Endobaza este impartita in 3 etaje:
1. Fosa craniana anterioara
LP 1 ENDOBAZA 2. Fosa craniana mijlocie
3. Fosa craniana posterioara
Fosa craniana anterioara. 1. creasta frontala; 2. partea orbitala a frontalului; 3. crista
galli; 4. lama ciuruita a etmoidului; 5. eminente mamilare; 6. proces etmoidal al
sfenoidului; 7. jugum sfenoidal; 8. santurile sinusurilor sfenoparietale; 9. fisura orbitala
superioara; 10. gaura rotunda; 11a. procesul clinoid mediu; 11b. canal carotico-clinoidian
12. aripa mare a sfenoidului; 45. tuberculul seii 47. proces clinoid anterior; 48. canalul
optic; 49. limbul sfenoidal; 50. santul chiasmatic; 51. aripa mica a sfenoidului; 52. canalul
etmoidal posterior; 53. canalul etmoidal anterior; 54. gaura oarba; 55. impresiuni digitate;
FOSA CRANIANA ANTERIOARA
1. Limite: antero-laterala-scuama osului frontal ; posterioara-marginile posterioare ale
aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide anterioare si tuberculul seii; inferioara-
partile orbitale ale osului frontal, lama ciuruita a etmoidului, aripile mici ale sfenoidului si
fata superioara a corpului sfenoidului pana la tuberculul seii;
2. Suprafete si elemente osoase:
a. partile orbitale ale osului frontal prezinta impresiuni digitate, eminente
mamilare si santuri vasculare.
b. scuama osului frontal prezinta creasta frontala pe care se insera coasa
creierului.
c. lama ciuruita a osului etmoid prezinta orificii prin care trec filetele nervilor
olfactivi si ramuri din artera etmoidala anterioara. Aceasta lama este impartita in doua
zone de catre crista galli, proeminenta pe care se ataseaza coasa creierului si care
delimiteaza posterior gaura oarba.Cele doua zone ale lamei ciuruite vin in raport cu
bulbii olfactivi.
d. aripile mici ale osului sfenoid prezinta posterior santurile sinusurilor
sfenoparietale ale durei mater si procesele clinoide anterioare pe care se insera cortul
cerebelului.
e. fata superioara a corpului sfenoidului
- jugum sfenoidale este o suprafata patrulatera, care vine in raport superior cu
tracturile olfactive si cu girii drepti ai lobilor frontali ai emisferelor cerebrale.
- limbul sfenoidal este limita posterioara a jugumului sfenoidal.
- santul chiasmatic contine chiasma optica.
- tuberculul seii este o proeminenta situata posterior de santul chiasmatic care
limiteaza anterior saua turceasca.
3. Orificiile si comunicarile fosei craniene anterioare
a. gaura oarba contine o vena emisara de la mucoasa nazala (vena etmoido-
frontala) si o prelungire a durei mater.
b. orificiile si canalele etmoidale anterioare si posterioare contin manunchiurile
vasculo-nervoase etmoidale anterioare si respectiv posterioare.
c. canalele optice contin fiecare nervul optic si artera oftalmica.
d. orificiile carotico-clinoidiene se formeaza prin sudarea proceselor clinoide
anterioare cu cele medii; sunt strabatute de artera carotida interna si plexul nervos
pericarotic intern.

Fosa craniana mijlocie. 9. fisura orbitala superioara; 10. gaura
rotunda; 11. proces clinoid mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13.
canalul Vesale; 14. sant carotic; 15. santul arterei meningee medii; 16.
gaura spinoasa; 17. scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19.
impresiunea trigeminala; 20. hiatusul si santul nervului pietros mic;
21. hiatusul si santul nervului pietros mare; 22. tegmen tympani; 23.
eminenta arcuata; 24. santul sinusului pietros superior; 43. gaura rupta;
44. gaura ovala; 45. tuberculul seii
FOSA CRANIANA MIJLOCIE
1. Limite: anterioara-marginile posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele
clinoide anterioare si tuberculul seii; posterioara-marginile superioare ale stancii
temporalului si marginea superioara a dorsum sellae; inferioara-fata superioara a corpului
sfenoidului, aripile mari ale sfenoidului, fetele anterioare ale stancilor temporale;
2. Suprafete si elemente osoase:
a. fata superioara a corpului sfenoidului prezinta saua turceasca in care se afla
fosa hipofizara ce contine hipofiza. Lateral de o parte si de alta prezinta procesele
clinoidiene medii.
b. fetele laterale ale corpului osului sfenoid prezinta santul carotic care are forma
literei “S” si contine artera carotida interna ce strabate la acest nivel sinusul cavernos.
Marginea inferioara a santului se prelungeste posterior cu lingula sfenoidala.
c. fetele cerebrale ale aripilor mari ale osului sfenoid prezinta:
- gaura rotunda este situata intre radacinile anterioara si mijlocie a aripii mari si
contine nervul maxilar.
- gaura ovala este situata intre radacinile mijlocie si posterioara a aripii mari si
contine nervul mandibular, artera meningee accesorie, nervul pietros mic (cand acesta nu
trece prin canalul Arnold).
- gaura spinoasa contine artera meningee medie, vena meningee medie si ramura
meningeala a nervului mandibular (nervul spinos).
- canalul Vesale contine o vena emisara de la sinusul sfenoidal si se afla localizat
medial de gaura ovala.
- canalul Arnold contine nervul pietros mic si se afla postero-medial de gaura
ovala.
f. fetele anterioare ale stancilor oaselor temporale prezinta urmatoarele elemente:
- impresiunea trigeminala (Gasser) este situata posterior de varful stancii si
contine ganglionul trigeminal (Gasser); posterior de impresiune se afla tuberculul
retrogaserian Princeteau.
- eminenta arcuata este localizata postero-lateral si contine in profunzime canalul
semicircular superior.
- tegmen tympani este o suprafata situata antero-lateral de eminenta arcuata.
- hiatusul si santul nervului pietros mare sunt dispuse postero-lateral de
impresiunea trigeminala. Prin hiatus trec nervul pietros mare si ramura pietroasa din artera
meningee medie.
- hiatusul si santul nervului pietros mic sunt situate localizate de hiatusul si santul
nervului pietros mare.
*marginea superioara a stancii temporalului-prezinta incizura pentru nervul abducens (VI),
incizura trigeminala (Gruber) prin care trece nervul trigemen si santul sinusului pietros
superior.
 ORIFICIILE SI COMUNICARILE FOSEI
CRANIENE MIJLOCII
Gaura rupta este delimitata anterior de marginea
posterioara a aripii mari a osului sfenoid, antero-medial de
fata laterala a corpului sfenoidului, postero-medial de
partea bazilara a occipitalului si lateral de orificiul
canalului carotic. Gaura rupta este impartita in doua zone:
1. Zona mediala este acoperita de un cartilaj,
superior de care se afla artera carotida interna.
2. Zona laterala contine :
a. nervii pietros mare si pietros profund se
unesc si formeaza nervul canalului pterigoidian care
patrunde in canalul cu acelasi nume prin orificiul posterior
situat in peretele anterior al gaurii rupte.
b. ramura anastomotica intre artera carotida
interna si artera canalului pterigoidian.
c. ramul meningeal din artera faringiana
ascendenta
d. vene emisare de la sinusul cavernos.
Fisura orbitala superioara face comunicarea cu orbita si
este delimitata superior de aripa mare a osului sfenoid,
inferior de aripa mare a osului sfenoid si medial de fata
laterala a corpului osului sfenoid. Prin aceasta fisura trec
urmatoarele elemente:
a. nervii oculomotor (III), abducens (VI),
nazociliar si radacina simpatica a ganglionului ciliar care
trec prin inelul tendinos comun (Zinn).
b. venele oftalmice (superioara si inferioara)
c. nervii frontal, lacrimal si trohlear (IV).
d. ramura anastomotica intre un ram recurent al
arterei lacrimale si artera meningee medie.
Gaurile rotunda, ovala, spinoasa, canalul Arnold si
Fosa craniana mijlocie. 9. fisura orbitala superioara; 10. gaura rotunda; 11. proces clinoid
mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13. canalul Vesale; 14. sant carotic; 15. santul arterei canalul Vesales de la nivelul aripii mari a osului sfenoid.
meningee medii; 16. gaura spinoasa; 17. scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19.
impresiunea trigeminala; 20. hiatusul si santul nervului pietros mic; 21. hiatusul si santul
nervului pietros mare; 22. tegmen tympani; 23. eminenta arcuata; 24. santul sinusului pietros
superior; 40. dorsum sellae; 42.. procesul clinoid posterior; 43a. gaura rupta; 43.b lingula
sfenoidala; 44. gaura ovala; 45a. tuberculul seii; 45b. saua turceasca; 45c. fosa hipofizara
FOSA CRANIANA POSTERIOARA
1.Limite:anterioara:-marginile superioare ale stancilor temporalelor, marginea superioara a dorsumului sellae;
posterioara-scuama osului occipital; inferioara-fetele posterioare ale stancilor temporale, osul occipital;
2.Suprafete si elemente osoase:
a.scuama osului occipital:
-protuberanta occipitala interna-care corespunde confluentei sinusurilor venoase.
-creasta ocicipitala interna -coboara de la protuberanta occipitala interna si se bifurca inferior
deasupra gaurii occipitale mari.
-santurile sinusurilor transverse-se extind lateral de la protuberanta occipitala interna;pe marginile
santului se insera cortul cerebelului.
b.partile laterale (condilare) ale osului occipital-prezinta anterior tuberculul jugular pe a carui
versant posterior trec nervii glosofaringian (IX),vag (X) si accesor (XI).Inferior de tuberculul jugular se afla
orificiul intern al canalului hipoglosului (prin care trec nervul hipoglos (XII),ramura meningee a nervului
hipoglos,vene comitante si ramura meningee din artera faringiana ascendenta).
c.clivusul-este o panta osoasa concava la care participa lama patrulatera si partea bazilara a osului
occipital.Superior de clivus se afla bulbul rahidian,puntea,artera bazilara si partile terminale ale arterelor
vertebrale. Pe marginile laterale se afla santurile sinusurilor pietroase inferioare.Marginea laterala a dorsumului Fosa craniana posterioara
sellae prezinta doua incizuri-una superioara prin care trece nervul oculomotor (III) si una inferioara prin care 16.gaura spinoasa
17.scuama temporalului
trece sinusul pietros inferior. 18.canal Arnold
d.fetele posterioare ale stancilor temporalelor-prezinta: 19.impresiunea trigeminala
-sant pentru nervul abducens (VI) (neomologat N.A.) 20.hiatusul si santul nervului pietros mic
-porul acustic intern (porus acusticus internus)-este un orificiu de forma ovalara ce se continua cu 21.hiatusul si santul nervului pietros mare
22.tegmen tympani
meatul acustic intern. Acesta are o directie oblica antero-laterala perpendiculara pe axul stancii si o lungime de 23. eminenta arcuata
1 cm. El prezinta o creasta orizontala falciforma ce separa doua zone:superioara si inferioara. Zona superioara 24. santul sinusului pietros superior
este impartita de o creasta verticala in aria faciala situata anterior (care reprezinta originea canalului facialului) 25.fosa subarcuata
si aria vestibulara superioara situata posterior. Zona inferioara-este impartita de o creasta verticala in aria 26.santul sinusului sigmoid
27.santul sinusului lateral
cohleara situata anterior si aria vestibulara inferioara situata posterior. Foramen singulare Morgagni se afla 28.creasta occipitala interna
pe peretele posterior al meatului acustic intern la 1 mm de fundul meatului si contine nervul ampular posterior. 29.foseta vermiana
Meatul acustic intern contine nervii facial (VII), intermediar Wrisberg (VII bis), acustico-vestibular, artera 30.foseta ungheala
auditiva interna, uneori bucla arterei cerebeloase antero-inferioare,venele auditive interne. 31.gaura occipitala mare
32.deschiderea apeductului vestibulului
-fosa subarcuata-este situata supero-lateral de porul acustic intern si inferior de marginea superioara a 33.porul acustic intern
stancii temporalului.Aici se deschide canalul pietro-mastoidian prin care trec venule. 34.santul nervului abducens
-foseta ungheala-este o depresiune situata la cca 1 cm postero-lateral de porul acustic intern;la nivelul 35.clivus
ei se afla deschiderea apeductului vestibulului, care contine saccus si ductul endolimfatic, o artera, o vena si o 36.canalul hipoglosului
37.tubercul jugular
prelungire a durei mater. 38.fata posterioara a stancii temporalului
-santul sinusului sigmoid se afla la jonctiunea dintre mastoida si stanca temporalului. 39.gaura jugulara
e.fetele interne ale partilor mastoidiene ale oaselor temporale prezinta santul sinusului sigmoid la 40. dorsum sellae
nivelul caruia se observa gaura mastoidiana prin care trece o vena emisara de la sinusul sigmoid si o ramura 41. santul sinusului pietros inferior
42.procesul clinoid posterior
meningee din artera occipitala.

