita dintre scuama osului frontal si procesele orbitale ale osului frontal, crista gali
delimitand o posterior si deasupra lor se gaseste creasta frontalului. Contine:

1. Vena emisara de la mucoasa nazala: vena etmoido frontala, si o prelungire a durei

mater.
2. Orificiile si canalele etmoidale ant si post care contin manunchiurile vasculo nervoase
etmoidale ant si post.
3. Canalele optice contin fiecare nervul optic si artera oftalmica.
4. Orificiile carotico clinoidiene care se formeaza prin sudarea proceselor clinoidiene ant
cu cele medii, aceste orificii sunt strabatute de artera carotida interna, si de plexul
nervos pericarotic intern.

FOSA CRANIANA MIJLOCIE

Limite: anterior este limita post a fosei craniene ant, este o linie imaginara care uneste marginile
ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide ant si tuberculul seii. Cea post este o linie
imaginara care uneste marginile superioare ale stancii temporale si marginea sup a dorsumului
sellae. Cea inf este fata superioara a corpului sfenoidului, aripile mari ale sfenoidului, si fetele
ant ale stancilor temporale.

Suprafete si elemente osoase:

• Fata superioara a corpului sfenoidului prezinta seaua turceasca in care se afla fosa
hipofizara ce contine glanda hipofiza, lateral de o parte si de alta prezinta procesele
clinoide medii.
 • Fetele laterale ale osului sfenoid prezinta santul carotic care are forma literei S si contine
artera carotida interna ce strabate la acest nivel sinusul cavernos, marginea inf a
santului, se prelungeste posterior cu lingula sfenoidala.
• Fetele cerebrale ale aripilor mari ale osului sfenoid prezinta gaura rotunda, situata intre
radacina ant si mijlocie a aripii mari, si contine nervul maxilar. Gaura ovala este situata
intre radacinile mijlocie si post a aripii mari si contine nervul mandibular, artera
meningee accesorie, nervul pietros mic, cand acesta nu trece prin canalul arnold. Gaura
spinoasa contine artera meningee medie, vena meningee medie si ramura meningeala
a nervului mandibular (nervul spinos). Canalul vesale contine o vena emisara de la
sinusul sfenoidal, si se afla localizat medial de gaura ovala. Canalul arnold contine nervul
pietros mic si se afla postero medial de gaura ovala. Fetele ant ale stancilor oaselor
temporale si prezinta impresiunea trigeminala gaser, situata post de varful stancii si
contine pe viu ganglionul trigeminal gaser, posterior de impresiune se afla tuberculul
retrogaserian printong. ramularcuata localizata postero lateral si contine in profunzime
vanalul semicircular superior. Tecmen timpani, suptafata situata antero lateral de
eminenta acrcuata. Hiatusul si santul nervului pietros mare sunt dispuse postero lateral
de impresiunea trigeminala prin hiatus trec nervul pietros mare si ramura pietroasa din
artera meningee medie. Hiatusul si santul nervului pietros mic. Margine sup a stancii
temporalului prezinta incizura pt nervul abducens, incizura trigeminala gruber prin care
trece nervul trigemen si santul sinusului pietros superior.

GAURI ALE FOSEI

• Graura rupta este delimitata anterior de marginea posterioara a aripii mari a osului
sfenoid, antero medial de fata laterala a corpului, postero medial: de partea bazilara a
occipitalului, lateral: de orificiul canalului carotic. Este impartita in 2 zone. 1. Zona
mediala acoperita de un cartilaj superior de care se afla artera carotida interna. 2. Zona
laterala care contine: nefvii pietros mare si profund, care se unesc si formeaza nervul
canalului pterigoidian ce patrunde in canalul cu acelasi nume prin orificiul posterior
situat in peretele anterior al gaurii rupte; ramura anastomotica intre artera carotida
interna si artera canalului tericoidian; ramul meningeal din artera faringiana
ascendenta; vene emisare de la sinusul cavernos.
• Fisura orbitala superioara face comunicarea cu orbita, este delimitata sup de aripa mica
a osului sfenoid, inf de aripa mare a osului sfenoid, si medial de fata laterala a corpului
osului sfenoid, prin aceasta fisura trec urmatoarele elemente: nervii oculomotor,
abducens, nazociliar si radacina simpatica a ganglionului ciliar care trec prin inelul
tendinos comun ´´zinn´´; venele oftalmice sup si inf; nervii frontal ¡, lacrimal si trohlear;
ramura anastomotica intre un ram ascendent al arterei lacrimale si artera meningee
medie. La nivelul aripii mari al osului sfenoid gasim gaura rotunda, ovala, spinoasa,
canalul arnold si vesales pe care le am descris mai sus.

FOSA CRANIANA POSTERIOARA

Limite: ant o linie imaginara care uneste marginile sup ale stancilor temporalelor, marg sup a
dorsumului seii, limita post este data de scuama osului occipital iar cea inf este reprezentata de
fetele posterioare ale stancilor temporale si osul occipital.

Suprafete si elemente osoase:

Scoama osului occipital prezinta: protuberanta occipitala interna, care corespunde confluentei
sinusurilor venoase; creasta occipitala interna, santurile sinusurilor transverse se extind lateral
de protuberanta int iar per marginile santului se insera cortul cerebelului; partile laterale
condilare ale osului occipital prezinta ant tuberculul jugular pe a carui versant posterior trec
nervii gloso faringean, vag si accesor, inv¡ferior de tuberculul jugular se afla orificiul intern al
canalului hipoglosului prin care trec nervul hipoglos, ramura meningee a acestui nerv, vene
comitante si ramura meningee din artera meningeana ascendenta; clivusul este o panta osoasa
concava la care participa lama patrulatera si partea bazilara a osului occipital, superior de clivus
se afla bulbul rahidian, puntea, artera bazilara si partile terminale ale arterelor vertebrale. Pe
marginile laterale se afla santurile sinusurilor pietroase inf. marg lat a dorsumului seii prezinta 2
incizuri, una sup prin care trece nervul oculomotor si una inf prin care trece sinusul pietros
inferior; fetele post ale stancilor temporalului prezinta sant pentru nervul abducens, porul
acustic intern care este un orificiu de forma ovalara care se continua cu meatul acustic intern,
acesta are o directie oblica anterolaterala perpendiculaa pe axul stancii si o lungime de 1cm, el
prezinta o creasta orizontala falciforma ce separa 2 zone una sup si una inf, zona sup este
impartita de o creasta verticala in aria faciala situata ant, care reprezinta originea canalului
facialului si aria vestibulara sup situata post, zona inf este impartita de o creasta verticala in aria
cohleara situata ant si aria vestibulara inf situata post. Foramen singurare morgani, pe peretelui
post al meatusului intern, la un mm de fundul si contine nervul ampular post. Meatul acustic
intern contine nervul facial, intermediar wrisberg, nervul acusticovestibular, artera auditiva
interna, venele auditive int si uneori bucla arterei cerebeloase anteroinferioare. Fosa subarcuata
situata supero lateral de polul acusttic intern si inferior de marginea sup a stancii temporalului,
aici se deschide canalul pietro mastoidian prin care trec venule. Fosa ungheala este o depresiune
situata la aprox 1cm de porul acustic intern, aici se afla deschiderea a apeduptului vestibulului
care are sacul si ductul endolimfatic, o artera, o vena si o prelungire a durei mater. Santul
sinusului sigmoid se afla la jonctiunea dintre mastoida si stanca temporalului.

FETELE INTERNE ALE PARTILOR MASTOIDIENE ALE OASELOR TEMPORALE

Au santul sinusului sigmoid, la nivelul careia se observa gaura mastoidiana prin care trece o vena
emisara de la sinusul sigmoid si o ramura meningee din artera occipitala.

Orificiile si comunicarile fosei craniene post: gaura jugurala face comunicarea intre fosa craniana
posterioara a endobazei si spatiul retrostilian, limitele ei sunt anterolateral incizura jugulara de
pe marg post a stancii osului temporal, postero medial incizura jugulara de la nivelul partii
laterale a osului occipital. Ligamentul pietro occipital situat intre procesul intrajugular al osului
occipital si tubervulul intrajugular al osului temporal, divide gaura jugulara in 2 parti: cea antero
mediala, este subdivizata de o banda groasa in 2 compartimente unul ant ce contine nervul
glosofaringean si sinusul pietros inferior, si cel post ce contine nervul vag, accesor, artera
meningee post si un ram meningeal din artera occipitala. Partea postero laterala la nivelul careia
sinusul sigmoid se continua cu vena jugulara int. gaura occipitala are limitata: partea bazilara
ant, masele laterale lat si scoama occipitalului post, ea stabileste o comunicare intre fosa
craniana si canalul vertrebral, continut: jonctiunea dintre maduva cervicala si bulbul rahidean,
radacinile spinale ale nervilor accesori, arterele vertebrale impreuna cu plexurile simpatice
periarteriale, arterele spinale posterioare, artera spinala anterioara, consilele cerebeloase,
meningele, prima denticulatie a ligamentului dintat, ligamentul dintelui axisului si membrana
tectoria.
ANATO LP 2 EXOBAZA 8/03/2021
Ca si la endobaza, ea este impartita in 3 zone: una ant. alta mij. Si alta post. Din punct de vedere
anatomic, cea ant nu este vizibila deoarece pe ea este fixat viscerocraniul. Din punct de vedere
descriptiv, in partea ant a exobazei observam palatul dur si arcada alveolara dentara sup. partea
mijlocie este situata intre marginea post a palatului dur si linia orizontala care trece tangent la
marginea anterioara a gaurii occipitale mari.

Palatul dur sau osos este limitat anterolateral de arcada alveolodentara superioara si posterior
de marginile posterioare ale lamelor orizontale ale oaselor palatine. El este constituit din patru
segmente osoase: procesele palatine ale oaselor maxilare si din lamele orizontale ale oaselor
palatine, intre ele se formeaza niste suturi. Prima sutura:

SUTURA CRUCIFORMA: este formata din sutura palatina transversara si sutura palatina
mediana. Cea transversara se gaseste intre lamele orizontale ale oaselor palatine si procesele
palatine ale oaselor maxilare. Cea palatina mediana are o portiune ant intermaxilara si una post
interpalatina. Cea intermaxilara este formata prin articularea proceselor palatine ale oaselor
maxilare, iar cea interpalatina este formata prin articularea lamelor orizontale ale oaselor
palatine.

SUTURA INCISIVA: inconstanta, si se formeaza prin articularea osului incisiv cu restul procesului
palatin al osului maxilar.

SUTURA INTERINCISIVA: o gasim la unele cranii pe linia mediana la nivelul osului incisiv.

Fata palatina constituie treimea post a palatului dur sau ¼ post din partea ant a exobazei.
Prezinta in apropierea marginii post creasta palatina pe care se insera fibre din muschiul tensor
al valului palatin, marginea ei ant se articuleaza cu procesul palatin al osului maxilar, cea mediala
se articuleaza cu cea opusa printr-o suprafata patrulatera rugoasa. Extremitatea post a celor
doua lame formeaza spina nazala posterioara pe care se insera muschiul ovulei. Marg post este
concava posterior si pe ea se insera aponevroza palatina si muschiul tensor al valului palatin.

Procesele palatine ale oaselor maxilare sunt niste lame de forma triungh ce contribuie la
formarea a 2 treimi inferioare a palatului dur si a podelei cavitatii nazale. Fata inf a fiecarui
proces este concava si prezinta numeroase depresiuni determinate de glandele palatine. Lateral
fata inf este parcursa de un sant palatin oblic anteromedial care uneori este divizat in 2 sau 3
santuri de niste spine palatine, santul palatin este strabatut de nervul si de vasele palatine mari.
Prin articularea celor 2 procese palatine pe linia mediana apare o proeminenta longitudinala
numita torus palatin. Intre cele 2 procese palatine in partea ant se afla fosa incisiva in care se
deschid cele 2 gauri incisive, gaura incisiva contine nervul nazopalatin si ramura terminala a
arterei palatine mari.

Fetele mediale ale proceselor alveolare ale oaselor maxilare, prezinta fiecare torusul maxilar,
care este o proeminenta din dreptul molarilor superiori.

Fetele inferioare ale proceselor piramidale ale oaselor palatine, la acest nivel se deschid canalele
palatine mici prin gaurile palatine mici, si ele contin vasele si nervi palatini mici.
ORIFICIILE SI COMUNICARILE PALATULUI DUR

1. FOSA INCISIVA: situata in partea anterioara a suturii intermaxilare. La nivelul ei se afla

gaurile incisive laterale prin care se dechid canale inscisive ce contin fiecare ramuri
terminale din vasele palatine mari si nervul nazopalatin. La unele cranii observam in
peretii ant si post al fosei palatinei gauri incisive mediane, si aici nervul palatin stang
care trece prin gaura incisiva ant, si cel palatin drept prin cea post. In canalele incisive
palatul dur comunica cu cavitatea nazala.
2. GAURA PALATINA MARE: se afla posterior de sutura palatina transversa, medial de
extremitatea posterioara a procesului alveolar al osului maxilar. Acest orificiu reprezinta
... inf a canalului palatin mare prin care se stabileste o comunicare cu fosa
pterigopalatina. Contine vasele si nervul palatin mare.
3. GAURILE PALATINE MICI: in numar de 2, se afla la nivelul procesului piramidal al osului
palatin, post de gaura palatina mare. Ele sunt orificiile inf ale canalelor palatine mici prin
care se stabileste o comunicare cu fosa pterigopalatina. Contin vasele si nervi palatini
mici.

FATA INFERIOARA A STANCII TEMPORALULUI: prezinta 1. Gaura stilomastoidiana care contine

nervul facial si artera stilomastoidiana 2. Procesul stiloid, care este acoperit sup si anterolateral
de vagina procesului stiloid care este o prelungire a osului timpan, pe procesul stiloid au originea
elementele buchetului stilian riolan: muschii stilohioidian, stilofaringian, stiloglos si ligamentele
stilohioidian si stilomandibular 3. Fosa jugulara care contine bulbul superior al venei jugulare
interne, aici se afla ostium intrioi... prin care ramura articulara a nervului vag patrunde in
canaliculul mastoidian 4. Orificiul inferior al canalului carotid se afla anteromedial de fosa
jugulara, pe aici intra artera carotida interna si plexul simpatic pericarotic intern, la nivelul
canalului carotic se afla orificiile canalelor caroticotimpanice prin care patrund nervii
cardiotimpanice 5. Fosul apetrossa, depresiune triunghiulara care contine ganglionul inferior al
nervului glosofaringean, contine deschiderea canalicului cohleei prin care trece un duct
perilimfatic 6. Orificiul inf al canaliculului timpanic, situat pe creasta jugulara care separa orificiul
inf al canalului carotic de fosa jugulara, prin el trec nervul timpanic iacobson si artera timpanica
inf 7. Suprafata jugulara care este situata post de fosa jugulara.

SCUAMA TEMPORALULUI: prezinta tuberculul articular ant de care de afla o portiune

precondilara din scuama temporalului dce participa la formarea gabanului fosei temporale.
Posterior de tuberculul temporal se afla fosa madibulara, este o depresiune formata dintr-o zona
ant articulara care apartine scuamei temporalului si o zona post ne articulara care este formata
din partea timpanica a temporalului. Fisura timpanoscuamasa este situata medial la nivelul fosei
mandibulare, se bifurca medial datorita prelungii inferioare a tecmei timpani in 2 fisuri, cea
pietrotimpanica glasser si cea pietroscuamoasa. Prin cea prietrotimpanica trece nervul coarda
timpanului. Orificiile canalului musculotubar este impartit de septul canalului musculotubar in
semincanalul muschiului tensor al timpanului situat sup si semicanalul tubei auditive situat inf.

Fisura orbitala inferioara este limitata sup de aripa mare a osului sfenoid, inf de osul maxilar si
de procesul orbital al osului palatin iar lateral de osul zigomatic sau sutura zigomaticamaxilara.
Prin aceasta sutura trec spre orbita nervul maxilar care la acest nivel se continua cu nervul
infraorbirat, trec si vasele infraorbitare, nervul zigomatic si ramuri orbitale ale granglionului
pterigopalatin.

Gaura rupta.
Choanele sau aperturile nazale post, sunt 2 orificii separate de marginea post a vomerului, sup
sunt limitate de corpul osului sfenoid, inf de marginea post a lamei orizontale a osului palaatin
iar lateral de marginea post a lamei mediale a procesului pterigoid. Ele stabilesc comunicarea
intre cavitatea nazala si nazofaringe.

Procesele pterigoidiene ale osului sfenoid, prezinta 2 lame una mediala alta laterala. Cea
mediala este verticala prezi ta 2 fete si 3 margini. Cea laterala participa la delimitarea fosei
pterigoidiene unde au originea fibrele muschiului pterigoidian median. Fata mediala participa la
formarea peretelui lateral al foselor nazale. Marginea ant se sudeaza de marginea ant a lamei
laterale, cea post este concava, posterior, si prezinta in partea superioara tuberculul pterigoid,
in partea mij incizura tubara inf unde gasim procesul tubar. Pe marg post a lamei mediala se
insera fibrele muschiului constrictor sup al faringelui si fascia faringobazilara. Marg inf prezinta
carligul pterigoidian care pe fata inf are un sant prin care trece tendonul muschiului tensor al
valului palatin. Pe carlig se insera fibre ale muschiului constrictor sup al faringelui, rafeul
pterigomandibular si fibre ale mushchiului palatofaringian. Lama laterala prezinta 2 fete si 3
margini. Fata lat participa la formarea peretelui medial al fosei infratemporare, aici au originea
fibrele muschiului pterigoidian lateral, fata mediala limiteaza lateral fosa pterigoida, marg ant
delimiteaza post fisura pterigomaxilara, marg post prezinta procesul pterigospinos numit spina
lui civininii pe care se insera ligamentul pterigospinos si spina lui Hyrtl pe care se insera
ligamentul cu acelasi nume. Pe marg post a lamei laterale se insera aponevroza
interpterigoidiana. Fosa pterigoida este limitata de lamele procesului pterigoid si de procesul
piramidal al palatinului in partea inf, la nivelul ei are originea muschiul pterigoidian medial. Fosa
pterigoida este limitata te lamele procesului pterigoid si de procesul piramidal al pa,atinului in
partea in, la nivelul ei are originea muschiul pterigoidian medial. Fosa scafoida se afla sup de
marg post a lamei mediale, aici are originea muschiul tensor al valului palatin.

Pe fata infratemporala a aripii mari al osului sfenoid, este separata de partea... prin creasta
infratemporara. Aceasta prezinta in partea ant tuberculul sfenoidal pe care se ataseaza fibre ale
muschiilor pterigoidian lateral si temporar. Fata infratemporala a aripii mari este impartita intr-
o zona ant unde au originea fibre ale muschiului pterigoidian lateral si o zona post unde se afla
gaurile ovala, spinoasa si sipna sfenoidului. Pe spina sfenoidului se ataseaza ligamentul
sfenomandibular, fibre ale muschiului constrictpr sup al faringelui, fascia faringobazilara si
ligamentul pterigospinos civininii. Pe fata mediala a spinei sfenoidului se afla un sant pentru
nervul timpanului. Gaura ovala este situata intre radacinile mij si post a aripii mari si contine
nervul maxilar, artera meningee accesorie, nervul pietros mic cand acesta nu trece prin canalul
arnold, si vene emisare inconstante. Pe marg mediala a gaurii ovale se insera o parte din
aponevroza interpterigoidiana si pe marg post au originea fibre ale muschiului tensor al valului
palatin. Gaura spinoasa contine artera meningee medie, vena meningee medie si ramura
meningeala a nervului mandibular adica nervul spinos, canalul arnold se afla posteromedial de
gaura ovala si contine nervul pietros mic.

Fata inferioara a partii bazilare a occipitalului, prezinta pe linia mediana o proeminenta,

tuberculul faringean, pe care se insera rafeul faringean. Anterior de el se observa foseta
naviculara care uneori contine foseta faringiana. De o parte si de alta a liniei mediane se gasesc
doua creste, una ant, cea sinostozica, si alta post, cea musculara.