Fosa craniana posterioara
24.santul sinusului pietros
superior
25.fosa subarcuata
26.sant ul sinusului sigmoid
27.santul sinusului lateral
28.creasta occipitala interna
29.foseta vermiana
30.foseta ungheala
31.gaura occipitala mare
32. deschiderea apeductului
vestibulului
33. porul acustic intern
34.santul nervului abducens
35.clivus
36.canalul hipoglosului
37.tubercul jugular
38. fata posterioara a stancii
temporalului
39. gaura jugulara
40.dorsum sellae
41.santul sinusului pietros
inferior
42. procesul clinoid posterior
ORIFICIILE SI COMUNICARILE FOSEI
CRANIENE POSTERIOARE
Gaura jugulara face comunicarea intre fosa craniana posterioara
a endobazei si spatiul retrostilian. Limitele gaurii jugulare
sunt:antero-lateral-incizura jugulara de pe marginea posterioara a
stancii osului temporal si postero-medial-incizura jugulara de la
nivelul partii laterale a osului occipital. Ligamentul pietro-
occipital (situat intre procesul intrajugular al osului occipital si
tuberculul intrajugular al osului temporal) divide gaura jugulara
in doua parti:
1. partea antero-mediala-este subdivizata de o banda
fibroasa in doua compartimente:
a. anterior-ce contine nervul glosofaringian (IX) si
sinusul pietros inferior;
b. posterior ce contine nervii vag (X), accesor (XI),
artera meningee posterioara si un ram meningeal din artera
occipitala.
2. partea postero-laterala-la nivelul careia sinusul
sigmoid se continua cu vena jugulara interna.
Gaura occipitala mare este limitata de partea bazilara (anterior),
masele laterale (lateral) si scuama occipitalului (posterior). Ea
stabileste o comunicare intre fosa craniana posterioara si canalul
vertebral. Gaura occipitala contine: jonctiunea dintre maduva
cervicala si bulbul rahidian, radacinile spinale ale nervilor
accesori (XI), arterele vertebrale impreuna cu plexurile simpatice
periarteriale, arterele spinale posterioare, artera spinala
anterioara, tonsilele cerebeloase, meningele, prima denticulatie a
ligamentului dintat, ligamentul dintelui axisului si membrana
tectoria.
Stabiliti corespondente intre urmatoarele imagini
prin marcare cu indici numerici.
1. creasta frontala
2. partea orbitala a frontalului
3.crista galli
4.lama ciuruita a etmoidului
5.eminente mamilare
6.proces etmoidal al
sfenoidului
7.jugum sfenoidal
8.santurile sinusurilor
sfenoparietale
9.fisura orbitala superioara
10.gaura rotunda
11.procesul clinoid mediu
12.aripa mare a sfenoidului
13.canal Vesale
14. sant carotic
15. santul arterei meningee
medii
16. gaura spinoasa
17.scuama temporalului
18.canal Arnold
19.impresiunea trigeminala
20.hiatusul si santul nervului
pietros mic
21. hiatusul si santul nervului
pietros mare
22. tegmen tympani
23.eminenta arcuata
24.santul sinusului pietros
superior
25.fosa subarcuata
26.santul sinusului sigmoid
27.santul sinusului lateral
28.creasta occipitala interna
29.foseta vermiana
30.foseta ungheala
31.gaura occipitala mare
32.deschiderea apeductului vestibulului
33.porul acustic intern
34.santul nervului abducens
35.clivus
36.canalul hipoglosului
37.tubercul jugular
38.fata posterioara a stancii temporalului
39.gaura jugulara
40. dorsum sellae
41. santul sinusului pietros inferior
42.procesul clinoid posterior
43.gaura rupta
44.gaura ovala
45.tuberculul seii
46.fata anterioara a stancii temporalului
47.proces clinoid anterior
48.canal optic
49.limbul sfenoidal
50.sant chiasmatic
51.aripa mica a sfenoidului
52.canal etmoidal posterior
53.canal etmoidal anterior
54.gaura oarba
55.impresiuni digitate
56.saua turceasca
57.fosa hipofizara
LP 2 Exobaza este impartita in trei zone:
1. Partea anterioara-este formata din palatul
dur si arcada alveolo-dentara superioara.
EXOBAZA 2. Partea mijlocie-este situata intre marginea
posterioara a palatului dur si linia orizontala
care trece tangent la marginea anterioara a
gaurii occipitale mari.
3. Partea posterioara
Palatul dur. 1. procesul palatin al maxilarului; 2. os incisiv; 3. fosa incisiva; 4.
sutura incisiva; 5. gaura incisiva; 6. procesul alveolar al maxilarului; 7. torusul
palatin; 8. sutura palatina mediana; 9. procesul piramidal al palatinului; 10.
carligul pterigoidian; 11. creasta palatina; 12. spina nazala posterioara; 13.
sutura palatina transversa; 14, 15. gaurile palatine mici; 16. gaura palatina
mare; 17. sant palatin;
PALATUL DUR (PALATUL OSOS)
GeneralitatiPalatul dur este limitat antero-lateral de arcada alveolo-dentara superioara si
posterior de margin. ile posterioare ale lamelor orizontale ale oaselor palatine. Ele este
constituit din procesele palatine ale oaselor maxilare si din lamele orizontale ale oaselor
palatine.
SUTURI:
1. Sutura cruciforma este formata din sutura palatina transversa si sutura palatina mediana.
a.sutura palatina transversa (intre lamele orizontale ale oaselor palatine si
procesele palatine ale oaselor maxilare).
b.sutura palatina mediana are o portiune anterioara intermaxilara si una
posterioara interpalatina. Sutura intermaxilara este formata prin articularea proceselor
palatine ale oaselor maxilare. Sutura interpalatina este formata prin articularea lamelor
orizontale ale oaselor palatine.
2. Sutura incisiva este inconstanta si se formeaza din articularea osului incisiv cu restul
procesului palatin al osului maxilar.
3. Sutura interincisiva este prezenta uneori pe linia mediana la nivelul osului incisiv.
SUPRAFETE SI ELEMENTE OSOASE:
1. Lamele orizontale ale oaselor palatine. Fata palatina constituie 1/4 posterioara a
palatului dur.Ea prezinta in apropierea marginii posterioare creasta palatina pe care se
insera fibre din muschiul tensor al valului palatin. Marginea anterioara se articuleaza cu
procesul palatin al osului maxilar. Marginea mediala se articuleaza cu cea opusa printr-o
suprafata patrulatera rugoasa. Extremitatea lor posterioara formeaza spina nazala
posterioara pe care se insera muschii uvulei. Marginea posterioara este concava posterior si
pe ea se insera aponevroza palatina si muschiul tensor al valului palatin.
2. Procesele palatine ale oaselor maxilare sunt lame triunghiulare ce contribuie la formarea
2/3 anterioare a palatului dur si a podelei cavitatii nazale. Fata inferioara a fiecarui proces
este concava si prezinta numeroase depresiuni determinate de glandele palatine, iar lateral
este parcursa de un sant palatin, oblic antero-medial (uneori divizat in doua sau trei santuri
de catre spine palatine); santul palatin este strabatut de nervul si de vasele palatine mari.
Prin articularea celor doua procese palatine pe linia mediana, apare o proeminenta
longitudinala numita torus palatin. Intre cele doua procese palatine in partea anterioara se
afla fosa incisiva in care se deschid cele doua gauri incisive. Gaura incisiva contine nervul
nazopalatin si ramura terminala a arterei palatine mari
3. Fetele mediale ale proceselor alveolare ale oaselor maxilare prezinta fiecare torusul
maxilar (o proeminenta din dreptul molarilor superiori).
4. Fetele inferioare ale proceselor piramidale ale oaselor palatine la nivelul carora se
deschid canalele palatine mici ce contin vasele si nervii palatini mici.
 ORIFICIILE SI COMUNICARILE
PALATULUI DUR
1. Fosa incisiva este situata in partea anterioara a
suturii intermaxilare. La nivelul ei se afla gaurile
incisive laterale prin care se deschid canalele
incisive ce contin fiecare ramuri terminale din
vasele palatine mari si nervul nazopalatin. La unele
cranii se observa in peretii anterior si posterior al
fosei incisive gauri incisive mediane (nervul
nazopalatin stang trece prin gaura incisiva
anterioara si cel drept trece prin cea posterioara).
Prin canalele incisive palatul dur comunica cu
cavitatea nazala.
2. Gaura palatina mare se afla posterior de sutura
palatina transversa, medial de extremitatea
posterioara a procesului alveolar al osului maxilar.
Acest orificiu reprezinta deschiderea inferioara a
canalului palatin mare prin care se stabileste o
comunicare cu fosa pterigopalatina.Gaura palatina
mare contine vasele si nervul palatine mari.
3. Gaurile palatine mici sunt in numar de
doua si se afla la nivelul procesului piramidal al
osului palatin, posterior de gaura palatina mare.Ele
sunt orificiile inferioare ale canalelor palatine mici
prin care se stabileste o comunicare cu fosa
pterigopalatina. Canalele contin vasele si nervii
Palatul dur. 1. procesul palatin al maxilarului; 2. os incisiv; 3. fosa incisiva; 4. sutura
palatini mici.
interincisiva; 6. procesul alveolar al maxilarului; 7. torusul palatin; 8. sutura palatina
mediana; 9. procesul piramidal al palatinului; 10. carligul pterigoidian; 11. creasta
palatina; 12. spina nazala posterioara; 13. sutura palatina transversa; 14, 15. gaurile
palatine mici; 16. gaura palatina mare; 17. sant palatin; 18. lama orizontala a palatinului;
PARTEA MIJLOCIE A EXOBAZEI

Exobaza. 1. sutura interincisiva; 2. osul incisiv; 3. sutura palatina mediana; 4. procesul alveolar al
maxilarului; 5. procesul palatin al maxilarului; 6. sutura palatina transversa; 7. santul palatin; 8. fisura
orbitala inferioara; 9. creasta infratemporala; 10. fata infratemporala a maxilarului; 11. aripa mare a
sfenoidului; 12. arcada zigomatica; 13. scuama temporalului; 14. gaura ovala; 15. gaura spinoasa; 16. fisura
pietro-timpanica; 17. fisura pietro-scuamoasa; 18. tuberculul articular; 19. fisura timpano-scuamoasa; 20.
fosa mandibulara; 21. osul timpanic; 22. procesul stiloid; 23. procesul mastoidian; 24. gaura
stilomastoidiana; 25. canalele carotico-timpanice; 26. incizura digastrica; 27. eminenta juxtamastoidiana;
28. santul arterei occipitale; 29. ostium introitus; 30. fosa jugulara; 31. foseta condilara posterioara; 32. linia
nucala superioara; 33. protuberanta occipitala externa; 34. linia nucala inferioara; 35. scuama occipitalului;
36. canalul hipoglosului; 37. creasta occipitala externa; 38. condilul occipital; 39. gaura jugulara; 40.
orificiul inferior al canaliculului timpanic; 41. orificiul inferior al canalului carotic; 42. canalul
musculotubar; 43. tuberculul faringian; 44. fosa scafoida; 45. lama mediala a procesului pterigoid; 46.
canalul palatovaginal; 47. canalul vomerovaginal; 48,49. gaurile palatine mici; 50. choana; 51. spina nazala
posterioara; 52. carligul pterigoidian; 53. gaura palatina mare; 54. gaura incisiva; 55. fosulla petrosa;