Partea post a exobazei:

1. Partile laterale sau condilare ale osului occipital prezinta condilii occipitali care participa
la formarea articulatii atlanto-occipitale. Lateral de ei se afla orificul extern al canalului
 hipoglosului prin care trec nervul hipoglos, ramura meningee a acestui nerv, vene
comitante si ramura meningee din artera faringiana ascendenta. Posterior de condili se
afla fosa condilara care este uneori perforata de canalul condilar pe care trece o vena
emisara de la sinusul sigmoid.
2. Gaura occipitala mare pe care am descris-o.
3. Gaura jugulara.
4. Scuama osului occipital care prezinta protuberanta occipitala externa pe care se insera
ligamentul nucal si o parte din fibrele muschiului trapez; creasta occipitala externa care
este verticala pe care se insera ligamentul nucal; linia nucala sup care se afla lateral de
protuberanta occipitala externa si serveste la insertia muschiilor trapez splenius al
capului si sternocleido; linia nucala inf.
5. Fata inf a partii mastoidiene a osului temporal care prezinta gaura mastoidiana prin care
trec o vena emisara de la sinusul sigmoid si o ramura meningee din artera occipitala. In
partea inf se afla procesul mastoidian pe a carei fata externa se insera muschii
sternocleidomastoidian, splenius al capului si lung al capului. Medial de procesul
mastoid se afla incizura mastoidiana unde are originea post a muschiului digastric,
medial se afla incizura justamaxoidiana si santul arterei occipitale.

ANATO LP 3 16/03/2021
MANDIBULA

Formata dintr un corp si 2 lame, corpul are forma de potcoava cu concavitatea post, prezinta 2
fete si 2 margini. Fata externa prezinta urmatoarele elemente: a) simfiza mentala: creasta
verticala care rezulta din fuziunea cele 2 structuri care formeaza madibula primitiva in vuata itu,
b) protuberanta mentala: situata inf de simfiza mentala c) tuberculii mentali: 2 proeminente
situate lateral de protuberanta mentala pe care se insera muschiul transvers mental d) gaura
mentala: prin care trece manunchiul vasculonervos mental, situata pe o verticala ce trece
printre premolari, prin acest orificiu se patrunde in canalul mental, care este orientat
posterosuperolateral e) foseta mentala: situata lateral de simfiza mentala si la nivelul ei are
originea muschiul mental f) linia oblica: incepe lateral si sup de tub mental si se continua cu
marg ant a ramului mandibulei, pe linia oblica se ataseaza fibrele muschiului coborator al buzei
inferioare si ale muschiului coborator al unghiului gurii, sup pe linia oblica in dreptul molarilor
au originea fibre inf ale muschiului buccinator, in apropierea marginii inf sau pe buza externa a
acesteia au insertia fibre ale muschiului platisma g) juga alveolaria: proeminente osoase
datorate radacinilor dintilor

Baza mandibulei sau margine inf

Prezinta ant fosa digastrica unde se insera pantecele ant al muschiului digastric, in partea post
prezinta o incizura determinata de artera faciala, marg sup a corpului mandibulei este
reprezentata de partea ei alveolara, cu 16 alveole dentare separate intre ele prin septuri
interalveolare, iar la nivelul alveolelor molarilor acestea prezinta septuri inter-radiculare

Fata interna: Concava posteroinf si prezinta: a) linia milohioidiana, cu directie posterosup si se

termina pe fata interna sau se continua cu creasta temporala b)fosa sublinguala, situata
superior de linia milohioidiana si vine in raport cu glanda sublinguala c) fosa submandibura,
situata inf de linia milohioidiana si vine in raport cu glanda submandibulara d) torusul
mandibulei, este o proeminenta longitudinala situata in dreptul radacinilor ultimilor molari e)
spinele mentale: in numar de 4, dispuse 2 sup si 2 inf, pe cele sup are originea muschiul
genioglos iar pe gele inf muschii geniohioidieni f) santul milohioidian, coboara vertical pe ramul
mandibulei pana in partea posteroinf a liniei milohioidiene, contine manunchiul vasculonervos
milohioidian g) foseta digastrica, aici se insera pantecele ant al muschiului digastric.

Ramurile mandibulei sunt 2 lame verticale care continua partea sup a corpul mandibulei
formand cu acesta un unghi de 100 grade, au forma patrulatera si prezinta 2 fete si 4 margini

1. Fata laterala este parcursa oblic de o creasta care se intinde intre colul mandibulei si
marg ant, alte creste osoase cu directie inversa ajung la tuberozitatea maseterina,
proeminenta osoasa aflata in unghul posterosp al ramului. Pe fata lat si pe tub
maseterina se insera muschiul maseter.
2. Fata mediala: a) gaura mandibulei, situata in centrul fetei mediale, marg sa anterioara
este proeminenta si formeaza astfel lingula cunoscuta sub spinal lui spics, marg post a
gaurii este si ea proeminenta si formeaza antilingula, prin aceasta gaura trece
manunchiul vasculonervos alveolar inferior, manunchi ce patrunde in canalul
mandibulei. Lingula si antilingula sunt 2 proeminente pe care se insera ligamentul
sfenomandibular. C)Santul milohioidian coboara post de lingula si contine manunchiul
vasculonervos milohioidian. D) creasta pterigoidiana, situata post de gaura mandibulei
si este locul de insertie a aponevrozei interpterigoidiene e) tuberozitatea pterigoidiana,
pe ea se insera muschiul pterigo. medial f) creasta temporala, incepe aproape de varful
procesului coronoid, coboara post de marginea anterioara a ramurei mandibulei cu care
delimiteaza fosa retromolara, numita bunte morant fisher, pe creasta si in fosa
retromolara se insera muschiul temporal, inf de creasta temporala aceasta se bifurca
intr o creasta laterala numita buccinatorie deoarece aici au originea fibre inf ale
muschiului busccinator si o creasta mediala. Aceste creste limiteaza impreuna limiteaza
a molarului 3 trigonul retromolar numit ´´foseta retroalveolara claacsch´´ la nivelul
caruia se insera rafeul pterigomandibular g) creasta colului, are originea pe colul
mandibulei si ajunge pe marg ant a lingulei, intre incizura mandibulei, creasta temp si
creasta colului se afla delimitat trigonul infraincizural berg. Varful inf al trigonului este
usor proeminent, si formeaza torusul weisbern.
3. Marg ant, ce se continua inf cu linia oblica a mandibulei.
4. Marg post, prezinta in apropierea extremitatii ei inf insertia ligamentului
stilomandibular.
5. Marg inf se uneste cu cea post si formeaza unghiul mandibulei numit ,,gonion´´.
6. Marg sup prezinta procesul coronoid si cel condilar, care sunt separate intre ele de
incizura mandibulei prin care trece manunchiul vasculonervos maseteric. Procesul
coronoid este situat in unghiul anterosup al ramurei mandibulei, este o lama osoasa
triungh cu 2 fete 2 marg si un varf. Insertia muschiului temporal se face pe fata interna
a acestuia pe creasta temporala pe marg ant si sup, pe varf si pe o zona reduse a fetei
externe in apropierea varfului. Provesul condilar este in unghiul posterosup al ramului
si este format din capul mandibulei si colul mandibulei. Capul mandibulei sau condil este
acoperit cu un fibrocartilaj si se articuleaza cu fosa mandibulara a temporalului formand
articulatia temporomandibulara. Prezinta un versant ant articular, si unul post
nearticular, colul mandibulei este usor turtit anteropost si prezinta medial o depresiune
numita fosa pterigoida unde se insera muschiul pterigoidian lat. Medial si lat colul are
tuberculii lat si media pentru insertia ligamentelor colaterale ale articulatiei
temporomandibulare. Intre colul si ligamentul sfenomandibular se formeaza butoniera
retrocondiliana juvara prin care trec nervul auriculotemporal, artera si vena maxilara.
FOSA TEMPORALA

Limite: superior avem linia temporala superioara, inferior avem creasta suptamastoidiana a
osului temporal, marginea superioara a arcadei zigomatice si planul orizontal care trece prin
creasta infratemporala de la nivelul aripii mari al sfenoidului si arcada zigomatica. Posterior
avem linia temporala inf, iar ant avem procesul frontal al zigomaticului si fata frontala a
zigomaticului. Planul temporal este format din 5 oase care participa la constituirea fosei, scoama
osului temp, partea inf a osului parietal, fata temporala a osului frontal si fata temporala a osului
zigomatic. Suturi: a)cea scoamoasa, situata intre scoama osului temp si osului parietal b) sutura
coronala care este situata intre osul parietal si scoama frontalului c) sutura sfenoparietala care
este situata intre osul parietal si aripa mare a sfenoidului d) sutura sfenoscuamoasa, situata intre
scuama temp si aripa mare a osului sfenoid e) cea zigomaticasfenoidala, intre fata temp a osului
zigomatic si aripa mare a osului sfenoid.

Comunicarile ei: a) cu fosa infratemporala prin spatiul dintre arcada zigomatica si fata temporala
a aripii mari a osului sfenoid, contine muschiul temporal b) cu ornita prin gaura zigomaticatemp
situata pe fata temp a osului zigomatic si prin canalul zigomaticului, prin acest orificiu intra in
fosa nervul zigomatico temp (ramura a nerv zigomatic) c) prin gaura zigomatica temporala si prin
canalul zigomaticului

Continut: muschiul temporal si fascia temporala, vasele temp profunde si nervii temp profunzi.

FOSA INFRATEMPORALA

Peretii: unul sup, format din a) fata infratemporala a aripii mari a osului sfenoid, care este
limitata lat de creasta infratemporala, prezinta urmatoarele elemente, zona ant unde au
originea fibre ale muschiului pterigoidian lat si spina sfenoidului, partea precondiliana a scuamei
temp, plan orizontal ce trece prin creasta infratemporala si arcada zigomatica. La nivelul
peretelui ant in partea sup, se afla fisura orbitala, prin care fosa infratemporala comunica cu
orbita. Peretele ant este format din fata inratemporala a corpului osului maxilar care are
tuberozitatea maxilara, santul nervului maxilar si foramina alveolaria. Peretele medial este
format din a) lama lat a procesului pterigoidian si radacina sa externa b) fisura pterigomaxilara.
Peretele lat este format din a) fata mediala a ramului mandibulei, a condilul mandibulei si a
procesului condilar si b) fata mediala a arcadei zigomatice formata prin articularea din procesul
temp al osului zigomatic si procesul zigomatic al osului tmp. Peretele post, este un plan frontal
ce trece prin articulatia temporomadibulara sau planul tangent la marg post al ramului
mandibulei. Peretele inf este un plan orizontal tangent la amrg inf a corpului mandibulei.

Comunicari: a) cu fosa temporala prin spatiul dintre arcada zigomatica si creasta infratemporala
b) cu orbita prin fisura orbitala inf c)cu fosa craniana mij prin gaurile ovala si spinoasa d) cu
regiunea maseterina prin spatiul dintre incizura mandibulei si arcada zgomatica e) cu fosa
pterigopalatina prin fisura pterigomaxilara prin care trece artera maxilara.

Continut: muschii pterigoidieni lat si med, nervul mandibular, artera maxilara si plexul venos
pterigoidian.

FOSA PTERIGOPALATINA

Forma de piramida patrulatera cu baza in sus

Peretii: unul sup sau baza format din: radacina ant a aripii mari a osului sfenoid. Peretele ant
format din marg post a fetei infratemp a corpului osului maxilar si prin procesul orbital al osului
palatin, pe ea se face comunicarea cu orbita prin fisura orbitala inf. peretele medial este format
din lama verticala perpendiculara a osului palatin, in partea sup se afla gaura sfenopalatina care
stabileste o comunicare cu cavitatea nazala si contine artera sfenopalatina si nervii anzali
posterosup, peretele post este format din marg ant a procesului pterigoid, pe acest perete se
afla gaura rotunda si orificiul ant al canalului pterigoidian. Peretele virtual format din fisura
pterigomxilara are stabileste o comunicare cu fosa infratemporala. Varful fosei se afla la nivelul
canalului palatin mare, el se deschide prin gaura palatinei mare la nivelul palatului dur. Prin
canalul palatin mare coboara vasele palatine descendente si nervul palatin mare.

Comunicari: a) cu cavitatea nazala prin gaura sfenopalatina prin care trec artera sfenopalatina
si nervii nazali posterosup b) cu fosa craniana mij prin gaura rotunda de la nivelul peretelui post
al fosei pterigopalatine, trec nervul maxilar si venele emisare c) gaura rupta, prin canalul
pterigoidian care contine artera si nervul pterigoidian d) palatul dur, prin canalul palatin mare
contine venele palatine descendente sin nervul palatin mare si canalele palatine mici ce contin
vasele si nervii palatini mici e) cu orbita prin fisura orbitala inf f) cu fosa infratemporala prin
fisura pterigomaxilara prin care trec artera maxilara si plexul venos pterigoidian,

Continut: nervul maxilar, artera maxilara si ganglionul pterigopalatin.

ANATO LP 4 23/03/2021
ORBITA

PERETII:

• Tavanul orbitei este format din:

1. Partea orbitala a osului frontal care prezinta anterolateral fosa lacrimalace contine
partea orbitala a glandei lacrimale. Anteromedial se distinge foseta trohleara unde
se insera troheea muschiului oblic sup. Ant se afla gaurile frontala si supraorbitala.
2. Aripa mica a osului sfenoid, care prezinta la baza canalul obtic prin care trec nervul
obtic si artera oftalmica.
• Podeaua este formata din:
1. Fata orbitala a corpului osului maxilar, traversata la acest nivel de santul infraorbital
care se continua cu canalul infraorbital. Aceste doua elemente (santul si canalul)
contin anunchiul vasculonervos infraorbital. In partea mediala se afla o mica
depresiune determinata de aria de origine a muschiului oblic inferior.
2. Fata orbitala a osului zigomatic.
3. Fata orbitala a procesului orbital al osului palatin.
• Peretele medial este format din urmatoarele oase:
1. Fata laterala a procesului frontal al osului maxilar pe care se observa creasta
lacrimala anterioara.
2. Fata laterala a osului lacrimal care prezinta creasta lacrimala post, zona situata
anterior de aceasta creasta este concava si impreuna cu procesul frontal al osului
maxilar, participa la formarea fosei sacului lacrimal.
3. Fata laterala al labirintului etmoidal, adica os planum sau rama papiracee.
4. Portiunea prealara a fetei laterale a corpului osului sfenoid.
5. Gaurile etmoidale anterioara si post se afla la nivelulk suturii frontoetmoidala si
contin manunchiurile vasculonerv etmoidale ant si post.
• PRETELE LAT format din:
1. Fata orbitala a aripii mari a osului sfenoid.
 2. Fata orbitala a osului zigomatic care prezinta gaura zigomatica orbitala prin care intra
nervul zigomatic.

ADISUL ORBITEI: este format din:

1. Marginea supraorbitala care apartine osului frontal.

2. Procesul zigomatic al osului frontal si procesul frontal al osului zigomatic care se articuleaza
prin sutura frontozigomatica.
3. Marginea infraorbitala care delimiteaza inf adisul orbital, si este format din marg orbitala a
osului zogomatic si cea infraorbitara de la osul maxilar.
4. Crestele lacrimale ant si post care delimiteaza intre ele fosa sacului ce uneste gaurile
infraorbitala, mentara si supraorbitala, prin ea trece manunchiul vasculonervos
supraorbital.

APEXUL ORBITEI: se afla la nivelul partii mediale a fisurii orbitale sup.

COMUNICATII: se fac cu:

1. Fosa craniana ant prin gaura optica prin care trec nervul obtic si artera oftalmica si canalele
etmoidale ant si post prin care trec manunchiurile vasculonervoase etmoidal ant si post.
2. Cavitatea nazala prin canalul lacrimonazal.
3. Cu fosa temporala prin gaura zigomatico orbitala, deci prin canalul zigomaticului.
4. Fosa pterigopalatina prin fisura orbitala inf, care este strabatuta de manunchiul
vasculonervos infraorbital, nervul zigomatic si ramuri orbitale ale ganglionului
pterigopalatin si nervul orbito ciliar.
5. Cu fosa infratemporala prin fisura orbitala inf.
6. Cu fosa craniana mijlocie prin fisura orbitala superioara strabatuta de nervii 4, 5, 6,
nazociliar, frontal, lacrimal, venele oftalmice, anastomoza intre artera lacrimala si artera
meningee medie.
7. Regiunea frontala prin gaurile supraorbitala si frontala.
8. Regiunea infraorbitala prin canalul si gaura infraorbitala prin care trece manunchiul
vasculonervos infraorbital. 9. Regiunea zigomatica prin canalul zigomaticului.

CONTINUTUL ORBITE: Globul ocular, muschii extrinseci ai globului ocular, artera oftalmica,
nervul optic, nervii lacrimal frontal si nazociliar, venele oftalmice, ganglionul ciliar, glanda
lacrimala si sacul lacrimal.

CAVITATEA NAZALA

Este formata din 2 fose nazale, separate prin septul nazal.

• Peretele lateral este format din 3 planuri osoase suprapuse:

1. Planul profund care este format din: fata nazala a corpului osului maxilar, fata
nazala a procesului frontal al osului maxilar si fata interna a lamei mediale a
procesului pterigoid.
2. Planul mijlociu este format ant din osul lacrimal si lama perpendiculara a osului
palatin.
• Planul superficial, din
1. Cornetul nazal inferior.
2. Masa laterala a osului etmoid (labirintul etmoidal) la nivelul caruia se observa:
cornetul nazal suprem, superior, meatul nazal sup, cornetul nazal mijlociu si meatul
mijlociu. Meaturile sunt spatii intre cornetele nazale si peretele lat al cavitatilor
 nazale. Cel mijlociu este situat intre peretele lat al cavitatii nazale si cornetul nazal
mij, in acest meat la nivelul fetei meziale a labirintului etmoidal, se afla urmatoarele
elemente: gula etmoidala, care este o proeminenta determinata de celulele
etmoidale mijlocii procesul uncinat, hiatusul semilunat care este un spatiu dintre
gula si procesul uncinat prin care sinusul maxilar comunica cu cav nazala,
infundigulul etmoidal este spatiul la nivelul caruia se afla deschiderea inf a canalului
frontonazal care stabileste o comunicare intre sinusul frontal si cav nazala. Partea
ant a meatului mij se numeste atrium si prezinta inf o proeminenta numita agger
nasi. Meatul sup este situat intre peretele lat al cav nazale si cornetul nazal sup, la
nivelul acestui meat se afla deschiderile celulelor etmoidale post. Meatul nazal inf
care este un spatiu dintre cornetul nazal inf si peretele lat al cav nazale, in partea lui
ant se deschide canalul lacrimonazal prin care se stabileste comunicarea intre orbita
si cav nazala.

Cornetele nazale sunt lame osoase suprapuse in asa fel incat fiecare dintre el este situat
deasupra jumatatii post a cornetului subiacent, si avem: cornet nazal suprem, superior, mijlociu:
se ataseaza ant de creasta etmoidala a osului maxilar, in partea post se articuleaza cu creasta
etmoidala a osului palatin, si cel inferior.

Recesul sfenoetmoidal este un spatiu situat intre cornatul nazal sup si fata ant a corpului
sfenoidului.

Choanele sunt 2 orificii separate de marg post a vomerului, sup sunt limitate de corpul osului
sfenoid, inf de marg post a lamei orizontale a osului palatin, si lateral de marg post a lamei
mediale a procesului pterigoid. Choanele stabilesc comunicarea dintre cav nazala si nazofaringe.
Deschiderea cav nazale se numeste apertura piriforma (apertura ant), este limitata sup de oasele
nazale si inferolateral de incizurile nazale ale oaselor maxilare. In partea inf pe linia mediana se
observa spina nazala, o proeminenta formata prin articularea extremitatilor ant ale icizurilor
nazale ale oaselor maxialare.

Septul nazal, este format din osul vomer, lama perpendiculara a osului etmoid si cartilajul septal
nazal. Alte elemente care participa la formarea septului sunt. Marg mediala a osaleor nazale,
spina nazala a osului frontal, creasta sfenoidala si rostumul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor
maxilare si palatine.