Osul temporal (vedere inferioara). 1. procesul zigomatic al osului temporal; 2. scuama
temporalului; 3. tuberculul articular; 4. fosa mandibulara; 5. prelungirea inferioara a tegmen
tympani; 6. santul tubar; 7. orificiul canalului musculotubar; 8. orificiul inferior al canalului carotic;
9. orificiile canaliculelor carotico-timpanice; 10. fossula petrosa; 11. deschiderea canaliculului
cohleei; 12. orificiul inferior al canaliculului timpanic; 13. ostium introitus; 14. fosa jugulara; 15.
santul arterei occipitale; 16. eminenta juxtamastoidiana; 17. incizura digastrica; 18. procesul
mastoidian; 19. gaura stilomastoidiana; 20. procesul stiloid; 21. fisura pietro-timpanica; 22. osul
timpanic; 23. porul acustic extern; 24. fisura timpano-scuamoasa; 25. fisura pietro-scuamoasa;
Alte orificii ale partii mijlocii ale exobazei:
Fisura orbitala inferioara este limitata superior de aripa mare a sfenoidului, inferior de
osul maxilar si de procesul orbital al osului palatin iar lateral de osul zigomatic sau sutura
zigomatico-maxilara. Prin fisura orbitala inferioara trec spre orbita nervul maxilar (care la
acest nivel se continua cu nervul infraorbital), vasele infraorbitale, nervul zigomatic si
ramuri orbitale ale ganglionului pterigopalatin.
Gaura rupta (vezi endobaza)
Choanele (aperturile nazale posterioare) sunt doua orificii separate de marginea
posterioara a vomerului. Superior sunt limitate de corpul osului sfenoid, inferior de
marginea posterioara a lamei orizontale a osului palatin, iar lateral de marginea
posterioara a lamei mediale a procesului pterigoid. Choanele stabilesc comunicarea intre
cavitatea nazala si nazofaringe.
FATA INFERIOARA A STANCII TEMPORALULUI prezinta
urmatoarele elemente:
1.Gaura stilomastoidiana contine nervul facial si artera stilomastoidiana.
2.Procesul stiloid este acoperit superior si antero-lateral de vagina
procesului stiloid (prelungire a osului timpanic). Pe procesul stiloid au
originea originile elementele buchetului stilian (Riolan): muschii
stilohioidian, stilofaringian, stiloglos si ligamentele stilohioidian si
stilomandibular.
3. Fosa jugulara contine bulbul superior al venei jugulare interne. Aici se
afla ostium introitus prin care ramura auriculara a nervului vag patrunde
in canaliculul mastoidian.
4. Orificiul inferior al canalului carotic se afla antero-medial de fosa
jugulara; prin acest orificiu intra artera carotida interna si plexul simpatic
pericarotic intern. La nivelul canalului carotic se afla orificiile canalelor
carotico-timpanice prin care patrund nervii carotico-timpanici.
5. Fossula petrosa este o depresiune triunghiulara care contine ganglionul
inferior al nervului glosofaringian (IX). Contine deschiderea
canaliculului cohleei, prin care trece un duct perilimfatic.
6. Orificiul inferior al canaliculului timpanic este situat pe creasta
jugulara care separa orificiul inferior al canalului carotic de fosa jugulara;
prin acest orificiu trec nervul timpanic (Jacobson) si artera timpanica
inferioara.
7. Suprafata jugulara este situata posterior de fosa jugulara.
SCUAMA TEMPORALULUI prezinta tuberculul articular anterior de
care se afla o portiune precondilara din scuama temporalului, care
participa la formarea tavanului fosei infratemporale. Posterior de
tuberculul articular se afla fosa mandibulara.
Fosa mandibulara este o depresiune formata dintr-o zona anterioara
articulara, care apartine scuamei temporalului si o zona posterioara,
nearticulara, formata din partea timpanica a temporalului. Fisura
timpano-scuamoasa, situata medial la nivelul fosei mandibulare, se
bifurca medial (datorita prelungirii inferioare a tegmen tympani) in doua
fisuri: fisura pietro-timpanica (Glasser) si fisura pietro-scuamoasa.
Prin fisura pietro-timpanica trece nervul coarda timpanului.
*orificiul canalului musculotubar este impartit de septul canalului
musculotubar in semicanalul muschiului tensor al timpanului (situat
superior) si semicanalul tubei auditive (inferior).
PROCESELE PTERIGOIDE ALE OSULUI SFENOID prezinta
doua lame:mediala si laterala:
1. Lama mediala este verticala si prezinta doua fete si trei margini.
Fata laterala participa la delimitarea fosei pterigoidiene unde au
originea fibrele muschiului pterigoidian medial. Fata mediala
participa la formarea peretelui lateral al foselor nazale. Marginea
anterioara se sudeaza de marginea anterioara a lamei laterale.
Marginea posterioara este concava posterior si prezinta in partea
superioara tuberculul pterigoid, in partea mijlocie incizura tubara
inferior de care se afla procesul tubar. Pe marginea posterioara a Procesele pterigoide. 1.
lamei mediale se insera fibrele muschiului constrictor superior al tuberculul pterigoid; 2.
faringelui si fascia faringobazilara. Marginea inferioara prezinta incizura tubara; 3. procesul
carligul pterigoidian, care pe fata inferioara are un sant prin care tubar; 4. carligul
trece tendonul muschiului tensor al valului palatin. Pe carligul pterigoidian; 5. spina Hyrtl;
pterigoidian se insera fibre ale muschiului constrictor superior al 6. spina Henle; 7. procesul
faringelui, rafeul pterigomandibular si fibre ale muschiului pterigospinos (spina lui
palatofaringian. Civinini); 8. lama laterala a
2. Lama laterala prezinta doua fete si trei margini. Fata laterala procesului pterigoid; 9. lama
participa la formarea peretelui medial al fosei infratemporale ; pe mediala a procesului
aceasta fata au originea fibrele muschiului pterigoidian lateral. Fata pterigoid; 10. fosa pterigoida;
mediala limiteaza lateral fosa pterigoida. Marginea anterioara 11. fosa scafoida; 12. choana
delimiteaza posterior fisura pterigomaxilara. Marginea posterioara
prezinta procesul pterigospinos (spina lui Civinini) pe care se insera
ligamentul pterigospinos si spina lui Hyrtl pe care se insera FATA INFRATEMPORALA A ARIPII MARI A OSULUI SFENOID este separata de
ligamentul Hyrtl. Pe marginea posterioara a lamei laterale se insera fata temporala a aripii mari prin creasta infratemporala. Aceasta prezinta in partea
aponevroza interpterigoidiana. anterioara tuberculul sfenoidal pe care se ataseaza fibre ale muschilor pterigoidian lateral
3. Fosa pterigoida este limitata de lamele procesului pterigoid si de si temporal. Fata infratemporala a aripii mari este impartita intr-o zona anterioara unde au
procesul piramidal al palatinului in partea inferioara;la nivelul ei are originea fibre ale muschiului pterigoidian lateral si o zona posterioara unde se afla gaurile
originea muschiul pterigoidian medial. ovala, spinoasa si spina sfenoidului. Pe spina sfenoidului se ataseaza ligamentul
4. Fosa scafoida se afla superior de marginea posterioara a lamei sfenomandibular, fibre ale muschiului constrictor superior al faringelui, fascia
mediale;aici are originea muschiul tensor al valului palatin. faringobazilara si ligamentul pterigospinos (Civinini). Pe fata mediala a spinei sfenoidului
se afla un sant pentru nervul coarda timpanului.Gaura ovala este situata intre radacinile
FATA INFERIOARA A PARTII BAZILARE A mijlocie si posterioara a aripii mari si contine nervul mandibular, rtera meningee
OCCIPITALULUI prezinta pe linia mediana o proeminenta- accesorie, nervul pietros mic (cand acesta nu trece prin canalul Arnold) si vene emisare
tuberculul faringian pe care se insera rafeul faringian. Anterior de inconstante; pe marginea mediala a gaurii ovale se insera o parte din aponevroza
tubercul se observa foseta naviculara care contine uneori foseta interpterigoidiana si pe marginea posterioara au originea fibre ale muschiului tensor al
faringiana. De o parte si de alta a liniei mediane se gasesc doua valului palatin. Gaura spinoasa contine artera meningee medie, vena meningee medie si
creste: una anterioara-creasta sinostozica si alta posterioara-creasta ramura meningeala a nervului mandibular (nervul spinos). Canalul Arnold se afla
musculara. postero-medial de gaura ovala si contine nervul pietros mic.
 PARTEA POSTERIOARA A EXOBAZEI
Partea posterioara a exobazei. 23. procesul pterigoid; 26. incizura
digastrica; 27. eminenta juxtamastoidiana; 28. santul arterei
occipitale; 31. fosa condilara posterioara; 32. linia nucala
superioara; 33. protuberanta occipitala externa; 34. linia nucala
inferioara; 35. scuama occipitalului; 37. creasta occipitalaexterna;
38. condilul occipital; 43. partea bazilara a occipitalului; 56. gaura
occipitala mare; 57. gaura mastoidiana
1. Partile laterale (condilare) ale osului occipital prezinta condilii occipitali, care participa la
formarea articulatiei atlanto-occipitale. Lateral de condili se afla orificiul extern al canalului
hipoglosului prin care trec nervul hipoglos (XII), ramura meningee a nervului hipoglos, vene
comitante si ramura meningee din artera faringiana ascendenta. Posterior de condil se afla fosa
condilara, care este uneori perforata de canalul condilar prin care trece o vena emisara de la
sinusul sigmoid.
2. Gaura occipitala mare (vezi endobaza)
3. Scuama osului occipital prezinta:
a.protuberanta occipitala externa pe care se insera ligamentul nucal si o parte din
fibrele muschiului trapez.
b.creasta occipitala externa este o creasta verticala pe care se insera ligamentul nucal.
c.linia nucala superioara se afla lateral de protuberanta occipitala externa si serveste
insertiei muschilor trapez, splenius al capului si sternocleidomastoidian.
d.linia nucala inferioara
e.pe zona dintre liniile nucale superioara si inferioara se insera muschii
suboccipitali.
4. Fata inferioara a partii mastoidiene a osului temporal prezinta gaura mastoidiana prin
care trec o vena emisara de la sinusul sigmoid si o ramura meningee din artera occipitala. In
partea inferioara se afla procesul mastoidian pe a carei fata externa se insera muschii
sternocleidomastoidian, splenius al capului si lung al capului. Medial de procesul mastoid se
afla incizura mastoidiana, unde are originea pantecele posterior al muschiului digastric.
Medial de incizura se afla eminenta juxtamastoidiana si santul arterei occipitale.
5. Gaura jugulara (vezi endobaza)
LP 3 OSUL MAXILAR
Osul maxilar (vedere laterala). 1. santul infraorbital; 2. fata orbitala
a corpului maxilarului; 3. incizura lacrimala; 4. procesul frontal al
osului maxilar; 5. creasta lacrimala anterioara; 6. marginea
infraorbitala; 7. gaura infraorbitala; 8. fata anterioara a corpului
maxilarului; 9. incizura nazala; 10. spina nazala anterioara; 11. foseta
incisiva; 12. juga alveolaria; 13. fosa canina; 14. procesul alveolar al
maxilarului; 15. creasta zigomatico-alveolara; 16. procesul zigomatic
al maxilarului; 17. fata infratemporala a corpului maxilarului; 18.
foramina alveolaria; 19. tuberozitatea maxilara; 20. santul nervului
maxilar
CORPUL MAXILARULUI prezinta fata anterioara, fata infratemporala, fata orbitala si fata nazala.
In interior contine o cavitate numita sinusul maxilar.
Fata anterioara prezinta in partea inferioara juga alveolaria (proeminente osoase care corespund
radacinilor dintilor); dintre acestea cea mai evidenta este eminenta canina din dreptul radacinii
caninului. Medial de aceasta eminenta se afla foseta incisiva (unde are originea muschiul depressor
septi). In centrul fetei anterioare se observa fosa canina, la nivelul careia isi are originea muschiul
ridicator al unghiului gurii. La circa 5-8 mm inferior de marginea infraorbitala se afla gaura
infraorbitala prin care trece manunchiul vasculonervos infraorbital. Acest orificu este localizat pe o
verticala care trece printre premolarii superiori, sau pe o verticala care uneste incizura supraorbitala
cu gaura mentala. In aria situata intre gaura infraorbitala si marginea infraorbitala are originea
muschiul ridicator al buzei superioare. Marginea mediala a fetei anterioare a corpului maxilarului
prezinta incizura nazala care impreuna cu cea din partea opusa participa la delimitarea aperturii
piriforme. Extremitatea inferioara a marginii aperturii piriforme formeaza impreuna cu cea din partea
opusa spina nazala anterioara. Lateral de incizura nazala se ataseaza fibre ale muschiului nazal.
Fata infratemporala sau fata posterioara este separata de fata anterioara a corpului maxilarului prin
creasta zigomaticoalveolara (care se termina in dreptul molarului 1 superior). Postero-inferior se
afla tuberozitatea maxilara pe care se ataseaza fibrele muschiului pterigoidian medial. Superior se
observa santul nervului maxilar, iar infero-lateral orificiile alveolare (foramina alveolaria)
(deschiderile a 2-3 canale alveolare) prin care patrund vasele si nervii alveolari postero-superiori. Pe
aceasta fata au originea unele fibre ale muschiului pterigoidian lateral.
Fata orbitala participa la constituirea podelei orbitei. Marginea sa anterioara este marginea
infraorbitala care se continua medial pe procesului frontal al maxilarului cu creasta lacrimala
anterioara. Marginea posterioara limiteaza inferior fisura orbitala inferioara iar in 1/3 mijlocie e
incizata de originea santului infraorbital. Marginea mediala prezinta incizura lacrimala si se
articuleaza cu procesul orbital al osului palatin, cu lama laterala a labirintului etmoidal si cu osul
lacrimal. La nivelul fetei orbitale se afla santul infraorbital care se continua anterior cu canalul
infraorbital care se deschide pe fata anterioara a corpului maxilarului prin gaura infraorbitala; santul
si canalul infraorbital contin manunchiul vasculo-nervos infraorbital. In partea anterioara a santului
infraorbital sau uneori in canalul infraorbital se desprinde un canalicul alveolar care contine nervul
alveolar supero-mijlociu. La mijlocul canalului infraorbital se desprinde canalis sinuosus pentru
nervul alveolar supero-anterior si vasele omonime. Acest canalicul coboara lateral de canalul
infraorbital, ajungand prin peretele anterior al sinusului maxilar, lateral si apoi inferior de apertura
nazala si se deschide anterior de canalul incisiv. Lateral de incizura lacrimala se afla o mica
depresiune determinata de originea muschiul oblic inferior.
 Fata nazala a corpului maxilarului participa la formarea peretelui lateral al
cavitatii nazale. Ea prezinta hiatusul maxilar, un orificiu prin care se
patrunde in sinusul maxilar. Hiatusul maxilar are forma triunghiulara cu baza
superior si se prelungeste inferior cu fisura palatina. Anterior de hiatusul
maxilar se afla o zona, care prezinta santul lacrimal si creasta conchala.
Santul lacrimal este situat superior si este limitat de doua margini (anterioara
si posterioara). Acestea se articuleaza cu oasele lacrimal si cornetul nazal
inferior rezultand astfel canalul lacrimonazal. Creasta conchala se
articuleaza cu marginea mediala a cornetului nazal inferior. Superior de
hiatusul maxilar se afla semicelule maxilare completate prin articulare cu
fata inferioara a labirintului etmoidal si cu osul lacrimal. Zona situata
posterior de hiatusul maxilar este traversata vertical de santul palatin mare
care se suprapune peste santul omonim de pe lama perpendiculara a osulu
palatin si constituie canalul palatin mare. Prin acesta trec vasele palatine
descendente si nervul palatin mare. De o parte si de cealalta a santului se afla
doua zone rugoase care se articuleaza cu zone corespunzatoare de pe osul
palatin. Postero-superior, zona rugoasa care se sudeaza de procesul orbital al
palatinului se numeste trigon palatin. Inferior de hiatusul maxilar se afla o
zona neteda care apartine meatului nazal inferior.

Osul maxilar (vedere mediala). 1. creasta etmoidala; 2.

santul lacrimal; 3. hiatusul maxilar; 4. santul palatin mare;
5. torusul maxilar; 6. procesul palatin al maxilarului; 7.
incizura nazala a maxilarului; 8. creasta concala; 9.
procesul frontal al maxilarului
PROCESELE OSULUI MAXILAR:
Procesul frontal este vertical si prezinta o fata laterala si o fata mediala. Fata laterala este strabatuta de creasta lacrimala anterioara pe care se insera
ligamentul palpebral medial si fibre ale muschiului orbicular al ochiului.Creasta se continua inferior cu marginea infraorbitala. Anterior de creasta se afla o
zona neteda pe care se ataseaza fibre din muschiul orbicular al ochiului si muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului. Posterior de creasta
lacrimala anterioara se afla o zona concava, care participa impreuna cu cea de la nivelul osului lacrimal, la formarea fosei sacului lacrimal. Fata mediala
intra in componenta peretelui lateral al cavitatii nazale; ea prezinta creasta etmoidala care se articuleaza cu cornetul nazal mijlociu, inferior de care se afla o
proeminenta numita agger nasi. Marginea posterioara (lacrimala) a procesului frontal se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal, marginea
anterioara se articuleaza cu osul nazal si marginea superioara se articuleaza cu incizura nazala a osului frontal.

Procesul palatin este o lama triunghiulara orizontala, sudata de fata nazala a corpului maxilarului, care contribuie impreuna cu cea din partea opusa la
formarea 2/3 anterioare a palatului dur si a podelei cavitatii nazale. Procesul prezinta doua fete si trei margini:
1. Fata inferioara este concava si formeaza 2/3 anterioare ale palatului dur, prin articulare cu procesul de partea opusa. Ea prezinta numeroase depresiuni
determinate de glandele palatine, iar lateral este parcursa de un sant palatin, oblic antero-medial (uneori divizat in doua sau trei santuri de catre creste palatine
sau spine palatine);santul palatin contine nervul si vasele palatine mari. Aproape de marginea mediala prezinta o proeminenta longitudinala numita torus
palatin. Intre cele doua procese palatine in partea anterioara se afla fosa incisiva in care se deschid cele doua canale incisive care fac legatura intre palatul
dur si cavitatea nazala. Fiecare canal incisiv contine nervul nazopalatin si ramura terminala a arterei palatine mari.
2. Fata superioara formeaza podeaua cavitatii nazale, iar in partea ei anterioara se deschide canalul incisiv.
3. Marginea laterala este sudata de fata nazala a maxilarului.
4. Marginea posterioara este dintata, articulandu-se cu marginea anterioara a lamei orizontale a osului palatin.
5. Marginea mediala se articuleaza cu cea din partea opusa participand la formarea suturii palatine mediane.

Procesul zigomatic este un proces orientat lateral care are o forma piramidala ; el se afla la intersectia dintre fetele orbitala, anterioara si infratemporala; se
articuleaza cu osul zigomatic. Fata sa anterioara prezinta in apropierea marginii infraorbitale originea muschiului ridicator al buzei superioare.Fata superioara
delimiteaza inferior orbita, iar fata posterioara limiteaza anterior fosa infratemporala.

Procesul alveolar contine opt alveole dentare care participa impreuna cu cel din partea opusa la formarea arcadei alveolo-dentare superioare. Alveolele
dentare sunt separate de septuri interalveolare; la nivelul alveolelor molarilor se afla septuri interradiculare. Pe fata externa radacinile dintilor ridica niste
proeminente numite juga alveolaria. In dreptul radacinilor molarilor, pe fata laterala au originea fibre ale muschiului buccinator, iar pe fata mediala se
observa o proeminenta longitudinala numita torusul maxilar.
MANDIBULA
Mandibula-vedere laterala 1. capul
mandibulei; 2. colul mandibulei; 3. CORPUL MANDIBULEI are forma de potcoava cu concavitatea posterioara. Corpul prezinta doua fete
incizura mandibulei; 4. procesul si doua margini.
coronoid; 5. simfiza mentala; 6.
protuberanta mentala; 7. tuberculul 1. Fata externa pe care se observa urmatoarele elemente:
mental; 8. foseta mentala; 9. gaura a.simfiza mentala este o creasta verticala rezultata din fuziunea celor doua structuri care formau
mentala; 10. linia oblica; 11. ramul mandibula primitiva.
mandibulei; 12. unghiul mandibulei; b.protuberanta mentala este situata inferior de simfiza mentala.
13. corpul mandibulei; 14. tuberozitatea
maseterina; c.tuberculii mentali sunt doua proeminente situate lateral de protuberanta mentala pe care se insera
muschiul transvers mental.
d.gaura mentala prin care trece manunchiul vasculo-nervos mental este situata pe o verticala ce trece
printre premolari. Prin acest orificiu se patrunde in canalul mental care este orientat spre postero-supero-
lateral.
e.foseta mentala este situata lateral de simfiza mentala si la nivelul ei are originea muschiul mental.
f.linia oblica incepe lateral si superior de tuberculul mental si se continua cu marginea anterioara a
ramului mandibulei. Pe linia oblica se ataseaza fibrele muschilor coborator al buzei inferioare si muschiul
coborator al unghiului gurii. Superior de linia oblica in dreptul molarilor, au originea fibre inferioare ale
muschiului buccinator.
g.In apropierea marginii inferioare sau pe buza externa a acesteia au insertia fibre ale muschiului
platisma.
h.juga alveolaria
2. Baza mandibulei (marginea inferioara) prezinta anterior fosa digastrica unde se insera pantecele
anterior al muschiului digastric; in partea posterioara prezinta o incizura determinata de artera faciala.
3. Partea alveolara (marginea superioara) contine 16 alveole dentare separate prin septuri
interalveolare; alveolele molarilor prezinta septuri interradiculare.
4. Fata interna este concava postero-inferior si i se descriu urmatoarele elemente:
a.linia milohioidiana are directie postero-superioara si se termina pe fata interna sau se continua cu
creasta temporala. La nivelul ei se ataseaza fibre ale muschilor milohoidian, constrictor superior al
faringelui (partea milofaringiana), fibre ale rafeului pterigomandibular si fibre retromolare ale muschiului
buccinator.
b.fosa sublinguala este situata superior de linia milohioidiana; vine in raport cu glanda sublinguala.
c.fosa submandibulara este situata inferior de linia milohioidiana; vine in raport cu glanda
Mandibula-vedere mediala 1. procesul coronoid; 2. incizura
submandibulara .
mandibulei; 3. foseta pterigoida; 4. capul mandibulei; 5. colul d.torusul mandibulei este o proeminenta longitudinala situata in dreptul radacinilor ultimilor molari.
mandibulei; 6. creasta colului; 7. creasta pterigoidiana; 8. gaura e.spinele mentale sunt in numar de patru, dispuse doua superior si doua inferior. Pe cele superioare are
mandibulei; 9. antilingula; 10. santul milohioidian; 11. unghiul originea muschiul genioglos, iar pe cele inferioare muschii geniohioidieni.
mandibulei; 12. tuberozitatea pterigoidiana; 13. trigonul retromolar;
14. torusul mandibular; 15. fosa submandibulara; 16. linia oblica; 17.
g.santul milohioidian coboara vertical pe ramul mandibulei pana in partea postero-inferioara a liniei
foseta digastrica; 18. spinele mentale inferioare; 19. spinele mentale milohioidiene. Santul milohioidian contine manunchiul vasculo-nervos milohioidian.
superioare; 20. fosa sublinguala; 21. creasta buccinatorie; 22. creasta h. foseta digastrica unde se insera pantecele anterior al muschiului digastric.
temporala; 23. lingula; 24. torusul Weisbren; 25, 26. fosa retromolara;
27. trigonul infraincizural Berg

Mandibula-vedere mediala 1. capul mandibulei; 2. incizura mandibulei; 3.
procesul coronoid; 4. colul mandibulei; 5. foseta pterigoida; 6. trigonul
infraincizural Berg; 7. creasta colului; 8. torusul Weisbren; 9. creasta temporala;
10. fosa retromolara; 11. gaura mandibulei; 12. lingula; 13. antilingula; 14.
tuberozitatea pterigoida; 15. unghiul mandibulei; 16. santul milohioidian; 17. linia
milohioidiana; 18. trigonul retromolar; 19. creasta buccinatorie; 20. torusul
mandibulei; 21. fosa submandibulara; 22. fosa sublinguala; 23. spinele mentale
superioare; 24. spinele mentale inferioare; 25. foseta digastrica
RAMURILE MANDIBULEI sunt doua lame verticale care continua partea posterioara a
corpului mandibulei cu care formeaza un unghi de 100 de grade. Ele au o forma patrulatera
cu doua fete si patru margini.
1. Fata laterala este parcursa oblic de o creasta care se intinde intre colul mandibulei si
marginea anterioara. Alte creste osoase cu directie inversa ajung la tuberozitatea
maseterina, proeminenta osoasa aflata in unghiul postero-inferior al ramului. Pe fata
laterala si pe tuberozitatea maseterina se insera muschiul maseter.
2. Fata mediala prezinta urmatoarele elemente anatomice:
a.gaura mandibulei este situata in centrul fetei mediale. Marginea sa anterioara este
proeminenta si formeaza lingula (Spina lui Spix). Marginea posterioara a gaurii
mandibulare este si ea proeminenta si formeaza antilingula. Prin gaura mandibulei trece
manunchiul vasculo-nervos alveolar inferior, care patrunde in canalul mandibulei.
b.lingula si antilingula sunt doua proeminente pe care se insera ligamentul
sfenomandibular.
c.santul milohioidian coboara posterior de lingula si contine manunchiul vasculo-
nervos milohioidian.
d.creasta pterigoidiana este situata posterior de gaura mandibulei si este locul de
insertie a aponevrozei interpterigoidiene.
e.tuberozitatea pterigoidiana pe care se insera muschiul pterigoidian medial.
f.creasta temporala incepe aproape de varful procesului coronoid si coboara posterior
de marginea anterioara a ramului mandibulei cu care delimiteaza fosa retromolara (Bunthe-
Morand-Fischer). Pe creasta si in fosa retromolara se insera muschiul temporal.Inferior,
creasta temporala se bifurca intr-o creasta laterala numita creasta buccinatorie (unde au
originea fibre inferioare ale muschiului buccinator) si o creasta mediala. Aceste creste
limiteaza impreuna cu fata posterioara a molarului 3, trigonul retromolar (foseta
retroalveolara) (Klaatsch) la nivelul careia se insera rafeul pterigomandibular.
g.creasta colului-are originea pe colul mandibulei si ajunge la marginea anterioara a
lingulei. Intre incizura mandibulei, creasta temporala si creasta colului se afla trigonul
infraincizural (Berg). Varful inferior al trigonului este usor proeminent si formeaza torusul
Weisbren.
3. Marginea anterioara se continua inferior cu linia oblica a mandibulei.
4. Marginea posterioara prezinta in apropierea extremitatii ei inferioare insertia
ligamentului stilomandibular.
5. Marginea inferioara se uneste cu cea posterioara formand unghiul mandibulei
(gonion).
6. Marginea superioara prezinta doua procese procesul coronoid si procesul condilar
separate de incizura mandibulei prin care trece manunchiul vasculo-nervos maseterin.

Mandibula-vedere laterala 1. capul mandibulei; 2. procesul coronoid; 3.
ramul mandibulei; 4. tuberozitatea maseterina; 5. linia oblica; 6. gaura
mandibulei; 7. tuberculul mental; 8. foseta mentala; 9. simfiza mentala;
10. protuberanta mentala; 11. incizura mandibulei; 12. corpul mandibulei
Procesul coronoid este situat in unghiul antero-superior al ramului mandibulei; este o lama osoasa
triunghiulara cu doua fete, doua margini si un varf. Insertia muschiului temporal se face pe fata
interna, pe creasta temporala, pe marginile anterioara si posterioara, pe varf si pe o zona redusa a fetei
externe in apropierea varfului.
Procesul condilar este situat in unghiul postero-superior al ramului si este format din capul
mandibulei si colul mandibulei. Capul mandibulei (condilul) este acoperit de un fibrocartilaj si se
articuleaza cu fosa mandibulara a temporalului si formeaza articulatia temporo-mandibulara. Capul
prezinta un versant anterior articular si unul posterior nearticular. Colul mandibulei este usor turtit
antero-posterior si prezinta medial o depresiune numita foseta pterigoida unde se insera muschiul
pterigoidian lateral; medial si lateral colul prezinta tuberculii lateral si medial pentru insertia
ligamentelor colaterale ale articulatiei temporomandibulare.Intre colul mandibulei si ligamentul
sfenomandibular se formeaza butoniera retrocondiliana Juvara prin care trec nervul auriculotemporal,
artera maxilara si vena maxilara .
 Osul palatin-vedere mediala
1. procesul sfenoidal; 2. PROCESELE OSULUI PALATIN
LP 4 OSUL PALATIN incizura sfenopalatina; 3. 1. Procesul piramidal completeaza incizura pterigoida a
procesul orbital; 4. creasta procesului pterigoid, delimitand inferior fosa pterigoida.
LAMA ORIZONTALA are forma patrulatera cu axul mare transversal etmoidala; 5. creasta concala; 6. a.fata posterioara se articuleaza cu lamele procesului
si este sudata prin marginea sa externa de marginea inferioara a lamei procesul maxilar; 7. lama pterigoid si impreuna delimiteaza fosa pterigoida. Pe
perpendiculare.Lama orizontala prezinta doua fete si trei margini: orizontala; 8. procesul aceasta fata au originea fibre ale muschiului pterigoidian
1.Fata nazala este concava in sens transversal si participa la formarea piramidal; medial.
podelei cavitatii nazale. b.fata laterala se articuleaza cu tuberozitatea maxilara,
2. Fata palatina constituie 1/4 posterioara a palatului dur. Ea prezinta in iar partea ei posterioara se afla in fosa infratemporala; in
apropierea marginii posterioare creasta palatina pe care se insera fibre aceasta zona au originea fibre ale muschilor
din muschiul tensor al valului palatin. pterigoidieni.
3. Marginea anterioara se articuleaza cu procesul palatin al osului c.fata inferioara prezinta deschiderile canalelor
maxilar la nivelul suturii palatine transverse. palatine mici prin care patrund arterele si nervii palatini
4. Marginea laterala este sudata de lama perpendiculara si este incizata mici.
de santul palatin mare. d.fata mediala-este sudata de lama perpendiculara.
5. Marginea mediala se articuleaza cu cea opusa printr-o suprafata 2.Procesul sfenoidal este situat in partea posterioara a
patrulatera rugoasa. Extremitatea sa posterioara poarta numele de spina marginii superioare a lamei perpendiculare.
nazala posterioara pe care se insera muschii uvulei. a.fata infero-mediala este concava si contribuie la
6. Marginea posterioara este concava posterior si pe ea se insera formarea peretelui superior si lateral al cavitatii nazale.
aponevroza palatina si muschiul tensor al valului palatin. b.fata superioara se articuleaza cu concha sfenoidala si
LAMA VERTICALA (PERPENDICULARA) delimiteaza canalul palatovaginal prin care trece nervul
1. Fata nazala participa la formarea peretelui lateral al cavitatii nazale. faringian (Boeck).
Ea prezinta doua creste orizontale: c.fata laterala se articuleaza cu radacina lamei mediale
a.creasta etmoidala este situata in partea superioara si se si partea sa anterioara formeaza peretele medial al fosei
articuleaza cu cornetul nazal mijlociu. pterigopalatine.
b.creasta conchala se afla in partea superioara si se articuleaza d.marginea anterioara limiteaza posterior incizura
cu cornetul nazal inferior. sfenopalatina .
2. Fata maxilara prezinta santul palatin mare care este dispus vertical e.marginea mediala se articuleaza cu aripa vomerului.
si se completeaza cu un sant omonim de pe fata nazala a maxilarului 3.Procesul orbital se afla sudat in partea anterioara a
constituind canalul palatin mare (care contine vasele palatine marginii superioare a lamei perpendiculare printr-un
descendente si nervul palatin mare). Canalele palatine mici se deschid in Osul palatin-vedere laterala pedicul. Procesul are o forma de piramida patrulatera cu
apropierea marginii posterioare a santului palatin mare si contin vasele 1. procesul orbital; 2. incizura varful situat antero-lateral.
si nervii palatini mici. sfenopalatina; 3. procesul a.fata anterioara (maxilara) se articuleaza cu osul
3. Marginea anterioara prezinta procesul maxilar (neomologat N.A.). sfenoidal; 4. lama verticala maxilar.
4.Marginea posterioara se articuleaza cu lama interna a procesului (perpendiculara); 5. lama b.fata posterioara (sfenoidala) se articuleaza cu
pterigoid. orizontala; 6. procesul concha sfenoidala.
5. Marginea inferioara este sudata la marginea externa a lamei piramidal; 7. santul palatin c.fata mediala (etmoidala) se articuleaza cu labirintul
orizontale. mare; 8. procesul maxilar etmoidal.
6. Marginea superioara are doua proeminente-procesele orbital si d.fata superioara (orbitala) formeaza partea
sfenoidal. Intre ele se afla incizura sfenopalatina care se transforma in posterioara a podelei orbitei.
gaura sfenopalatina prin articularea proceselor cu corpul sfenoidului. e.fata laterala este orientata spre fosa pterigopalatina.
 FATA LATERALA prezinta gaura zigomatico-faciala prin care trece nervul
OSUL ZIGOMATIC zigomatico-facial (ramura a nervului zigomatic). Inferior se afla ariile de origine
ale muschilor zigomatici mare si mic. In apropierea marginii orbitale au originea
o parte din fibrelele muschiului ridicator al buzei superioare.
FATA TEMPORALA prezinta doua zone:
Osul zigomatic- 1. Zona anterioara (articulara) are forma triunghiulara cu baza posterior.
vedere laterala 1. Prin aceasta zona osul zigomatic se articuleaza cu osul maxilar.
procesul frontal; 2. 2. Zona posterioara (temporala) este concava si corespunde superior
marginea temporala; 3. fosei temporale si inferior fosei infratemporale. Superior se afla gaura
gaura zigomatico- zigomatico-temporala prin care trece nervul zigomatico-temporal. Pe fata
faciala; 4. procesul temporala au originea fibre anterioare ale muschiului temporal.
temporal; 5. marginea FATA ORBITALA este concava si participa la formarea peretilor lateral si
maseterina; 6. inferior ai orbitei. Pe aceasta fata se afla gaura zigomatico-orbitala prin care
marginea maxilara; 7. nervul zigomatic patrunde in interiorul unui canal in forma de “Y” situat in
marginea orbitala interiorul osului (canalul zigomaticului); nervul se ramifica in nervii zigomatico-
facial si zigomatico-temporal care vor iesi prin gaurile omonime de pe fetele
laterala si temporala ale osului.
MARGINILE:
1. Marginea orbitala (antero-superioara) formeaza partea infero-laterala
a additusului orbitei si aproape de extremitatea sa superioara se afla tuberculul
palpebral care serveste insertiei ligamentului palpebral lateral. In apropierea
acestei margini pe care au originea fibre ale muschiului ridicator al buzei
superioare.
2. Marginea maxilara (antero-inferioara) se articuleaza cu procesul
zigomatic al maxilarului.
3. Marginea temporala (postero-superioara) prezinta tuberculul
marginal; la nivelul acestei margini se insera fascia temporala.
4. Marginea maseterina (postero-inferioara) prezinta originea
muschiului maseter.
5. Marginea postero-mediala se articuleaza cu aripa mare a osului sfenoid
Osul zigomatic-vedere postero- (superior) si cu fata orbitala a osului maxilar (inferior).
mediala 1. procesul frontal; 2. PROCESUL FRONTAL se articuleaza posterior cu aripa mare a sfenoidului si
fata orbitala 3. gaura zigomatico- superior cu procesul zigomatic al osului frontal.Pe fata sa orbitala,la 1 cm
orbitala; 4. marginea orbitala; 5. inferior de sutura fronto-zigomatica exista un tubercul pe care se insera o
marginea maxilara; 6. marginea portiune din aponevroza muschiului ridicator al pleoapei superioare si ligamentul
maseterina; 7. procesul temporal; palpebral lateral.
8. gaura zigomatico-temporala; 9. PROCESUL TEMPORAL se articuleaza cu procesul zigomatic al temporalului
fata temporala; si formeaza arcada zigomatica. Pe marginea sa inferioara au originea fibre ale
muschiului maseter.
OSUL LACRIMAL
Osul lacrimal (fata orbitala si fata nazala) 1.
creasta lacrimala; 2. marginea superioara; 3.
marginea posterioara; 4. marginea inferioara; 5.
carligul osului lacrimal; 6. marginea anterioara;
Osul nazal 1. fata externa; 2. fata interna; 3. santul
nervului etmoidal anterior
OSUL LACRIMAL
FATA ORBITALA este strabatuta de creasta lacrimala posterioara pe care se insera ligamentul
palpebral medial si partea lacrimala a muschiului orbicular al ochiului. Creasta lacrimala posterioara se
continua inferior cu carligul osului lacrimal,care articulandu-se cu maxilarul, completeaza orificiul
superior al canalului lacrimonazal. Creasta imparte fata orbitala a osului lacrimal in doua zone:
1. Zona situata anterior de creasta lacrimala posterioara este concava si este completata de procesul
frontal al osului maxilar creandu-se astfel fosa sacului lacrimal.
2. Zona situata posterior de creasta lacrimala posterioara
FATA NAZALA prezinta un sant vertical si in partea superioara se observa semicelule care completeaza
celulele etmoidale anterioare, iar partea inferioara corespunde meatului nazal mijlociu.
MARGINILE:
1.Marginea anterioara se articuleaza cu procesul frontal al maxilarului.
2.Marginea posterioara se articuleaza cu lama papiracee a labirintului etmoidal.
3.Marginea superioara se articuleaza cu osul frontal.
4.Marginea inferioara se articuleaza cu osul maxilar in partea posterioara si cu procesul lacrimal al
cornetului nazal inferior in partea anterioara.
OSUL NAZAL
OSUL NAZAL
FATA EXTERNA este perforata de un orificiu prin care trece o vena emisara. Aceasta fata este
acoperita de originea muschiului procerus si de muschiul nazal.
FATA INTERNA concava, este parcursa dinspre superior spre inferior de un sant longitudinal,
care contine nervul etmoidal anterior.
MARGINILE:
1.Marginea superioara se articuleaza cu osul frontal la nivelul suturii fronto-nazale.
2.Marginea inferioara se articuleaza cu cartilajul nazal lateral si prezinta medial o incizura prin
care trece nervul etmoidal anterior.
3. Marginea laterala se articuleaza cu procesul frontal al osului maxilar la nivelul suturii fronto-
maxilare.
4. Marginea mediala se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii
internazale;posterior se prelungeste cu o creasta verticala; aceasta se articuleaza cu spina nazala a
osului frontal, cu lama perpendiculara a etmoidului si cu cartilajul septal.
 OSUL VOMER OSUL VOMER
FETELE osului vomer prezinta santuri pentru vase si nervi; unul dintre ele coboara de-a
lungul marginii anterioare si este parcurs de nervul nazopalatin si de ramuri ale arterei
sfenopalatine.
MARGINILE
1.Marginea inferioara se articuleaza cu crestele nazale ale oaselor maxilare si palatine.
2.Marginea anterioara se articuleaza in 2/3 superioare cu lama perpendiculara a osului
etmoid si in 1/3 inferioara cu cartilajul septului nazal.
3. Marginea posterioara este concava si separa choanele.
4. Marginea superioara prezinta un sant cu directie antero-posterioara,care se articuleaza cu
rostumul sfenoidal si delimiteaza canalul sfenovomerian median prin care trec cateva
venule. La nivelul marginii superioare se afla sudate aripile vomerului.
ARIPILE VOMERULUI au o fata superioara care se articuleaza cu concha sfenoidala.
Fata inferioara se articuleaza cu procesul sfenoidal al palatinului numai in partea
posterioara,restul fetei fiind libera. Marginea laterala se articuleaza cu procesul vaginal al
procesului pterigoid si delimiteaza impreuna cu corpul sfenoidului, canalul vomerovaginal
care contine artera faringiana (ramura a arterei maxilare).