PERETELE SUPERIOR al cav nazale este format din: oasele nazale, lama ciuruita a osului etmoid,
procesul etmoidal al osului sfenoid, fata ant a corpului osului sfenoid care prezinta deschiderile
sinusurilor sfenoidale, fata inf a corpului sfenoidului pe care se afla conca sfenoidala. Alte
elemente la formarea tavanului cav nazale: spina nazala a osului frontal, aripile vomerului,
procesele vaginale ale proceselor pterigoide si procesele sfenoidale ale oaselor paatine.

PERETELE INFERIOR al cav nazale format in 2 treimi ant din procesele palatine ale oaselor
maxilare si in treimea post din lamele orizontale ale oaselor palatine. In partea ant se afla de o
parte si de cealalta a septului nazal orificiile sup ale celor 2 canale incisive prin care trec nervul
nazopalatin si ramura terminala a arterei palatine mari. Post intre lamele orizontale ale oaselor
palatine si procesele palatine ale oaselor maxilare se afla sutura palatina transversa.

Comunicari:

1. Fosa pterigopalatina prin gaura sfenopalatina prin care trec artera sfenopalatina si nervii
nazali posterosuperiori.
 2. Sinusul maxilar prin hiatusul semilunar.
3. Palatul dur prin canalele incisive strabatute de nervul nazopalatin si ramura terminala
a arterei palatine mari.
4. Fosa craniana ant prin lama ciuruita a etmoidului prin care trec filetele nervului olfactiv,
ramuri are arterei etmoidale ant si nervul etmoidal ant.
5. Sinusul frontal prin canalul frontonazal care se deschide in meatul nazal mijlociu.
6. Celulele etmoidale prin deschiderile a acestor celule la nivelul meaturilor nazale sup,
celule etmoidale post si mijlociu, celule etmoidale mijlocii si ant.
7. Sinusul sfenoidal, prin deschiderile sinusurilor in recesul sfenoetmoidal care separa
cornetul nazal superior de fata anterioara a corpului sfenoidului.
8. Orbita prin canalul lacrimonazal care se deschide in meatul nazal inf.
9. Nazofaringele prin choane.
10. Vestibulul nazal si exteriorul in cazul craniului cu parti moi prin intermediul aperturii
piriforme.

SINUSURI

Paranazale: frontale, maxilare, celulele etmoidale, si in int sinusurile sfenoidale.

• Frontale: sunt 2 cav simetrice in partea inf a scoamei osului frontal, fiecare sinus
comunica cu cav mazala prin canalul fronto nazal care se dechide in meatul nazal
mijlociu.
• Maxilar: este o cav situata in corpul osului maxilar pe peretele medial se afla hiatusul
semilunar prin care sinusul comunica cu cav nazala la nivelul meatului mijlociu.
• Celulele etmoidale: sunt cavitati in masele laterale ale osului etmoid (labirintul
etmoidal). Sunt grupate in celule etmoidale ant, mij si post. Cele post se deschid in
meatul nazal sup si cele mijlocii si ant in meatul nazal mijlociu.
• Sfenoidale: 2 cav situate in corpul osului sfenoid care comunica ant cu cav nazala prin
deschiderile sinusurilor.

ANATO LP 06/04/2021
CARACTERISTICILE GENERALE ALE MUSCHIILOR MIMICI

1. Sunt asezati subcutanat.

2. Nu au fascie proprie cu exceptia muschiului buccinator.
3. Dau insertii in stratul profund al dermului.
4. Au tendoane elastice astfel incat dupa contractie, trasaturile pe care le marcheaza pe
piele revin la forma initiala.
5. Au volum si forta mica.
6. Se afla in jurul diverselor orificii, si anume in jurul orbitei aici avem m sprancenos,
coborator al sprancenei, orbicular al ochiului, in jurul gurii avem m orbicular al gurii,
buccinator, ridicator al buzei sup si al aripii nasului, ridicator al unghiului gurii, coborator
al acesteia, coborator al buzei inf, mental, zigomatic mic, mare si rizorius. Muschii in
jurul nasului: coborator al septului nazal, procerus, a aripii nasului. La pav urechii: m
auricular sup, inf, si auricular post. M epicranian si platisma (muschi mimici ne aflati in
jurul orificiilor), o caracteristica de a lor este ca sunt inervati de nervul facial si
vascularizati de artera faciala, sunt asezati in 2 straturi, prof si superficial iar prin
contractia lor participa la exprimarea starilor psihice si contribuie impreuna cu masivul
facial si tesutul adipos la conturarea infatisarii. Muschiul platisma nu are forta suficient
 de mare pentru a cobora mandibula in procesul de masticatie, deci este mimic, inferior
are dermul regiunilor pectorala si deltoidiana si fasciile muschiilor pectoral mare si
deltoid, superior avem urmatoarele insertii, fibrele laterale pe nodulul comisural si
fascia maseterina, fibrele mijlocii pe corpul mandibulei iar fibrele mediale pe
protuberanta mentala. Raporturi, superficial are raport intim cu tegumentul, profund
da urmatoarele raporturi: in regiunea scm, are raport cu fascia cervicala superficiala, cu
nervul auricular mare, cu nervul transvers al gatului, cu nervul supraclavicular medial,
vena jugulara externa si m scm adica sternocleidomastoidian. In regiunea laterala a
gatului avem, fascia cervicala superficiala, nervii supraclaviculari medial si lateral. In
trigonul carotic avem fascia cervicala superficiala si manunchiul vasculo nervos al
gatului. In trigonul submandibular avem fascia cervicala sup, glanda submandibulara si
pancetele ant al m digastric. Actiune: este coborator al unghiului gurii, realizand starile
de tristete, participa la coborarea mandibulei si produce riduri orizontale la nivelul pielii
gatului.

MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

ORIGINE: capul sternal pe fata ant a partii sup a manubriului sternal, iar capul clavicular este pe
fata ant a extremitatii sternale a claviculei. Intre cele 2 capete se formeaza o fosa numita fosa
supraclaviculara mica.

INSERTIA: capul sternal se insera pe fata laterala a procesului mastoidian, si pe linia nuchala
superioara, realizeaza acest lucru prin 2 fascicule de fibre: sternomastoidian si sternoccipital.
Capul clavicular se insera pe fata laterala pe varful si marg anta procesului mastoidian si pe linia
nuchala sup, aici participa 2 fascicule de fibre: pleidomastoidian si pleidoccipital.

Raporturi: superficial cu m platisma, cu vena jugulara externa cu nervul auricular mare, cu nervul
transvers al gatului si cu nervul supraclavicular medial. Cele profunde: in treimea inf adica baza
gatului intra in raport cu planul osteomuscular, adica articulatia sternoclaviculara, m
sternohioidian si sternotiroidian, cu planul venos si avem confluentul venos jugulosubclaviv,
planul nervos si avem nervul frnic ansa sublaviei si nervul vag, si planul arterial avem portiunea
prescalenica a art subclaviei si art carotida comuna. In treimea mijlocie avem raporturi cu:
manunchiul vasculonervos al gatului, care este alcatuit din art carotida comuna, nervul vag si
vena jugullara interna, are raport si cu tendonul al muschiului omohioidian, cu ansa hipoglosului
si cu fascia pretraheala. In treimea sup cu manunchiul vasculonervos al gtului cu pantecele post
al m digastric si cu ramura externa a nervului accesor.

Inervatia: data de o ramura externa a nervului accesor si de ramuri din plexul cervical din
radacinile spinale c2 c3.

Actiune: in functie de modul in care m scm se contracta singur sau Impreuna cu cel de partea
opusa si in functie de modul in care ia punct fix pe origine sau pe insertie, da urmatoarele actiuni:
flexia si inclinatia capului de aceasi parte cand se contracta fibrele ant, rotatia capului de partea
opusa cu fibrele occipitale, extensia capului cu fibrele posterioare, poate sa fie considerat un m
inspirator auxiliar.

Vascularizatia data de artera tiroidiana sup, artera tiroidiana inf, artera subscapulara, artera
occipitala, si artera auriculara posterioara.
 MUSCHII INFRAHIOIDIENI

Sunt dispus in 2 planuri in regiunea infrahioidiana, un plan superficial format di m omohioidieni

si sternohioidieni, si cel profund din m sternotiroidieni si tiohioidieni. Sunt inveliti de fascia
pretraheala. Inervatia este data de fibre din plexul cervical, de ansa cervicala profunda adica
ansa hipoglosului cu exceptia m tirohioidian care este inervat de un nerv care se desprinde din
nervul hipoglos si care contine fibre din plexul cervical din radacinile spinale c1 c2. Vascularizatia
este asigurata de artera tiroidiana sup si cea ind. actiunea: au rol in masticatie, in deglutitie,
respiratie si in fonatie.

1. M sternohioidian:
Originea se gaseste pe fata post a manubriului sternal, in apropierea marginii
superioare, pe fata post a articulatiei sternoclaviculare si pe fata post a extremitatii
sternale a claviculei. Instertia este pe marg inf a copului osului hioid.
2. M omohioidian:
Format din 2 parti, una sup si alta inf. originea: pantecele inf are originea pe marg sup a
scapulei in apropierea incizurii scapulei si pe ligamentul transvers sup al scapulei,
inesrtia este asegurata prin pantelece inferior al muschiului care se insera pe fata inf a
cornului mare al osului hioid.
3. M sternotiroidian:
Cu originea pe fata post a manubriului sternal in apropierea marginii sup. insertia o
gasim pe linia oblica si tuberculii cartilajului tiroidian.
4. M tirohioidian:
Originea in linia oblic si tuberculii cartilajului tiroid iar insertia pe marg inf a cornului
mare si a corpului osului hioid
5. M ridicator al glandei tiroide:
Origine pe osul hioid insertia pe istmul hioidian sau lobul piramidal al glandei tiroide

Au raporturi superficiale cu muschiul platisma, vena jugulara ant, nervul transvers al gatului si
originea m scm, cele profunde sunt median: avem membrana tirohioidiana, cartilajul tiroid, cel
cricoid, traheea, si glanda tiroida, iar cele profunde laterale: m scalen ant si mijlociu, trunchiurile
plexului brahial, artera suprascapulara, artera transversa a gatului, nervul frenic, vena jugulara
interna, nervul vag, artera carotida comuna.

MUSCHII SUPRAHIOIDIENI

Sunt 4, m digastric format din 2 pantece unul post si unul ant, ele sunt unite printr-un tendon
intermediar, originea: pantecele post in incizura mastoidiana, insertia pantecele ant fosa
digastrica a madibulei, inervatia pantecele post de nervul facial, cel ant de cel milohioidian. M
stilohioidian, cu originea pe fata laterala a procesului stiloid, insertia pe cornul mare al osului
hioid, inervatia de nervul facial. M milohioidian, isi are originea pe linia milohioidiana, insertia
fibrele post este corpul hioidului iar cele mijlocii si anterioare in rafeul miohiloidian, inervatia de
nervul milohioidian. M geniohioidian, cu originea pe spinele mentale inf, insertia pe corpul
hioidului, inervatia asigurata de nervul milohioidian. Actiune, cei suprahioidieni impreuna in
deglutitie respiratie si fonatie, si masticatie. M planseului bucal sunt cei geniohiloidieni,
miohiloidieni si pantecele anterioare ale m digastric. Planseul bucal da urmatoarele raporturi:
sup avem pe linia mediana radacina limbii, in partile laterale, avem regiunea sublinguala care
contine glanda sublinguala ductul submandibular nervul lingual si cel hipoglos. Raporturile inf,
pe linia mediana avem regiunea submentala iar in cele laterale avem trigonul submandibular in
care avem glanda submandibulara.
Diafragma stiliana este formata din buchetul stilianriolar si m digastric pantecele post. Buchetul
stilianriolar din m stilofaringian, stiloglos, si ligamentele stilohioiidian si stilomandibular, aici se
distinge pensa stiliana formata dintrun brat latelal alcatuit din m digastric pantecele post si m
stilohioidian, si un brat medial din m stilofaringian si m stiloglos, prin aceasta pensa trece artera
carotida externa. Diafragma are raporturi: ant cu regiunea parotidiana, post cu spatiul
retrostilian, intre elemente diafragmei gasim: intre pantecele post al m digastric si stilohioidian
se afla trigonul facialului strabatut de nervul facial. Intre m stilohioidian si stilofaringian trece
artera carotida externa in cadrul pensei stiliene, iar intre m stilofarngian si cel stiloglos, trece
nervul glosofaringian.

MUSCHII SCALENI

M scalen ant

Origine: tuberculii ant ai proceselor transverse ale vertebrelor c3 c6 iar insertia pe tuberculul m
scalen ant de pe coasta 1.

M scalen mij, origine tuberculii ant ai proceselor transverse ale vertebrelor c2 c7 iar insertia pe
coasta 1.

M scalen post, origine tuberculii post ai proceselor transverse ale vertebrelor c5 c6 si insertia pe
coasta 2.

M scalen minim, origine tuberculii ant ai proceselor transverse ale vertebrelor c6 c7 si insertia
pe domul pleural si coasta 1, apartine aparatului suspensor al domului pleural. Spatiul dintre m
scalen ant si cel mijlociu este numit defileul interscalenic strabatut de art subclavie de
trunchiurile plex brahial si de ramura ventrala a nervului spinal c4, iar spatiul virtual pe care il
definim intre m mij si scalen post este strabatut de nervul toracic lung si de cel dorsal al scapulei.

FASCIA CERVICALA

Este formata din 3 lame, o lama superficiala, alta pretraheala si alta prevertebrala. Cea
superficiala are insertia sup pe linia care uneste linia nuchala sup, fata laterala si marg ant a
procesului mastoidian, arcada zigomatica, fascia maseterina, si marg inf a corpului mandibulei.
Insertia inf este o linia care uneste manubriul sternal, clavicula, acromionul si spina scapulei.
Aceasta lama superficiala are un traiect transversal. De la linia mediana ant unde prezinta o
ingrosare numita linia alba cervicala, lama superficiala se indreapta spre lateral si ajunge la matg
ant a m scm, aici ea se dedubleaza intr-o foita superficiala si alta profunda, ele inconjura
muschiul si formeaza teaca lui. De la marg post a m scm, lama superficiala traverseaza regiunea
lat a gatului si se dedubleaza din nou la marg m trapez. Foita superficiala sau fascia nuchala si
foita profunda se insera pe ligamentul nuchal si pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale.
Anexe ale lamei sup sunt fasciile muschiilor scaleni, cele a le m suprahioidieni si fascia
parotidiana. Lama pretraheala formeaza fasciile m infrahioidieni, insertia sup o gasim pe corpul
osului hioid, cea ind pe incizura suprasternala, pe clavicula si marg sup a scapulei. Insertia lat pe
muschii omohioidieni, aici actiunea este a favoriza circulatoa venoasa la baza gatului. Lama
prevertebrala, acopera m prevertebrali si coloana vertebr, insertia sup pe exobaza, cea inf in
mediastinul sup iar cea lat pe tuberculii ant al proceselor transversale ale vertebvr cervicale.
Teaca carotica se intinde intre baza gatului si exobaza, contine manunchiul vasculonervos al
gatului iar aceste elemente enumerate si mai devreme sunt separate de septuri conjunctive.
ANATO LP 20/04/2021
NERVUL VAG

Originea reala: 1. Pentru fibrele viscero everente generale, originea reala se afla in nucleul dorsal
al vagului, care se gaseste in bulb. Acest nucleu este cel mai important centru parasimpatic din
trunchiul cerebral, el contine primul neuron al caii parasimpatice de la care emerg fibre
parasimpatice preganglionare ce strabat nervul vag si fac sinapsa cu cel de al 2lea neuron in
plexurile juxtaviscerale si intramurale, de aici pornesc fibre simpatice postganglionare care
inerveaza musculatura neteda a tractului intestinal, a arborelui traheobronsic si inima, ex
nodulul atrio ventricular. Fibrele cu originea in tractul digestiv se termina la acest nucleu. 2.
Pentru fibrele eferente speciale, sau brahiomotorii, originea reala se afla in nucleul ambiguu din
bulb, de aici pleaca fibre visceroeferente speciale, brahiomotorii pentru muschii constrictori ai
faringelui, muschii ridicatori ai valului palatin, si intrinseci ai laringelui. Aceste fibre se indreaota
spre laringe si se impart in 2 grupuri, primul strabate nervii vagi, si anume, laringeu superior si
apoi ramura externa a acestuia si ajung la mushciul cricotiroidian. Cel de al 2lea grup strabate
mai intai nervul accesor, ramura interna a acestuia si apoi nervul vag si nervul laringeu recurent,
si inerveaza toti muschii laringelui cu exceptia m cricotiroidian. 3. Fibrele visceroaferente
speciale, gustative. Calea gustativa este formata din 3 neuroni, primul se afla in ganhlionul din
nervul vag, este pseudounipolar si trimite prelungiri periferice si centrale, cele periferice aduc
informatia de la mugurii gustativi din mucoasa valeculelor si epiglotei, cele centrale fac sinapsa
cu cel de al 2lea neuron in nucleul tractului solitar din bulb. Aici gasim o populatie de neuroni
care formeaza nucleul gustativ, nageotte, cel de al 3lea neuron al caii gustative se gaseste in
talamus, in nucleul ventro postero medial. 4. Fibre somatoaferente generale, ele sunt tactile,
termice si dureroase, si gasim tot 3 neuroni, protoneuronul se afla in gangl sup al vagului, este
un neuron pseudounioplar care emite 2 tipuri de prelungiri periferice si centrale, cele periferice
aduc informatii tactile termice si dureroase de la nivelul zonei ramsay hunt, care este
tegumentul fetei mediale a pavilionului si a peretelui posterior si inferioir al conductului auditiv
extern si al epiteliului fetei externe a membranei timpanului. Cel de al 2lea neuron se afla in
nucleul tractului spinal al trigemenului din bulb, de aici pornesc fibre pe calea lemniscului
trigeminal, si ajung sa faca sinapsa in talamus, in nucleul ventro postero lateral unde se afla cel
de al 3lea neuron. 5. Fibrele viscero aferente generale, primul neuron se gaseste in ganglionul
inf al vagului. Fibrele vag cu origine in esofag, se termina in nucleul dorsal al vag, iar cele
gastrointestinaale, pulmonare si sinocarotidiene se termina in nucleul tractului solitar. Originea
aparenta este in santul retro olivar. Nervul vag strabate urmatoarele regiuni, fosa craniana
posterioara, spatiul retrostilian, trigonul carotic, treimea inf a regiunii sternocleidomast,
mediastinul sup, cel post si etajul supramedocolic al abd. La nivelul gatului nervul vag impreuna
cu vena jugulara interna si cu artera carotida comuna sau interna, formeaza manunchiul
vasculonervos al gatului. Pe traiectul acestui nerv regasim gangliunul superior sau jugular, care
este sferic si din el se desprinde ramura meningeala si auriculara, ganglionul primeste filete de
la nervii 9,11 si de la ganglionul cervical sup. contine neuroni pseudounipolari, reprezentand
protoneuronii caii somatoaferente generale. Al doilea ganglion este cel inferior sau nodos sau
plexiform, pentru ca este cilindric si are conexiuni cu gangl cerv sup, nervul 12 si cu plexul
cervical. Contine neuroni pseudounipolari care sunt protoneuroni ai cailor vas si vag. In acest
ganglion patrunde si ramura interna a nervului 11. In ganglionul superior sau jugular nervul vag
da 2 ramuri, una meningeala care inerveaza dura mater din fosa craniana post, nervul contine
fibre aferente recurente din plexul cervical, a doua ramura este cea auriculara, este singura
ramura cutanata a nervului vag, contine fibre de tip sac adica somatoaferente generale,
inerveaza teg fetein inf si post a conductului auditiv extern, epiteliul membranei timpanului, si
teg de pe fata mediana a pavilionul urechii. Din ganglionul inf nervul vag da urmatoarele ramuri:
1. Faringiana care contine fibre ves, la randul ei da una superioara si inf. ramura carotica care
ajunge la nivelul sinusului carotic unde formeaza un plex impreuna cu raamura carot si nervul 9
si ganglionul cerv sup. a 3a ram este nervul laringeu sup, el se bifurca posterior de cornul mare
a hioidului in 2 ramuri terminale, nervul laringeu extern care inerveaza muschiul cricotiroidian
si cel intern care are ramuri superioare si se distribuie epiglotei valeculelor si plicilor
glosoepiglotice si ramuri inferioare care inerveaza mucoasa plicii arii epiglotice si a fetei
posterioare a cartilajului aritenoid, se anastomozeaza cu nevrul inf si dau nastere la ansa lui
galette. Pe parcursul lui da ramuri in treimea inf a regiunii SCM, si anume nervul laringeu
recurent drept sau stang, care dau urmatoarele ramuir terminale, nervi pentru m cricoaritenoid
lateral, nervul pentru muschiu tiroaritenoid, nerv pentru m cricoaritenoid post, nerv pentru
muschii aritenoidieni, ramura anastomotica cu nervul laringeu si ramuri pentru mucoasa
infraglotica. Ramuri colaterale: nervii cardiaci mijlocii, ramura anastomotica a ganflionului stelat,
ramuri esofagiene, ramuri traheale, ramuri tiroidiene, ramuri pentru muschiul constrictor inf al
faringelui, si ramura anastomotica cu nervul cardiac superior simpatic. Ramurile cardiace
superioare sunt reprezentate de ramuri care emerg din nervul vag in trigonul carotid imediat
inferior de ganglionul inf al vagului, in final ele ajung in plexul cardiac profund.