Osul vomer 1. aripile vomerului; 2. santul nervului

nazopalatin; 3. marginea anterioara; 4. marginea Cornetul nazal inferior-vedere
inferioara; 5. marginea posterioara; 6. aripile vomerului; 7. mediala 1. procesul lacrimal; 2.
marginea inferioara; procesul uncinat; 3. extremitatea
posterioara; 4. marginea mediala; 5.
extremitatea anterioara;
CORNETUL NAZAL INFERIOR
CORNETUL NAZAL INFERIOR
MARGINEA SUPERIOARA
1.1/4 anterioara se articuleaza cu creasta conchala a osului maxilar.
2.1/2 mijlocie-traverseaza hiatusul maxilar si prezinta trei procese:
a.procesul lacrimal este concav lateral si marginile sale se sudeaza la marginile
santului lacrimal. Marginea superioara se articuleaza cu osul lacrimal si formeaza peretele
medial al canalului lacrimonazal.
b.procesul maxilar are un traiect descendent si inchide inferior hiatusul maxilar. El
se articuleaza cu marginile anterioare ale hiatusului maxilar si cu procesul maxilar al osului
palatin.
c.procesul etmoidal se articuleaza cu procesul uncinat al osului etmoid.
3.1 /4 posterioara se articuleaza cu creasta conchala a osului palatin.
MARGINEA INFERIOARA este libera.
Cornetul nazal inferior-vedere
FATA MEDIALA convexa este strabatuta de santuri vasculare.
laterala 1. procesul uncinat; 2. procesul
FATA LATERALA este concava si limiteaza meatul nazal inferior.
lacrimal; 3. procesul maxilar
 OSUL HIOID

OSUL HIOID este un os al gatului.

Osul hioid 1. corn mare; 2. corn mic; 3. creasta verticala; 4. creasta
orizontala; 5. corpul hioidului
CORPUL are forma patrulatera cu o usoara concavitate posterioara.
1. Fata anterioara prezinta arii de insertie pentru muschii geniohioidian, hioglos, milohioidian,
stilohioidian si pentru septul ligual.
2. Fata posterioara are forma concava si este separata de epiglota prin membrana tirohioidiana.
3. Marginea superioara prezinta insertia muschiului genioglos si a membranei tirohioidiene.
4.Marginea inferioara prezinta insertiile muschilor sternohioidian, tirohioidian si omohioidian.
COARNELE MARI se articuleaza cu corpul printr-un cartilaj, care ulterior se osifica sau persista
sub forma unei articulatii. Extremitatea posterioara pezinta un tubercul.
1. Fata mediala
2. Fata laterala prezinta insertia urmatorilor muschi: muschiul hioglos, muschiul constrictor mijlociu
al faringelui, muschiul ceratoglos si fibre din tendonul intermediar al muschiului digastric.
3. Marginea inferioara pe care se insera muschiul tirohioidian.
4. Marginea superioara pe care se insera membrana tirohioidiana.
5. Extremitatea posterioara-prezinta insertia ligamentului tirohioidian lateral.
COARNELE MICI prezinta urmatoarele insertii: ligamentul stilohioidian, fibre din muschiul
constrictor mijlociu al faringelui (partea condrofaringiana) si muschiul condroglos.

OASELE VISCEROCRANIULUI: OASELE MAXILARE, MANDIBULA, OASELE PALATINE, OASELE

ZIGOMATICE, , OASELE LACRIMALE, OASELE NAZALE, VOMERUL SI CORNETUL NAZAL INFERIOR.
LP 5 FOSA TEMPORALA

FOSA TEMPORALA
LIMITE:
1. Superioara: linia temporala superioara;
2. Inferioara: creasta supramastoidiana a osului temporal, marginea superioara a
arcadei zigomatice si planul orizontal care trece prin creasta infratemporala de la
nivelul aripii mari a sfenoidului si arcada zigomatica;.
3. Posterioara: linia temporala inferioara;
4. Anterioara: procesul zigomatic al frontalului, procesul frontal al zigomaticului si
fata temporala a osului zigomatic.
PLANUL TEMPORAL (PLANUM TEMPORALE) este format din cinci oase
care participa la constituirea fosei.
1. Scuama osului temporal
2. Partea inferioara a osului parietal
3.Fata temporala a osului frontal
4.Fata temporala a aripii mari a osului sfenoid
5.Fata temporala a osului zigomatic
SUTURILE:
Fosa temporala 1. Sutura scuamoasa este situata intre scuama osului temporal si osul parietal.
1. scuama temp orala; 2. 2. Sutura coronala este situata intre osul parietal si scuama frontalului.
osul parietal; 3. fata 3. Sutura sfeno-parietala este situata intre osul parietal si aripa mare a sfenoidului.
temporala a scuamei
osului frontal; 4. fata 4.Sutura sfeno-scuamoasa este situata intre scuama temporalului si aripa mare a
temporala a aripii mari a osului sfenoid.
sfenoidului; 5. fata 5.Sutura zigomatico-sfenoidala este situata intre fata temporala a osului zigomatic
temporala a osului si aripa mare a osului sfenoid.
zigomatic; 6. sutura
scuamoasa; 7. sutura COMUNICARILE FOSEI TEMPORALE cu:
coronala; 8. linia 1. Fosa infratemporala-prin spatiul dintre arcada zigomatica si fata temporala a
temporala inferioara; 9. aripii mari a osului sfenoid; acest spatiu contine muschiul temporal.
linia temporala 2. Orbita-prin gaura zigomatico-temporala situata pe fata temporala a osului
superioara; 10. procesul
zigomatic a osului zigomatic si prin canalul zigomaticului. Prin acest orificiu intra in fosa nervul
frontal; 11. procesul zigomatico-temporal (ramura a nervului zigomatic).
frontal al osului 3. Regiunea zigomatica-prin gaura zigomatico-temporala si prin canalul
zigomatic; 12. arcada zigomaticului.
zigomatica; 13. creasta
supramastoidiana; 14. CONTINUTUL FOSEI TEMPORALE : muschiul temporal si fascia temporala,
sutura sfeno-parietala vasele temporale profunde si nervii temporali profunzi.
FOSA
INFRATEMPORALA
Fosa infratemporala-vedere inferioara
1.corpul madibulei; 2. tuberozitatea
maxilara; 3. fisura orbitala inferioara; 4.
lama laterala a procesului pterigoid; 5.
gaura ovala; 6. spina sfenoidului; 7. gaura
spinoasa; 8. aripa mare a sfenoidului; 9.
creasta infratemporala; 10. tuberculul
articular; 11. portiunea precondiliana a
scuamei osului temporal; 12. procesul
coronoid; 13. ramul mandibulei; 14.
antilingula; 15. gaura mandibulei
Fosa infratemporala-vedere
laterala
1. arcada zigomatica; 2. portiunea
precondiliana a scuamei
temporale; 3. tuberculul articular;
4. fosa mandibulara; 5. gaura
spinoasa; 6. spina sfenoidului; 7.
gaura ovala; 8, 16. fata
infratemporala a aripii mari a
sfenoidului; 9. fosa
pterigopalatina; 10. lama laterala a
procesului pterigoid; 11. gaura
sfenopalatina; 12. foramina
alveolaria; 13. tuberozitatea
maxilara; 14. santul nervului
maxilar; 15. fisura orbitala
inferioara; 17. creasta
infratemporala
FOSA INFRATEMPORALA
PERETII FOSEI INFRATEMPORALE:
1. Peretele superior este format din:
a.fata infratemporala a aripii mari a osului sfenoid care este limitata
lateral de creasta infratemporala. Prezinta urmatoarele elemente:zona
anterioara unde au originea fibre ale muschiului pterigoidian lateral, gaura
ovala, gaura spinoasa si spina sfenoidului.
b.partea precondiliana a scuamei temporalului
c.planul orizontal ce trece prin creasta infratemporala si arcada
zigomatica
*la nivelul peretelui anterior in partea superioara se afla fisura orbitala
inferioara prin care fosa infratemporala comunica cu orbita.
2. Peretele anterior este format din fata infratemporala a corpului osului
maxilar care prezinta: tuberozitatea maxilara, santul nervului maxilar si
foramina alveolaria.
3. Peretele medial este format din:
a.lama laterala a procesului pterigoid si radacina sa externa
b.fisura pterigomaxilara
4. Peretele lateral este format din:
a.fata mediala a ramului mandibulei,a colului mandibulei si a procesului
condilar.
b.fata mediala a arcadei zigomatice (formata prin articularea dintre
procesul temporal al osului zigomatic si procesul zigomatic al osului
temporal).
5. Peretele posterior este un plan frontal ce trece prin articulatia temporo-
mandibulara sau planul tangent la marginea posterioara a ramului mandibulei.
6.Peretele inferior este un plan orizontal tangent la marginea inferioara a
corpului mandibulei.
COMUNICARILE FOSEI INFRATEMPORALE cu:
1. Fosa temporala-prin spatiul dintre arcada zigomatica si creasta
infratemporala;
2. Orbita-prin fisura orbitala inferioara ;
3. Fosa craniana mijlocie-prin gaurile ovala si spinoasa.
4. Regiunea maseterina-prin spatiul dintre incizura mandibulei si arcada
zigomatica;
5. Fosa pterigopalatina-prin fisura pterigomaxilara prin care trece artera
maxilara.
CONTINUTUL FOSEI INFRATEMPORALE:muschii pterigoidieni lateral
si medial, nervul mandibular, artera maxilara si plexul venos pterigoidian.
FOSA PTERIGOPALATINA
Fosa pterigopalatina
1. santul nervului maxilar; 2. fisura
orbitala inferioara; 3. gaura
sfenopalatina; 4. fisura pterigomaxilara;
5. lama laterala a procesului pterigoid;
Fosa pterigopalatina
1. gaura rotunda; 2. radacina anterioara
a aripii mici a sfenoidului; 3. corpul
sfenoidului; 4. canalul optic; 5. gaura
sfenopalatina; 6. lama verticala a
palatinului; 7. canalul palatin mare;
FOSA PTERIGOPALATINA
Fosa pterigopalatinǎ are formǎ de piramidǎ patrulaterǎ cu baza situatǎ
superior.
PERETII FOSEI PTERIGOPALATINE:
1. Peretele superior (baza) este format din radacina anterioara a aripii
mari a osului sfenoid.
2. Peretele anterior este alcatuit din marginea posterioara a fetei
infratemporale a corpului osului maxilar si din procesul orbital al osului
palatin.Pe aceasta fata se face comunicarea cu orbita prin fisura orbitala
inferioara.
3. Peretele medial este format din lama verticala (perpendiculara) a
osului palatin. In partea superioara se afla gaura sfenopalatina care
stabileste o comunicare cu cavitatea nazala si contine artera sfenopalatina si
nervii nazali postero-superiori.
4. Peretele posterior este format din marginea anterioara a procesului
pterigoid. Pe acest perete se afla gaura rotunda si orificiul anterior al
canalului pterigoidian (vidian).
5. Peretele lateral este un perete virtual format din fisura pterigomaxilara
care stabileste o comunicare cu fosa infratemporala.
6. Varful fosei se afla la nivelul canalului palatin mare. Acesta se deschide
prin gaura palatina mare la nivelul palatului dur. Prin canalul palatin mare
coboara vasele palatine descendente si nervul palatin mare.
COMUNICARILE FOSEI PTERIGOPALATINE cu:
1. Cavitatea nazala prin gaura sfenopalatina prin care trec artera
sfenopalatina si nervii nazali postero-superiori;
2. Fosa craniana mijlocie prin gaura rotunda de la nivelul peretelui posterior
al fosei pterigopalatine;pe aici trec nervul maxilar si vene emisare.
3. Gaura rupta prin canalul pterigoidian (vidian);el contine artera si nervul
pterigoidian.
4. Palatul dur prin canalul palatin mare (care contine vasele palatine
descendente si nervul palatin mare) si canalele palatine mici (ce contin
vasele palatine mici si nervii palatini mici).
5. Orbita prin fisura orbitala inferioara ;
6. Fosa infratemporala prin fisura pterigomaxilara prin care trec artera
maxilara si plexul venos pterigoidian.
CONTINUTUL FOSEI PTERIGOPALATINE: nervul maxilar, artera
maxilara si ganglionul pterigopalatin;