VENA JUGULARA INTERNA

Dreneaza sangele venos de la nivelul encefalului, orbitei si a reg ant a gatului. Vena isi gaseste
originea in sinusul sigmoid care se continua cu vena jugulara interna la nivelul partii
posterolaterale a gaurii jugulare. Vena strabate: spatiul retrostilian, trigonul carotic si treimea
inf a regiunii SCM. La baza gatului vena aceasta se uneste cu cea subclavie la nivelul confluentului
venos tirogof si formeaza vena brahiocefalica. In partea terminala vena jugulara interna prezinta
o dilatatie numita bulb inf al venei jugulare interne. In aceasta vena se varsa: 1. Sinusul pietros
inf 2. Venele faringiene 3. Venele tiroidiene, superioara, mijlocie si inferioara 4. Venele linguale,
cea profunda si venele dorsale ale limbii 5. Ramura anastomotica cu vena jugulara externa 6.
Truchiul venos tireolinguofacial, se formeaza prin unirea venelor faciala, linguala si tiroidiana
sup.

Tot la nivelul gatului gasim glanda tiroida, care este localizata in partea inferioara a regiunii
infrahioidiene, este alcatuita din doi lobi, uniti ptintrun ist, lobii au 3 fete, lat med si posterolat,
o extremitate post si inf, o marg post si una inf. uneori de la nivelul istmului se mai desprinde
lobul piramidal, care are traiec ascedent si pe el se poate insera m ridicator al glandei tiroide. La
acest nivel apar multe tumori sunt importante raporturile pe care le are cu organele din jur. Fata
laterala are raport cu: m sternotiroidian, cu pantecele sup al m pomohioidian, fastia pretraheala
si cu marg ant a m SCM. Cea mediala are raporturi cu m constrictor inf al faringelui, esofagul,
traheea, m critotiroidian, nervul laringeu recurent, ramuri glandulare ale arterei tiroidiene inf.
fata posterolaterala are raport cu artera carotida comuna. Marg ant cu ramura ant a arterei
tiroidiene sup iar cea post cu anastomoza dintre ramura post a arterei tiroidiene sup si ce inf si
cu glandele parotide. Istmul da si el urmatoarele raporturi, posterioare cu cartilajele traheale 2
si 3, ant cu muschii sternotiroidieni, sterohioidieni, fascia pretraheala, venele jugulare ant. sup
sunt cu anastomoza dintre arterele tiroidiene sup, iar cele inf cu venele tiroidiene inf. VASE: art
tiroidiene sup si inf si venele tiroidiene sup si mij si cele inf.

Nervul Hipoglos
Originea reala
Nulceul motor apartine coloanei somato-eferente.

Originea aparenta
Se afla in santul preolivar, intre piramida bulbara si olive.

Nervul apare la suprafata bulbului sub forma a 10-12 radacini.

In traiectul sau, nervul strabate urmatoarele regiuni:

1. Fosa craniana posterioara in spatiul subarahnoidian
2. Canalul hipoglosului
3. Spatiul retrostilian
4. Trigonul carotic
5. Trigonul submandibular
6. Interstitiul hipogloso milohoidian
7. Regiunea sublinguala

Ramuri
1. Ramura meningee: inerveaza dura mater din fosa craniana
posterioara si nervul occipital.
2. Radacina descendenta: se anastomozeaza cu radacina inferioara a
ansei cervicale porfunde si formeaza ansa hipoglosului. Ansa
hipoglosului da ramuri pentru toti muschii infrahioidieni, cu o
singura exceptie, muschiul tiroihioidian, de asemenea, nervul
pentru pantecele inferior al muschiului omohioidian, nervul inferior
al muschiului sternohioidian, trunchi comun pentru nervul superior
al muschiul sternohiodian si nervul pantecelui superior omohiodian.
3. Nervul pentru muschiul tirohioidian.
4. Nervul pentru muschiul genohioidian.
5. Ramuri musculare pentru toti muschii limbii cu exceptia muschiului
palatoglos.
Nervul XII se anastomozeaza cu:
a) Nervul X se face la nivelul ganglionului inferior prin ramura
linguala a vagului
b) Ganglionul cervical superior
c) Nervul lingual
d) Plexul cervical

Glanda Submandibulara

Se gaseste in trigonul submandibular cu urmatoarele limite:

1. Superior: avem marginea inferioara a mandibulei.
2. Anterior: avem pantecele anterior al muschiului digastric.
3. Posterior: avem pantecele posterior al muschiului digastric.

Loja in care se gaseste glanda submandibulara, are in sectiune sagitala,

forma triunghiulara cu 3 pereti si anume: un perete inferolateral, un
perete superolateral si un perete medial.

Configuratia externa
a) Fetele superolaterala si inferolaterala sunt convexe.
b) Fata mediana este plana, de la nivelul acestei fete se desprinde
prelungirea profunda a glandei care patrunde in interstitiul hiogloso
milohiodian.
c) Extremitatea posterioara poate ajunge intre muschiul pterigomedial
si muschiul constrictor superior al faringelui.
d) Extremitatea anterioara este situat posterior de pantecele anterior
al muschiului digastric.
e) Interstitiul hiogloso milohioidian care este delimitat lateral de
muschiul milohiodiain si medial de muschiul hipoglos, se stabileste o
comunicare intre loja glandei submandibulare si loja glandei
sublinguale, interstitiul fiind strabatut de catre nervul X, nervul XII,
 ductul submandibular Warthon, prelungirea profunda a glandei
submandibulare si uneori gasim aici si nervul sublingual.

Vascularizatia
Arterial: avem ramuri glandulare ce se desprind din artera faciala, palatina
ascendenta si linguala.
Venele: sunt afluenti ale venelor linguale, venelor faciale si in final ale
venei jugulare interne.
Limfaticele: dreneaza ganglionii submandibulari si apoi in ganglionii
jugulo-omohioidieni

Inervatia
Este parasimaptica, are 2 neuroni, protoneuronul gasindu-se in nucleul
salivator superior din punte iar deutoneuronul caii in ganglionul
submandibular.

Ductul submandibular Warthon

Are o lungime de 4-5 cm, dupa un traiect de 3-4mm sub ….. ductul se
deschide la nivelul carunculei sublinguale, care este o proeminenta
mucoasa, situate pe o parte si de alta a fraului limbii

Nervul Accesor

Originea reala
 1. Nucleul ambiguu: apartine coloanei viscero eferente special (VES) si
este localizat intre nervul tractului trigeminal, nucleul hipoglosului si
compolexul olivar inferior.
2. Nucleu spinal: este localizat in coarnele anterioare ale maduvei
cervicale C1-C5, contine neuroni somato-motori si inerveaza
muschii sternocleimastoidian si trapez.

Originea aparenta
1. O radacina craniana
2. O radacina spinala

Ramuri
1. Interna: contine fibre VES si patrunde in ganglionul inferior al
vagului. Aceste fibre ajung prin nervul laringeu recurent la nivelul
laringelui, unde inerveaza toti muschii laringelui, cu exceptia
muschiului cricotiroidian.
2. Externa: contine fibre SE, inerveaza muschiul
sternocleidomastoidian, muschiul trapez.

Lantul simpatic cervical

Alcatuire
Lantul simpatico cervical este format din 3 mase ganglionare:
1. Gaglionul cervical superior
2. Ganglionul cervical mijlociu
3. Ganglionul cervico toracic
Ei fiind uniti prin ramuri interganglionare.

Ganglionul cervical superior

A rezultat din fuzionarea primilor 4 ganglioni cervicali primitivi, el este
conectat doar prin ramuri comunicante cenusii cu nervii spinali cervicali
C1-C4. Poate sa inglobeze jumatatea superioara a ganglionului cervical
mijlociu sau chiar intreg ganglionul cervical mijlociu, astfel ganglionul
cervical superior este cel mai mare ganglion cervical.
Este vertical si are o forma fusiforma, turtita antero-posterior, de asemena
se poate prezenta si in alte forme: cilindrica, bifida, boselata sau
neregulata.
Are o lungime de 3-5 cm, o latime de 1-3 cm si o grosime de 0,2-0,3 cm.
Il gasim in spatiul retrostilian, posterior de artera carotica interna iar polul
sau inferior ajunge in trigonul carotic.

Ramurile ganglionului cervical superior

1. Ramuri comunicate cenusii cu nervii spinali cervicali C1-C4
2. Ramuri comunicate cu nervii X si XII
3. Nervul jugular
4. Ramuri laringo-faringiene
5. Ramura cardiaca numit si nervul cardiac cervical superior
6. Nervul carotic intern care la randul sau da urmatoarele ramuri:
a) In canalul carotic: nervul pietros profund si nervii carotico
timpanici
b) Ramuri in sinusul cavernos
c) Plexul din jurul artereri oftalmice, plexul din jurul arterei
comunicate arteriale, plexul din jurul arterei cerebrale medii,
plexul din jurul arterei cerebrale anterioare.
7. Nervii carotici externi: ei formeaza in jurul carotidei externe, plexul
pericarotic extern si in jurul arterei carotide comune, plexul
pericarotic comun.