ORBITA
Orbita
1. gaura/incizura frontala; 2. partea orbitala a osului frontal; 3.
gaura/incizura supraorbitala; 4,28. marginea supraorbitala; 5. fosa
glandei lacrimale; 6. canalul optic; 7. aripa mica a sfenoidului; 8.
fisura orbitala superioara; 9. procesul zigomatic al frontalului; 10.
aripa mare a sfenoidului; 11. fata orbitala a aripii mari a
sfenoidului; 12. gaura zigomatico-orbitala; 13. procesul frontal al
osului zigomatic; 14. fisura orbitala inferioara; 15. santul
infraorbital; 16. procesul orbital al osului palatin; 17. gaura
infraorbitala; 18. marginea infraorbitala; 19. fata orbitala a corpului
maxilarului, 20. impresiune determinata de originea muschiului
oblic inferior; 21. lama papiracee; 22. creasta lacrimala anterioara;
23. creasta lacrimala posterioara; 24. osul lacrimal; 25. fosa sacului
lacrimal; 26. procesul frontal al maxilarului; 27. foseta trohleara;
PERETII ORBITEI
TAVANUL ORBITEI este format din:
1. Partea orbitala a osului frontal prezinta antero-lateral fosa lacrimala care contine partea orbitala a
glandei lacrimale. Antero-medial se distinge foseta trohleara unde se insera trohleea muschiului oblic
superior. Anterior se afla gaurile frontala si supraorbitala.
2. Aripa mica a osului sfenoid prezinta la baza canalul optic prin care trec nervul optic si artera
oftalmica.
PODEAUA ORBITEI este formata din:
1. Fata orbitala a corpului osului maxilar este traversata de santul infraorbital care se continua cu
canalul infraorbital. Aceste doua elemente contin manunchiul vasculonervos infraorbital. In partea
mediala se afla o mica depresiune determinata aria de origine a muschiului oblic inferior.
2. Fata orbitala a osului zigomatic
3. Fata orbitala a procesului orbital al osului palatin
PERETELE MEDIAL este format din urmatoarele oase:
1. Fata laterala a procesului frontal al osului maxilar pe care se observa creasta lacrimala
anterioara.
2. Fata laterala a osului lacrimal,care prezinta creasta lacrimala posterioara. Zona situata anterior de
creasta lacrimala posterioara este concava si impreuna cu procesul frontal al osului maxilar participa la
formarea fosei sacului lacrimal.
3. Fata laterala a labirintului etmoidal (os planum/lama papiracee)
4.Portiunea prealara a fetei laterale a corpului osului sfenoid
*Gaurile etmoidale anterioara si posterioara se afla la nivelul suturii fronto-etmoidala si contin
manunchiurile vasculonervoase etmoidale anterior si posterior.
PERETELE LATERAL este format din:
1. Fata orbitala a aripii mari a osului sfenoid
2. Fata orbitala a osului zigomatic prezinta gaura zigomatico-orbitala prin care intra nervul zigomatic.
ADDITUSUL ORBITEI este delimitat de urmatoarele elemente:
1. Marginea supraorbitala apartine osului frontal.
2. Procesul zigomatic al osului frontal si procesul frontal al osului zigomatic se articuleaza prin
sutura fronto-zigomatica si delimiteaza lateral additusul orbitar.
3. Marginea infraorbitala limiteaza inferior additusul orbitar si este formata din marginea orbitala a
osului zigomatic si marginea infraorbitala de la nivelul osului maxilar.
4. Crestele lacrimale anterioara si posterioara care delimiteaza intre ele fosa sacului ce uneste
gaurile infraorbitala, mentala si supraorbitala;prin ea trece manunchiul vasculo-nervos supraorbital.
APEXUL ORBITEI se afla la nivelul partii mediale a fisurii orbitale superioare.
 COMUNICARILE ORBITEI se fac cu:
1.Fosa craniana anterioara prin gaura
optica (prin care trec nervul optic si artera
oftalmica) si canalele etmoidale anterior si
posterior (prin care trec manunchiurile
vasculonervoase etmoidal anterior si
posterior).
2. Cavitatea nazala prin canalul lacrimo-
nazal.
3. Fosa temporala prin gaura zigomatico-
orbitala si deci prin intermediul canalului
zigomaticului. 4.Fosa pterigopalatina prin
fisura orbitala inferioara; aceasta este
strabatuta de manunchiul vasculo-nervos
infraorbital, nervul zigomatic, ramuri orbitale
ale ganglionului pterigopalatin si nervul
orbitociliar.
5. Fosa infratemporala prin intermediul
fisurii orbitale inferioare.
6. Fosa craniana mijlocie prin fisura orbitala
superioara strabatuta de nervii IIII V, VI,
nazociliar, frontal, lacrimal, venele oftalmice
,anastomoza intre artera lacrimala si artera
meningee medie.
7.Regiunea frontala prin gaurile
supraorbitala si frontala.
8. Regiunea infraorbitala-prin canalul si
gaura infraorbitala prin care trece
Orbita manunchiul vasculo-nervos infraorbital.
1. gaura/incizura frontala; 2. partea orbitala a osului frontal; 3. gaura/incizura supraorbitala; 4,28. 9. Regiunea zigomatica prin canalul
marginea supraorbitala; 5. fosa glandei lacrimale; 6. canalul optic; 7. aripa mica a sfenoidului; 8.
fisura orbitala superioara; 9. procesul zigomatic al frontalului; 10. aripa mare a sfenoidului; 11.
zigomaticului.
fata orbitala a aripii mari a sfenoidului; 12. gaura zigomatico-orbitala; 13. procesul frontal al osului
zigomatic; 14. fisura orbitala inferioara; 15. santul infraorbital; 16. procesul orbital al osului CONTINUTUL ORBITEI:globul ocular,
palatin; 17. gaura infraorbitala; 18. marginea infraorbitala; 19. fata orbitala a corpului maxilarului, muschii extrinseci ai globului ocular, artera
20. impresiune determinata de originea muschiului oblic inferior; 21. lama papiracee; 22. creasta
lacrimala anterioara; 23. creasta lacrimala posterioara; 24. osul lacrimal; 25. fosa sacului lacrimal;
oftalmica, nervul optic, nervii lacrimal,
26. procesul frontal al maxilarului frontal, nazociliar, venele oftalmice,
ganglionul ciliar, glanda lacrimala si sacul
lacrimal.
 Cavitatea nazala este formata din doua fose
CAVITATEA NAZALA
nazale separate prin septul nazal.
Peretele lateral al cavitatii nazale-planul
profund
1. procesul frontal al osului maxilar; 2.
santul lacrimal; 3. gaura sfenopalatina; 4.
creasta etmoidala a lamei verticale a osului
palatin; 5. creasta concala a lamei verticale
a osului palatin; 6. lama verticala a osului
palatin; 7. lama mediala a procesului
pterigoid; 8. lama orizontala a osului
palatin; 9. procesul palatin al osului
maxilar; 10. creasta concala a osului
maxilar; 11. creasta etmoidala a osului
maxilar;
Peretele lateral al cavitatii nazale-planul
mijlociu
1. procesul frontal al osului maxilar; 2.
osul lacrimal; 3. incizura sfenopalatina; 4.
procesul etmoidal; 5. lama verticala a
osului palatin; 6. procesul piramidal al
osului palatin; 7. lama orizontala a osului
palati; 8. cornetul nazal inferior; 9.
procesul palatin al osului maxilar; 10.
procesul lacrimal al cornetului nazal
inferior; 11. creasta etmoidala;
APERTURA PIRIFORMA
este deschiderea anterioara a
cavitatii nazale. Ea este limitata
superior de oasele nazale si
infero-lateral de incizurile
CHOANELE sunt doua orificii separate de nazale ale oaselor maxilare. In
marginea posterioara a vomerului. Superior sunt partea inferioara, pe linia
mediana se observa spina
limitate de corpul osului sfenoid, inferior de
nazala anterioara, o -cornetul nazal inferior
marginea posterioara a lamei orizontale a osului
proeminenta formata prin
palatin si lateral de marginea posterioara a lamei
articularea extremitatilor
mediale a procesului pterigoid. Choanele
stabilesc comunicarea intre cavitatea nazala si anterioare ale incizurilor nazale
ale oaselor maxilare.
nazofaringe.
PERETELE LATERAL este constituit din trei planuri osoase suprapuse:
1.Planul profund este format din fata nazala a corpului osului maxilar, fata
nazala a procesului frontal al osului maxilar si fata interna a lamei mediale
a procesului pterigoid.
2. Planul mijlociu este format anterior din osul lacrimal si lama
perpendiculara a osului palatin.
3. Planul superficial este alcatuit din:
a.cornetul nazal inferior
b.masa laterala a osului etmoid (labirintul etmoidal) la nivelul careia se
observa urmatoarele elemente: cornetul nazal suprem, cornetul nazal
superior, meatul nazal superior, cornetul nazal mijlociu si meatul nazal
mijlociu.
*Meaturile nazale sunt spatii situate intre cornetele nazale si peretele lateral al
cavitatii nazale:
-meatul nazal mijlociu este situat intre peretele lateral al cavitatii nazale si
cornetul nazal mijlociu. In acest meat la nivelul fetei mediale a labirintului
etmoidal se afla urmatoarele elemente: bula etmoidala (proeminenta determinata
de celulele etmoidale mijlocii), procesul uncinat, hiatusul semilunar (spatiul
dintre bula etmoidala si procesul uncinat prin care sinusul maxilar comunica cu
cavitatea nazala), infundibulul etmoidal (spatiul la nivelul caruia se afla
deschiderea inferioara a canalului frontonazal, care stabileste o comunicare intre
sinusul frontal si cavitatea nazala). Partea anterioara a meatului nazal mijlociu se
numeste atrium si prezinta inferior o proeminenta numita agger nasi.
-meatul nazal superior este un spatiu situat intre peretele lateral al cavitatii
nazale si cornetul nazal superior; la nivelul acestui meat se afla deschiderile
celulelor etmoidale posterioare.
-meatul nazal inferior reprezinta un spatiu dintre cornetul nazal inferior si
peretele lateral al cavitatii nazale; in partea sa anterioara se deschide canalul
lacrimonazal prin care se stabileste comunicarea intre orbita si cavitatea nazala.
*Cornetele nazale sunt lame osoase suprapuse in asa fel incat fiecare dintre ele
este situat deasupra jumatatii posterioare a cornetului subiacent:
-cornetul nazal suprem
-cornetul nazal superior
-cornetul nazal mijlociu apartine impreuna cu cele precedente masei laterale
a etmoidului ; cornetul nazal mijlociu se ataseaza in partea anterioara de creasta
etmoidala a osului maxilar; in partea posterioara se articuleaza cu creasta
etmoidala a osului palatin.
*Recesul sfeno-etmoidal este un spatiu situat intre cornetul nazal superior si fata
anterioara a corpului sfenoidului.

Peretele lateral al cavitatii
nazale-planul superficial
1. procesul frontal al osului
maxilar; 2. deschiderea canalului
frontonazal; 3. bula etmoidala; 4.
masa laterala a etmoidului; 5.
cornetul nazal superior; 6.
cornetul nazal suprem; 7, 10.
deschiderile celulelor etmoidale
posterioare; 8. gaura
sfenopalatina; 9. lama mediala a
procesului pterigoid; 11. cornetul
nazal mijlociu; 12. deschiderile
celulelor etmoidale mijlocii; 13.
hiatusul semilunar; 14. procesul
uncinat al etmoidului; 15.
deschiderile celulelor etmoidale
anterioare; 16. deschiderea
lacrimonazal; 17. cornetul nazal
inferior;
SEPTUL NAZAL este format in principal
din osul vomer, lama perpendiculara a
osului etmoid si din cartilajul septal
nazal.
*alte elemente osoase care participa la
formarea septului nazal sunt:
-marginea mediala a oaselor nazale
-spina nazala a osului frontal
-creasta sfenoidala si rostumul sfenoidal
-crestele nazale ale oaselor maxilare si
palatine
Septul nazal si tavanul cavitatii nazale
1. lama perpendiculara a etmoidului; 2. vomerul; 3.
osul nazal; 4. scuama osului frontal; 5. lama ciuruita a
etmoidului; 6. fata anterioara a corpului sfenoidului;
7. fata inferioara a corpului sfenoidului;
Peretele lateral al cavitatii nazale
1. procesul frontal al osului maxilar; 2. celule etmoidale anterioare; 3.
lama ciuruita a etmoidului; 4. cornetul nazal superior; 5. cornetul nazal
suprem; 6,8; deschiderile celulelor etmoidale posterioare; 7. corpul
sfenoidului; 9,10. deschiderile celulelor etmoidale mijlocii; 11. lama
mediala a procesului pterigoid; 12. gaura sfenopalatina; 13. lama
verticala a osului palatin; 14. lama orizontala a osului palatin; 15.
procesul etmoidal al cornetului nazal inferior; 16. procesul lacrimal al
cornetului nazal inferior; 17.orificul inferior al canalului lacrimonazal;
18. procesul palatin al osului maxilar; 19. cornetul nazal inferior; 20.
hiatusul semilunar; 21. orificiul inferior al canalului frontonazal; 22.
cornetul nazal mijociu; 23. deschiderile celulelor etmoidale anterioare

PERETELE SUPERIOR este format din :
1. Oasele nazale
2. Lama ciuruita a osului etmoid
3.Procesul etmoidal al osului sfenoid
4. Fata anterioara a corpului osului sfenoid care
prezinta deschiderile sinusurilor sfenoidale.
5. Fata inferioara a corpului sfenoidului pe care se
afla chonca sfenoidala.
*Alte elemente care participa la formarea tavanului
cavitatii nazale sunt: spina nazala a osului frontal,
aripile vomerului, procesele vaginale ale proceselor
pterigoide si procesele sfenoidale ale oaselor
palatine
PERETELE INFERIOR este format in 2/3
anterioara din procesele palatine ale oaselor
maxilare si in 1/3 posterioara din lamele orizontale
ale oaselor palatine.In partea anterioara se afla, de o
parte si de cealalta a septului nazal, orificiile
superioare ale celor doua canale incisive (prin care
Peretele lateral al cavitatii nazale trec nervul nazopalatin si ramura terminala a arterei
1. meatul nazal inferior; 2. meatul nazal mijlociu; 3. meatul nazal superior; 4. palatine mari). Posterior intre lamele orizontale ale
scuama osului frontal; 5. lama ciuruita a etmoidului; 6. fata anterioara a oaselor palatine si procesele palatine ale oaselor
corpului sfenoidului; 7. fata inferioara a corpului sfenoidului; 8. palatul dur; 9.
cornetul nazal inferior; 10. cornetul nazal mijlociu; 11. cornetul nazal superior;
maxilare se afla sutura palatina transversa.
12. osul nazal; 13. sinusul frontal; 13. sinusul sfenoidal
COMUNICARILE CAVITATII NAZALE se fac cu:
1. Fosa pterigopalatina prin gaura sfenopalatina prin care trec artera sfenopalatina si nervii nazali postero-superiori.
2. Sinusul maxilar prin hiatusul semilunar.
3. Palatul dur prin canalele incisive strabatute de nervul nazopalatin si ramura terminala a arterei palatine mari. 4.Fosa
craniana anterioara prin lama ciuruita a etmoidului prin care trec filetele nervilor olfactivi,ramuri ale arterei etmoidale
anterioare si nervul etmoidal anterior.
5. Sinusul frontal prin canalul frontonazal,care se deschide in meatul nazal mijlociu.
6. Celulele etmoidale prin deschiderile acestor celule la nivelul meaturilor nazale superior (celulele etmoidale posterioare) si
mijlociu (celulele etmoidale mijlocii si anterioare).
7. Sinusul sfenoidal prin deschiderile sinusurilor in recesul sfeno-etmoidal care separa cornetul nazal superior de fata
anterioara a corpului sfenoidului.
8. Orbita prin canalul lacrimonazal care se deschide in meatul nazal inferior.
9. Nazofaringele (in cazul craniului cu parti moi) prin choane.
10. Vestibulul nazal si exteriorul (in cazul craniului cu parti moi) prin intermediul aperturii piriforme.
SINUSURILE PARANAZALE sunt:
sinusurile frontale, sinusurile
maxilare, celulele etmoidale si
sinusurile sfenoidale.
Sinusurile frontale sunt doua cavitati
simetrice situate in partea inferioara a
scuamei osului frontal. Fiecare sinus
comunica cu cavitatea nazala prin
canalul frontonazal care se deschide in
meatul nazal mijlociu.
Sinusul maxilar este o cavitate situata
in corpul osului maxilar. Pe peretele
medial al sinusului maxilar se afla
hiatusul semilunar prin care sinusul
comunica cu cavitatea nazala (meatul
nazal mijlociu).
Celulele etmoidale sunt cavitati
situate in masele laterale ale osului
etmoid (labirintul etmoidal). Ele sunt
grupate in celule etmoidale anterioare,
mijlocii si posterioare. Celulele
etmoidale posterioare se deschid in
meatul nazal superior si cele mijlocii
si anterioare in meatul nazal mijlociu.
Sinusurile sfenoidale sunt doua
cavitati situate in corpul osului sfenoid
care comunica anterior cu cavitatea
nazala prin deschiderile sinusurilor.
 Oasele neurocraniului sunt: osul frontal, osul etmoid, osul sfenoid,
oasele temporale, oasele parietale si osul occipital.
LP 6
OSUL FRONTAL prezinta urmatoarele parti:
OSUL FRONTAL -SCUAMA FRONTALULUI
-PARTILE ORBITALE
-PARTEA NAZALA
Scuama osului frontal-fata externa
1. marginea coronala; 2. tuberozitatea frontala; 3. fata
temporala a osului frontal; 4. marginea supraorbitala;
5. gaura supraorbitala; 6. gaura frontala; 7. partea
nazala a frontalului; 8. spina nazala; 9. sutura
metopica; 10. arcada sprancenoasa; 11. procesul
zigomatic; 12. linia temporala; 13. scuama frontalului

Osul frontal-fata interna

1. scuama frontalului; 2. creasta
frontala; 3. partea orbitala a frontalului;
4. eminente mamilare; 5. impresiuni
digitate; 6. gaura oarba; 7. incizura
etmoidala

Osul frontal-vedere inferioara

1. incizura etmoidala; 2. santul etmoidal
posterior; 3. sant etmoidal anterior; 4.
celule frontale; 5. fosa glandei lacrimale;
6. foseta trohleara; 7. spina nazala; 8.
partea nazala; 9. gaura frontala; 10. gaura
supraorbitala; 11. marginea supraorbitala;
12. partea orbitala a frontalului; 13.
procesul zigomatic al frontalului
OSUL ETMOID OSUL ETMOID prezinta urmatoarele
portiuni:
Osul etmoid-vedere anterioara -LAMA CIURUITA
1. crista galli; 2. masa laterala a etmoidului -MASELE LATERALE (LABIRINTELE
(labirintul etmoidal); 3. lama perpendiculara ETMOIDALE)
a etmoidului; 4. semicelule etmoidale; 5.
procesul uncinat
-LAMA PERPENDICULARA

Lama ciuruita a
etmoidului si crista galli

Osul etmoid-vedere posterioara

1. lama ciuruita a etmoidului; 2.
crista galli; 3. lama perpendiculara a
etmoidului; 4. semicelule etmoidale;
5. procesul uncinat

Masa laterala a etmoidului (labirintul etmoidal)-vedere mediala

1. sinusul frontal; 2. celula etmoidala anterioara; 3. deschiderea
celulei etmoidale anterioare in meatul nazal mijlociu; 4. celule
etmoidale mijlocii; 5,6. deschiderile celulelor etmoidale mijlocii in
meatul nazal mijlociu; 7. celule etmoidale posterioare; 8,10,13,17.
deschiderile celulelor etmoidale posterioare; 9. cornetul nazal
Osul etmoid-vedere laterala suprem; 11. cornetul nazal superior; 12. deschiderile celulelor
1. crista galli; 2. fata orbitala a etmoidale mijlocii in meatul nazal mijlociu; 13. bula etmoidala; 14.
hiatusul semilunar; 15. procesul uncinat; 18. cornetul nazal
masei laterale; 3. semicelule inferior; 19. canalul frontonazal; 20. lama ciuruita a etmoidului
anterioare; 4. semicelule inferioare;
5. lama perpendiculara; 6. procesul
uncinat
 OSUL SFENOID prezinta urmatoarele portiuni:
- CORPUL SFENOIDULUI
- ARIPILE MICI
OSUL SFENOID - ARIPILE MARI
- PROCESELE PTERIGOIDE

Osul sfenoid-vedere
anterioara
1. aripa mica a sfenoidului;
2. creasta sfenoidala; 3.
celule sfenoidale; 4. fata
orbitala a aripii mari a
sfenoidului; 5. gaura
rotunda; 6. procesul
pterigoid; 7. carligul
pterigoidian; 8. orificiul
anterior al canalului
pterigoidian; 9. rostum
sfenoidal; 10. incizura
pterigoida; 11. deschiderea
sinusului sfenoidal; 12.
spina sfenoidului; 13. fisura
orbitala superioara;

Osul sfenoid-vedere
superioara
1. aripa mica a sfenoidului,
2. santul chiasmatic; 3.
jugum sfenoidal; 4. limbul
sfenoidal; 5. canalul optic;
6. fisura orbitala superioara;
7. gaura rotunda; 8. procesul
clinoid posterior; 9. dorsum
sellae; 10. fosa hipofizara;
11. tuberculul seii; 12.
clivus; 13. lingula; 14. gaura
spinoasa; 15. gaura ovala;
16. saua turceasca; 17.
santul carotic; 18. procesul
clinoid mediu; 19. procesul
clinoid anterior; 20. aripa
mare a sfenoidului
OSUL PARIETAL

Osul parietal-fata externa

1. unghiul occipital; 2. gaura parietala; 3.
marginea sagitala; 4. tuberozitatea
parietala; 5. unghiul frontal; 6. marginea
frontala; 7. unghiul sfenoidal; 8. linia
temporala superioara; 9. linia temporala
inferioara; 10. marginea scuamoasa; 11.
unghiul mastoidian; 12. marginea
occipitala

Osul parietal-fata interna

1. unghiul frontal; 2. marginea sagitala;
3. santul sinusului sagital superior; 4.
gaura parietala; 5. unghiul occipital; 6.
marginea occipitala; 7. santul sinusului
sigmoid; 8. marginea scuamoasa; 9.
santurile ramurilor arterei meningee
medii; 10. marginea frontala
LP 7 OSUL TEMPORAL OSUL TEMPORAL ESTE FORMAT DIN PATRU PARTI:
- SCUAMA TEMPORALA
- STANCA OSULUI TEMPORAL
- PARTEA MASTOIDIANA
- PARTEA TIMPANICA

Osul temporal-vedere inferioara

Osul temporal-vedere laterala Osul temporal-vedere superioara
1. scuama temporala; 2. tuberculul articular; 3. procesul zigomatic al osului temporal; 1. santul sinusului sigmoid; 2. tuberculul
4. tuberculul articular; 5. osul timpanic; 6. procesul mastoidian; 7. porul acustic extern; retrogaserian; 3. incizura trigeminala; 4. impresiunea
8. creasta supramatoidiana trigeminala; 5. hiatusul si santul nervului pietros
mare; 6. hiatusul si santul nervului pietros mic; 7.
procesul zigomatic al osului temporal; 8. scuama
temporalului; 9. fisura pietro-scuamoasa; 10.
eminenta arcuata; 11. tegmen tympani; 12. marginea
superioara a stancii temporale
1. procesul zigomatic; 2. scuama
temporalului; 3. tuberculul articular; 4.
fosa mandibulara; 5. prelungirea inferioara
a tegmen tympani; 6. santul tubar; 7.
orificiul canalului musculo-tubar; 8.
orificiul inferior al canalului carotic; 9.
orificiile canaliculelor carotico-timpanice;
10. fossula petrosa; 11. deschiderea
canaliculului cohleei; 12. orificiul inferior
al canaliculului timpanic; 13. ostium
introitus; 14. fosa jugulara; 15. santul
arterei occipitale; 16. eminenta
juxtamastoidiana; 17. incizura digastrica;
18. procesul mastoidian; 19. gaura
stilomastoidiana; 20. procesul stiloid; 21.
fisura pietro-timpanica; 22. osul timpanic;
23. porul acustic extern; 24. fisura
timpano-scuamoasa
OSUL OCCIPITAL
OSUL OCCIPITAL
PREZINTA TREI PARTI:
-SCUAMA OCCIPITALULUI
-PARTEA BAZILARA
-PARTILE LATERALE

Osul occipital-vedere exocraniana

1. linia nucala suprema; 2. scuama
occipitalului; 3. protuberanta occipitala
externa; 4. linia nucala superioara; 5.
linia nucala inferioara; 6. procesul
jugular, 7. condilul occipital; 8. partea
bazilara a occipitalului; 9. tuberculul
faringian; 10. gaura occipitala mare; 11.
creasta occipitala externa

Osul occipital-vedere
endocraniana
1. marginea lambdoida; 2. santul
sinusului pietros superior; 3. fosa
cerebrala; 4. santul sinusului
transvers; 5. protuberanta occipitala
interna; 6. creasta occipitala interna;
7. foseta vermiana; 8. procesul
jugular; 9. tuberculul jugular; 10.
fata superioara a partii bazilare; 11.
fata anterioara a partii bazilare; 12.
canalul hipoglosului, 13. fosa
cerebeloasa
 Identificati pe imaginea din dreapta
NORMA FRONTALIS principalele repere osoase cu ajutorul indicilor
numerici.
(VEDEREA ANTERIOARA A CRANIULUI)

Norma frontalis
1. scuama frontalului; 2. sutura metopica; 3. gaura frontala; 4. gaura supraorbitala; 5.
canalul optic; 6. creasta lacrimala anterioara; 7. fata orbitala a aripii mari a sfenoidului;
8. fata orbitala a corpului osului maxilar; 9. gaura infraorbitala; 10. osul nazal; 11.
apertura piriforma; 12. spina nazala anterioara; 13. corpul mandibulei; 14. gaura
mentala; 15. fata anterioara a corpului maxilarului; 16. ramul mandibulei; 17. fosa
canina; 18. sutura zigomatico-maxilara; 19. fata laterala a osului zigomatic; 20. fisura
orbitala inferioara; 21. creasta lacrimala posterioara; 22. linia temporala a frontalului;
23. glabela; 24. fisura orbitala superioara; 25. tuberozitate frontala;
LP 8 NORMA LATERALIS (ASPECTUL LATERAL AL CRANIULUI)

Identificati principalele repere osoase pe imaginea de mai jos.

Norma lateralis
1. sutura coronala; 2. linia temporala superioara; 3. linia temporala
inferioara; 4. sutura scuamoasa; 5. sutura lambdoida; 6. scuama osului
occipital; 7. scuama osului temporal; 8. procesul mastoidian; 9. procesul
stiloid; 10. porul acustic extern; 11. capul mandibulei; 12. fata temporala a
aripii mari a sfenoidului; 13. ramul mandibulei; 14. osul zigomatic; 15.
tuberozitatea maseterina; 16. fata infratemporala a corpului osului maxilar;
17. creasta zigomatico-alveolara; 18. corpul mandibulei; 19. gaura mentala;
20. eminenta canina; 21. foseta incisiva; 22. fosa canina; 23. gaura
infraorbitala; 24. orificiul superior al canalului lacrimonazal; 25. fosa
sacului lacrimal; 26. fata temporala a scuamei frontale
NORMA OCCIPITALIS (VEDEREA POSTERIOARA A CRANIULUI)
Identificati principalele repere osoase pe imaginea de mai jos.

Norma occipitalis
1. sutura lambdoida; 2. sutura sagitala; 3. linia nucala suprema; 4. protuberanta
occipitala externa; 5. linia nucala superioara; 6. creasta occipitala externa; 7.
procesul mastoidian; 8. linia nucala inferioara; 9. creasta temporala a mandibulei;
10. gaura mandibulei; 11. spinele mentale superioare; 12. spinele mentale
inferioare; 13. foseta digastrica; 14. corpul mandibulei; 15. ramul mandibulei; 16.
tuberozitatea pterigoida
CALVARIA

Aspectul exocranian al calvariei

1. sutura metopica ; 2. scuama osului frontal ; 3. sutura coronala ; 4. sutura
sagitala ; 5. osul parietal ; 6. gaura parietala ; 7. sutura lambdoida ; 8. scuama
osului occipital ; 9. fontanela anterioara ; 10. fontanela posterioara ;
Aspectul endocranian al calvariei
1. creasta frontala; 2. sutura sagitala; 3. santul sinusului sagital superior; 4.
scuama occipitalului; 5. foveole granulare; 6. osul parietal; 7. santuri arteriale;
8. sutura coronala; 9. scuama frontalului

LP 9 REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE GATULUI
REGIUNILE GATULUI se impart in trei mari
zone: regiunea anterioara a gatului, regiunea
sternocleidomastoidiana, regiunea laterala
gatului si regiunea nucala.
LIMITA DINTRE REGIUNILE CAPULUI SI CELE ALE
GATULUI trece prin urmatoarele repere anatomice:
protuberanta occipitala externa, linia nucala superioara, baza
procesului mastoidian (in dreptul liniei de insertie a muschiului
sternocleidomastoidian), marginea anterioara a procesului
mastoidian, marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, unghiul mandibulei, marginea inferioara
a
a corpului mandibulei si protuberanta mentala.
REGIUNEA ANTERIOARA A GATULUI este impartita in urmatoarele regiuni:
1. Regiunea suprahioidiana (submentala) care este delimitata astfel:
- superior: marginea inferioara a corpului mandibulei
- inferior: osul hioid
- lateral: pantecele anterior al muschiului digastric
2. Regiunea infrahioidiana care este delimitata astfel:
- superior: osul hioid
- inferior: marginea superioara a manubriului sternal (incizura
suprasternala)
- supero-lateral: pantecele superior al muschiului omohioidian
- infero-lateral: marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian
3. Regiunea submandibulara care este delimitata astfel:
- superior: marginea inferioara a corpului mandibulei
- antero-inferior: pantecele anterior al muschiului digastric
- postero-inferior: pantecele posterior al muschiului digastric
4. Trigonul carotic care este delimitat astfel:
- superior: pantecele posterior al muschiului digastric
- anterior: pantecele superior al muschiului omohioidian
- posterior: marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian
REGIUNEA STERNOCLEIDOMASTOIDIANA este delimitata astfel:
- superior: baza procesului mastoidian (la nivelul insertiei
muschiului)
- inferior: fata superioara a extremitatii sternale a claviculei,
articulatia sterno-claviculara si marginea superioara a manubriului
sternal (la nivelul originii muschiului)
- anterior: marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian
- posterior: marginea posterioara a muschiului
sternocleidomastoidian
● Fosa supraclaviculara mica se afla intre capetele de origine ale muschiului
sternocleidomastoidian.
Repere musculare si osoase care delimiteaza regiunile topografice ale gatului
1. pantecele anterior al muschiului digastric; 2. corpul mandibulei; 3. osul hioid, 4.
pantecele superior al muschiului omhohioidian; 5. muschiul sternocleidomastoidian;
6. pantecele posterior al muschiului digastric; 7. marginea laterala a muschiului
trapez; 8. clavicula; 9. pantecele inferior al muschiului digastric REGIUNEA LATERALA A GATULUI este delimitala
astfel:
- anterior (medial): marginea posterioara a
muschiului sternocleidomastoidian
- posterior (lateral): marginea anterioara a muschiului
trapez
- inferior: clavicula
Regiunea laterala a gatului este impartita de pantecele
inferior al muschiului omohioidian in doua regiuni:
1. Trigonul omotrapezian care este delimitat astfel:
- posterior: marginea laterala a muschiului trapez
- anterior: marginea posterioara a muschiului
sternocleidomastoidian
- inferior: pantecele inferior al muschiului
omohioidian
2. Trigonul omoclavicular (fosa supraclaviculara
mare) care este delimitat astfel:
- superior: pantecele inferior al muschiului
omohioidian
- inferior: clavicula
- anterior: marginea posterioara a muschiului
sternocleidomastoidian

REGIUNEA NUCALA este delimitata astfel:

- superior: protuberanta occipitala externa si linia
nucala superioara
- lateral: marginile laterale ale muschiului trapez
- inferior: linia orizontala care trece prin procesul
spinos al vertebrei C7.
Identificati regiunile
topografice ale gatului pe
imaginea alaturata.
MUSCHIUL PLATYSMA

MUSCHIUL PLATYSMA este un muschi al gatului derivat din al II lea arc

branhial si este inervat de nervul facial (VII). Fiind un muschi cu insertii cutanate el
apartine muschilor mimicii.
Raporturile profunde ale
muschiului platyisma
1. glanda submandibulara; 2.
pantecele anterior al muschiului
digastric; 3. muschiul
sternocleidomastoidian; 4. trunchiul
comun pentru nervii
supraclaviculari; 5. nervul auricular
mare; 6. vena jugulara externa; 7.
nervul transvers al gatului; 8.
pantece superior al muschiului
omohioidian; 9. pantecele inferior al
muschiului omohioidian; 10. artera
carotida comuna; 11. clavicula; 12.
muschiul milohioidian; 13. osul
hioid; 14. ramura cervicala a
nervului VII; 15. muschiul platysma
1. Insertia inferioara:
a. dermul regiunilor pectorala si deltoidiana
b. fasciile muschilor pectoral mare si deltoid
2. Insertia superioara:
a. grupul de fibre lateral - nodul comisural si fascia maserterina
b. grupul de fibre mijlociu - corpul mandibulei
c. grupul de fibre medial- protuberanta mentala
3. Raporturi:
a. superficiale: tegumentul
b. profunde:
- in regiunea sternocleidomastoidiana: fascia cervicala
superficiala, nervul auricular mare, nervul transvers
al gatului, nervul supraclavicular medial, vena
jugulara externa si muschiul sternocleidomastoidian;
- in regiunea laterala a gatului: fascia cervicala
superficiala, nervii supraclaviculari medial si lateral;
- in trigonul carotic: fascia cervicala superficiala,
manunchiul vasculonervos al gatului;
- in trigonul submandibular: fascia cervicala
superficiala, glanda submandibulara si pantecele
anterior al muschiului digastric;
* la cap: muschiul maseter , corpul mandibulei, artera si
vena faciale si ganda parotida;
4. Inervatie: ramura cervicala a nervului facial (VII)
5. Actiune:
a. coboara unghiul gurii (stari de tristete)
b. rareori participa la coborarea mandibulei
c. produce riduri orizontale la nivelul pielii gatului
MUSCHIUL MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN
1. Origine:
STERNOCLEIDOMASTOIDIAN a. capul sternal- fata anterioara a partii superioare a manubriului sternal
b. capul clavicular- fata anterioara a extremitatii sternale a claviculei
* intre capetele sternal si clavicular si calvicula se afla fosa supraclaviculara mica.
2. Insertie:
a. capul sternal- se insera pe fata laterala a procesului mastoidian si pe linia nucala
superioara (prin cele doua fascicule de fibre: sterno-mastoidian si respectiv sterno-
occipital);
b. capul clavicular- se insera pe fata laterala, varful si marginea anterioara a procesului
mastoidian si pe linia nucala superioara (prin cele doua fascicule de fibre: cleido-
mastoidian si respectiv cleido-occipital);
3. Raporturi:
a. superficiale:
- muschiul platysma
- vena jugulara externa
- nervul auricular mare
- nervul transvers al gatului
- mervul supraclavicular medial
b. profunde:
- in 1/3 inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene (la baza gatului):
● planul osteo-muscular: articulatia sterno-claviculara, muschii
sternohioidian si sternotiroidian;
Elemente vasculo-nervoase
situate profund de ● planul venos: confluentul venos jugulo-subclavicular;
muschiul ● planul nervos: nervul frenic, ansa subclavie si nervul vag;
sternocleidomastoidian ● planul arterial: portiunea prescalenica a arterei subclavii si
1. vena jugulara interna; 2. artera carotida comuna;
artera carotida comuna; 3.
muschiul omohioidian; 4. - in 1/3 mijlocie a regiunii sternocleidomastoidiene: manunchiul vasculo-
ramura externa a nervului nervos al gatului (alcatuit din artera carotida comuna, nervul vag si vena
accesor (XI); 5. nervul jugulara interna), tendonul intermediar al muschiului omohioidian, ansa
hipoglos; 6. ansa hipoglosului si fascia pretraheala.
hipoglosului; 7. artera
carotida interna; 8. artera - in 1/3 superioara a regiunii sternocleidomastoidiene: manunchiul
carotida externa; 9. artera vasculo-nervos al gatului (artera carotida interna, nervul vag si vena jugulara
subclavie; 10. vena interna), pantecele posterior al muschiului digastric, ramura externa a
subclavie; nervului accesor;
4. Inervatia: ramura externa a nervului accesor si ramuri din plexul cervical (C2-C3);
5. Actiunea: flexia si inclinatia capului de aceeasi parte (fibrele anterioare); rotatia capului de
partea opusa (fibrele sterno-occipitale); extensia capului (fibrele posterioare); inspiratori
Raporturile profunde ale muschiului sternocleidomastoidian auxiliari;
1. vena jugulara interna; 2. artera carotida comuna; 3. artera 6. Vascularizatia: artera tiroidiana superioara, artera tiroidiana inferioara, artera suprascapulara,
subclavie; 4. nervul frenic; 5. ansa subclavie; 6. nervul vag; 7. artera occipitala si artera auriculara posterioara;
muschiul omohioidian; 8. muschiul sternocleidomastoidian;