Ganglionul cervical mijlociu

Este rezultat prin fuzionare ganglionilor cervicali primitivi C5-C6. Este
conectat doar prin ramuri comunicate cenusii, cu nervii spinali C5-C6,
poate lipsi jumate cand este inglobat in ganglionul cervical superior.
 El este cel mai mic ganglion cervical, forma sa este alungita, avand
lungimea de 1,6-1,3 cm, latimea de 0,2-0,5 mm iar grosimea de 0,2-0,3
mm.
Il regasim la nivelul vertebrei C6, superior sau anterior de artera
tiroidiana inferioara, in partea inferioara a regiunii SCM.

Ramuri
1. Ramuri tiroidiene
2. Ramura cardiaca numita nervul cardiac mijlociu
3. Ramuri comunicate cenusii
4. Ramuri anastomotice cu nervul vag si frenic
5. Ramuri interganglionare inferioare
6. Ramuri interganglionare superioare
7. Ramuri esofagiene traheale

Ganglionul cervico toracic

El este format prin fuzionare ganglionilor primitivi C7, C8 si T1, rareori
intrand in componenta sa si T2 sau T3. Primul ganglion toracic poate sa fie
separat iar restul masei ganglionare supraiacente, poate sa formeze
ganglionul cervical inferior.
Forma este neregulata, stelata. Lungimea de 1,5-2 cm, latimea de 0,5-1 cm
iar grosimea 0,6-1,2 cm.
Il gasim la nivelul fosei supraretropleurale, in spatiul scaleno-vertebral.

Ramuri
1. Ramuri comunicante cenusii
2. Ramura cardiaca si anume nervul cardiac cervical inferior
3. Ramuri vasculare
4. Plex in jurul arterei axilare
5. Plex in jurul arterei toracice interne
6. Plex in jurul arterei vertebrale care se continua cu un plex in jurul
arterei bazilare
7. Plex in jurul arterei
 8. Plex in jurul arterei carotide comune
9. Ramuri interganglionare inclusiv ansa subclavie
10. Ramuri esofagiene traheale

Spatiul retrostilian

Limite
1. Anterior: diafrgama stiliana si anume muschii stiloglos,
stilofaringian, stilohioidian si pantecele posterior al muschiul
digastric.
2. Posterior: coloana vertebrala, muschii preverterbrali si anume
muschii lung al gatului, lung al capului si lama prevertebrala a fasciei
cervicale.
3. Medial: avem muschiul constrictor al faringelui.
4. Lateral: procesul mastoidian si muschiul SCM.
5. Superior: limita este data de exobaza.

Acest spatiu comunica inferior cu trigonul carotic. In acest spatiu gasim

urmatoarele elemente:
1. Manunchiul vasculo-nervos la gatului
2. Ganglionul cervical superior si ramurile sale
3. Nervul XII
4. Nervul XI
5. Nervul IX
6. Nervul laringeu superior

Artera Carotida Externa

Are origine la nivelul trigonului carotic din artera carotida comuna.

Limite
 a) Proximala: este reprezentata de un plan orizontal, care trece prin
marginea superioara a cartilajului tiroid si intre vertebrele cervicala
C3 si C4.
b) Distala: este data de colul mandibulei,, la circa 4 cm superior de
unghiul mandibulei.

Artera strabate urmatoarele regiuni:

- Trigonul carotic
- Pensa stiliana
- Regiunea parotidiana

Ramuri colaterale
1) Artera tiroidiana superioara
2) Artera linguala
3) Artera faciala
4) Artera faringiana ascendenta
5) Artera occipitala
6) Artera auriculara posterioara

Ramuri terminale
1) Artera maxilara
2) Artera temporala superficiala

Artera tiroidiana superioara

Are originea pe fata anterioara a arterei carotide externe, in trigonul

carotic, imediat postero-inferior pe cotul mare al hioidului. Exista cazuri
cand originea ei se gaseste in artera carotida comuna.

Ramuri
 1. Artera infrahioidiana: care se anastomozeaza cu ramura din partea
opusa si vascularizeaza astfel muschii infrahiodieni.
2. Artera sternocleidomastoidiana: aceasta da ramuri ascendente si
descendente iar uneori ea se desprinde din artera carotida externa.
3. Artera laringiana superioara: da ramuri ascendente si descendente
ce vascularizeaza mucoasa etajului supraglotic, muschii laringelui si
muschiul constrictor inferior al faringelui. Se anastomozeaza cu cea
din partea opusa si cu artera laringiana inferioara, care este ramura
a arterei tiroidiene inferioare.
4. Artera cricotiroidiana: vascularizeaza muschiul cricotiroidian, poate
sa dea ramuri perforante care vascularizeaza mucoasa cavitatii
infraglotice, inclusive plicile vocale, ea se anastomozeaza cu artera
cricotiroidiana din partea opusa.
5. Ramuri glandulare tiroidiene: abordeaza polul superior al glandei
tiroide si se impart in ramuri anterioare si posterioare. Cele
anterioare dau nastere prin anastomoza la arcada anterioara
supraismicha iar ramurile posterioare, se ramifica pe fetele postero-
laterala si postero-mediala si se anastomozeaza cu ramuri ale
arterei tiroidiene inferioare.

Artera linguala

Are originea pe fata anterioara a arterei carotide externe, in trigonul

carotic, superior de originea arterei tiroidiene superioare. Uneori se
desprinde dintr-un trunchi comun cu artera linguala, trunchiul linguo-
facial.

Ramuri
1. Artera suprahioidiana: se anastomozeaza cu cea de partea opusa si
vascularizeaza muschii suprahioidieni.
2. Arterele dorsale ale limbii: se anastomozeaza cu ramurile arteriale
opuse, vascularizeaza radacina limbii, mucoasa dorsumului lingual,
tonsila palatina, valul palatin, epiglota si arcul palatoglos.
 3. Artera sublinguala: vascularizeaza gland sublinguala, muschiul
milohioidian, muschiul genohioidian, mucoasa podelei cavitatii
bucale si mucoasa gingivala. Se anastomozeaza cu ramuri ale arterei
faciale prin ramuri perforante care strabat muschiul milohiodian.
4. Artera profunda a limbii: este ramura terminala a arterei linguale si
vascularizeaza musculatura limbii si mucoasa prebucala, ajungand la
varful limbii unde se anastomozeaza cu cea din partea opusa.

Artera faciala

Originea se gaseste pe fata anterioara a arterei carotide externe, in

trigonul carotic, superior de artera linguala. Uneori, se desprinde dintr-un
trunchi comun, cu artera linguala numit trunchiul lingo-facial.

Ramuri
1. Cervicale:
- Artera palatina ascendenta care vascularizeaza palatul moale,
tonsila auditiva si tuba auditiva.
- Artera tonsilara care vascularizeaza tonsila si treimea posterioara
a limbii.
- Ramuri glandulare care vascularizeaza glanda submandibulara.
- Artera submentala se anastomozeaza cu ramura sublinguala si cu
ramura milohioidiana, si participa astfel la vascularizatia podelei
cavitatii bucale. In partea anterioara se anastomozeaza cu ramuri
din artera mentala si artera labiala inferioara si vascularizeaza
astfel tegumentul barbiei si al buzei inferioare.

2. Faciale:
1) Artera labiala inferioara: se anastomozeaza cu cea de parte
opusa si vascularizeaza buza inferioara.
2) Artera labiala superioara: da o ramura alara (pentru aripa
nasului) si o ramura septala (pentru septul nazal). Se
 anastomozeaza cu cea de parte opusa si vascularizeaza buza
superioara.
3) Artera nazala laterala: se desprinde la nivelul santului nazogenial
si vascularizeaza aripa nasului si dorsumul nasului.
4) Artera angulara: se anstomozeaza cu artera dorsala a nasului si
vascularizeaza sacul lacrimal, tegumentul partii mediale a
ploapei inferioare si tegumentul regiunii nazale.

Artera occipitala

Are originea pe fata posterioara a arterei carotide externe, in trigonul

carotic.

Ramuri
a) Ramuri sternocleidomastoidiene
b) Artera mastoidiana
c) Artera stilomastoidiana
d) Ramura auriculara (fata mediala a pavilionului urechii)
e) Ramuri musclare (muschii digastric, stilohioidian, splenius al capului
si longissimus al capului)
f) Ramura descendenta (muschii oblici si drepti posteriori ai capului)
g) Ramuri meningeale (dura mater din fosa craniana poserioara)
h) Ramuri occipitale (se anastomozeaa cu artera auriculara
posterioara, cu arterele temporale superificale si vascularizeaza
pielea scalpului)

Artera auriculara posterioara

Originea se afla pe fata posterioara a arterei carotide externe.

Ramuri
a) Ramura auriculara: vascularizeaza fata mediala a pavilionul urechii.
b) Ramura occipital: vascularizeaza pantecele occipital al muschiul
occipito frontal dar si tegumentul regiunii occipitale.
c) Ramuri musculare: care vascularizeaza muschii digastric,
stilohoidian si SCM.
d) Ramuri glandulare parotidiene: artera stilomastoidiana de unde se
desprinde artera timpanica posterioara.

Artera faringiana ascendenta

Originea o gasim pe fata mediala a arterei carotide externe, in trigonul

carotic.

Ramuri
1. Ramuri faringiene: vascularizeaza muschii constrictor superior si
mijlociu al faringelui si muschiul stilofraingian. Poate sa dea ramuri
care participa la vascularizatia palatului moale, a tonsilei palatine si
a tubei auditive, in acest caz ea inlocuieste artera palatina
ascendenta.
2. Artera timpanica inferioara: vascularizeza peretele medial al urechii
medii.
3. Ramuri meningeale: vascularizeaza meningele foselor craniene
posteriaora si medie, cat si nervii care trec prin orificiile acestor
fose.