MUSCHII INFRAHIOIDIENI
Muschii infrahioidieni
1. muschiul sternohioidian; 2. pantecele superior al muschiului omohioidian;
3. pantecele inferior al muschiului omohioidian; 4. muschiul sternotiroidian;
5. muschiul tirohioidian; 6. muschiul scalen anterior; 7. muschiul scalen
mijlociu; 8. plexul brahial; 9. artera subclavie; 10. artera carotida comuna;
11. vena jugulara interna; 12. nervul hipoglos; 13. ansa cervicala profunda
(ansa hipoglosului); 14. glanda tiroida; 15. nervul vag; 16. osul hioid; 17.
cartilajul tiroid;
GENERALITATI
1. Localizare. Muschii infrahioidieni sunt dispusi in doua planuri in regiunea infrahioidiana (planul
superficial este format din muschii omohioidieni si sternohioidieni; planul profund este format din
muschii sternotiroidieni si tirohioidieni); muschii sunt inveliti de fascia pretraheala.
2. Inervatie: muschii infrahioidieni sunt inervati de fibre provenite din plexul cervical; toti muschii
infrahioidieni sunt inervati de ansa cervicala profunda (ansa hipoglosului) cu exceptia muschiului
tirohioidian (acesta este inervat de o ramura a nervului hipoglos, care contine fibre din plexul cervical
C1-C2).
3. Vascularizatie: muschii infrahioidieni sunt vascularizati de artera tiroidiana superioara si de artera
tiroidiana inferioara.
4. Actiune: muschii infrahioidieni impreuna cu muschii suprahioidieni au rol in masticatie (coboara
mandibula), deglutitie, respiratie si fonatie.
ORIGINE, INSERTIE
1. Muschiul sternohioidian
a.originea:
- fata posterioara a manubriului sternal in apropierea marginii superioare;
- fata posterioara a articulatiei sterno-claviculare;
- fata posterioara a extremitatii sternale a claviculei;
b.insertia: marginea inferioara a corpului osului hioid;
2.Muschiul omohioidian este format dintr-un pantece superior si un pantece inferior.
a. originea: pantecele inferior are originea pe marginea superioara a scapulei in apropierea
incizurii scapulei si pe ligamentul transvers superior al scapulei.
b. insertia: pantecele superior se insera pe marginea inferioara a cornului mare al osului hioid.
3.Muschiul sternotiroidian
a. originea: fata posterioara a manubriului sternal in apropierea marginii superioare;
b. insertia: linia oblica si tuberculii cartilajului tiroid;
4.Muschiul tirohioidian
a. originea: linia oblica si tuberculii cartilajului tiroid;
b. insertia: marginea inferioara a cornului mare si a corpului osului hioid;
5.Muschiul ridicator al glandei tiroide
a.originea: osul hioid
b.insertia: istmul tiroidian sau lobul piramidal al glandei tiroide;
RAPORTURI
1. Superficial: muschiul platysma, vena jugulara anterioara, nervul transvers al gatului, originea
muschiului sternocleidomastoidian;
2. Profund (sau raporturile profunde ale muschiului omohioidian): muschii scalen anterior si mijlociu,
trunchiurile plexului brahial, artera suprascapulara, artera transversa a gatului, nervul frenic, vena
jugulara interna , nervul vag si artera carotida comuna;
3. Medial: membrana tiro-hioidiana, cartilajul tiroid, cartilajul cricoid, traheea si glanda tiroida;
56
Muschii infrahioidieni
1. muschiul sternohioidian; 2. pantecele
superior al muschiului omohioidian; 3.
pantecele inferior al muschiului omohioidian;
4. muschiul sternotiroidian; 5. muschiul
tirohioidian; 10. artera carotida comuna; 12.
nervul hipoglos (XII); 16. osul hioid; 17.
cartilajul tiroid (proeminenta laringiana);

57
MUSCHII SUPRAHIOIDIENI
ORIGINE, INSERTIE, ACTIUNE
1. Muschiul digastric este format din doua pantece (posterior si anterior) unite
printr-un tendon intermediar.
a. originea: pantecele posterior are originea pe incizura mastoidiana a
osului temporal;
b. insertia: pantecele anterior are insertia in fosa digastrica a
mandibulei;
c. inervatia: pantecele posterior este inervat de nervul facial (VII) si
pantecele anterior de nervul milohioidian (provenit din nervul alveolar inferior,
ramura a nervului mandibular, ramura a nervului trigemen (V);
2.Muschiul stilohioidian
a.originea: fata laterala a procesului stiloid
b.insertia: cornul mare al osului hioid
c.inervatia: nervul facial (VII)
3. Muschiul milohioidian
a.originea: linia milohioidiana
b.insertia: fibrele posterioare- pe corpul hioidului; fibrele mijlocii si
anterioare- pe rafeul milohioidian;
c.inervatia: nervul milohioidian
4. Muschiul geniohioidian
a.originea: spinele mentale inferioare;
b.insertia: corpul hioidului;
c.inervatia: nervul milohioidian
*Actiunea muschilor suprahioidieni. Muschii suprahioidieni impreuna cu
muschii infrahioidieni au rol in masticatie (coboara mandibula), deglutitie,
respiratie si fonatie.
Muschii suprahioidieni MUSCHII PLANSEULUI BUCAL
1. muschiul milohioidian; 2. pantecele anterior al muschiului digastric; 3. muschiul stiloglos; 4.
muschiul stilohioidian; 5. pantecele posterior al muschiului digastric; 6. muschiul stilofaringian; 7. 1. Muschii planseului bucal sunt muschii geniohioidieni, muschiul
osul hioid; 8. muschiul constrictor mijlociu al faringelui; 9. artera carotida comuna; 10. artera milohioidian si pantecele anterioare ale muschilor digastrici.
carotida externa; 11. artera carotida interna; 12. vena jugulara interna; 13. ramura externa a 2. Raporturile planseului bucal:
nervului accesor (XI); 14. nervul facial (VII); 15. nervul vag (X); 16. nervul hipoglos (XII); a.superior: pe linia mediana-radacina limbii; in partile laterale-
regiunea sublinguala (care contine glanda sublinguala, ductul submandibular,
nervul lingual si nervul hipoglos (XII);
b.inferior: pe linia mediana-regiunea submentala; in partile laterale-
trigonul submandibular (care contine glanda submandibulara);

58
 DIAFRAGMA STILIANA
PENSA STILIANA
BUCHETUL STILIAN RIOLAN
DIAFRAGMA STILIANA, PENSA STILIANA SI BUCHETUL STILIAN RIOLAN
1. Diafragma stiliana este formata din buchetul stilian Riolan si muschiul digastric pantecele
posterior.
2. Buchetul stilian Riolan este alcatuit din muschii stilohioidian, stilofaringian, stiloglos si
ligamentele stilohioidian si stilomandibular.
3. Pensa stiliana. In cadrul diafragmei stiliene se individualizeaza pensa stiliana care este
formata dintr-un brat lateral (muschiul digastric pantecele posterior si muschiul stilohioidian)
si un brat medial (muschiul stilofaringian si muschiul stiloglos). Prin pensa stiliana trece artera
carotida externa.
4. Raporturile diafragmei stiliene:
a.anterioare: cu regiunea parotidiana (care contine glanda parotida strabatuta de
nervul facial, vena jugulara externa si artera carotida externa);
b.posterioare: cu spatiul retrostilian (care contine artera carotida interna, vena jugulara
interna, nervii IX, X, XI, XI, XII si ganglionul cervical superior).
c.mediale: muschiul constrictor superior al faringelui
d.laterale: prelungierea posterioara a glandei parotide si muschiul
sternocleidomastoidian;
5. Spatiile diafragmei stiliene
a. intre pantecele posterior al muschiului digasric si muschiul stilohioidian se afla
trigonul facialului (strabatut de nervul facial); in partea superioara se afla artera occipitala.
b. intre muschiul stilohioidian si muschiul stilofaringian trece artera carotida
externa in cadrul pensei stiliene;
Diafragma stiliana c. intre muschiul stilofaringian si muschiul stiloglos trece nervul glosofaringian
1. nervul IX; 2. ansa Haller; 3. artera carotida interna; 4. muschiul
stiloglos; 5. artera carotida externa; 6. muschiul stilofaringian; 7.
(IX);
muschiul stilohioidian; 8. vena jugulara interna; 9. muschiul
digastric pantecele posterior; 10. nervul facial; 11. porul acustic
extern; 12. procesul mastoidian;

59
 MUSCHII SCALENI

1.Muschiul scalen anterior

a. originea: tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6;
b. insertia: tuberculul muschiului scalen anterior de pe coasta I;
2.Muschiul scalen mijlociu
a. originea: tuberculii anteriori ai proceselor transverse al vertebrelor C2-C7;
b. insertia: coasta I
3.Muschiul scalen posterior
a. originea: tuberculii posteriori ai proceselor transverse al vertebrelor C5-C7;
b. insertia: coasta II;
4.Muschiul scalen minim
a. originea: tuberculii anteriori ai proceselor transverse al vertebrelor C6-C7;
b. insertia: domul pleural si coasta I (muschiul scalen minim apartine
aparatului suspensor al domului pleural);
*Spatiul dintre muschiul scalen anterior si muschiul scalen mijlociu (defileul
interscalenic) este strabatut de artera subclavie, trunchiurile plexului brahial si de
ramura ventrala a nervului spinal C4.
*Spatiul virtual dintre muschiul scalen mijlociu si muschiul scalen posterior este
strabatut de nervii toracic lung si dorsal al scapulei.

Muschii scaleni anterior si mijlociu

1. muschiul scalen anterior; 2. muschiul scalen mijlociu; 3. trunchiurile plexului
brahial; 4. artera subclavie; 5. nervul frenic;

60

FASCIA CERVICALA
Fascia cervicala (sectiune transversa la nivelul gatului)
1. muschiul sternocleidomastoidian; 2. muschiul trapez; 3. muschiul lung al gatului;
4. vertebra cervicala; 5. esofagul; 6. vena jugulara interna; 7. artera carotida comuna;
8. fascia prevertebrala; 9. nervul vag; 10. teaca carotica; 11. lama superficiala a
fasciei cervicale; 12. muschiul omohioidian; 13. muschiul sternohioidian; 14.
muschiul sternotiroidian; 15. lama pretraheala; 16. traheea; 17. fascia nucala;
Fascia cervicala este formata din trei lame: lama superficiala, lama pretraheala si
lama prevertebrala.
LAMA SUPERFICIALA A FASCIEI CERVICALE
1. Insertia superioara se face pe linia care uneste urmatoarele repere anatomice: linia
nucala superioara, fata laterala si marginea anterioara a procesului mastoidian, arcada
zigomatica, fascia maseterina si marginea inferioara a corpului mandibulei.
2. Insertia inferioara se face pe manubriul sternal, clavicula, acromion si spina scapulei
3.Traiect transversal. De la nivelul liniei mediane anterioare unde prezinta o ingrosare
denumita linia alba cervicala, lama superficiala se indreapta spre lateral si ajunge la
marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. Aici se dedubleaza intr-o foita
superficiala si una profunda, care formeaza teaca muschiului sternocleidomastoidian. De
la marginea posterioara a muschiului sternocleidomastoidian lama superficiala traverseaza
regiunea laterala a gatului si se dedubleaza din nou la marginea muschiul trapez. Foita
superficiala (aceasta se numeste si fascia nucala) si foita profunda se insera pe ligamentul
nucal si pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale.
4.Anexele fasciale. Din lama superficiala a fasciei cervicale se desprind fasciile muschilor
scaleni, fasciile muschilor suprahioidieni si fascia parotidiana.
LAMA PRETRAHEALA
Lama pretraheala formeaza fasciile muschilor infrahioidieni.
1. Insertia superioara: corpul osul hioid;
2. Insertia inferioara: incizura suprasternala, clavicula si marginea superioara a scapulei;
3. Insertia laterala: muschii omohioidieni;
4. Actiune: favorizeaza circulatia venoasa la baza gatului.
LAMA PREVERTEBRALA
Lama prevertebrala acopera muschii prevertebrali si coloana vertebrala.
1. Insertia superioara: exobaza;
2. Insertia inferioara: in mediastinul superior;
3. Insertia laterala: tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale;
TEACA CAROTICA
Teaca carotica este un tub fascial care se intinde intre baza gatului si exobaza. Contine
manunchiul vasculo-nervos al gatului (artera carotida comuna sau interna, nervul vag si
artera carotida interna) ale carui elemente sunt separate de septuri conjunctive.
61
 VENELE SUPERFICIALE
ALE GATULUI
Venele superficiale ale gatului
1. nervul occipital mic; 2. nervul auricular mare; 3.
vena auriculara posterioara; 4. vena temporala
superficiala; 5. glanda parotida; 6. nervul transvers al
gatului; 7. vena jugulara anterioara; 8. muschiul
sternocleidomastoidian; 9. vena jugulara interna; 10.
arcul venos jugular; 11. nervul supraclavicular
medial; 12. vena jugulara externa;
VENA JUGULARA EXTERNA
1.Origine. Vena jugulara externa se formeaza prin unirea ramurii (diviziunii) posterioare a venei retromandibulare cu
vena auriculara posterioara in interiorul glandei parotide sau inferior de aceasta. Uneori vena jugulara externa se
formeaza prin jonctiunea venelor occipitala si auriculara posterioara.
2.Traiect si raporturi. Vena strabate urmatoarele regiuni:
a.regiunea parotidiana. Vena jugulara externa se formeaza de cele mai multe ori in interiorul glandei parotide
fiind situata in planul mijlociu (venos), intre planurile arterial (medial-format din artera carotida externa) si nervos (lateral
- format din ramurile nervului facial (VII). Vena emerge din glanda formand unul din cei doi pediculi vasculari inferiori.
b.regiunea sternocleidomastoidiana (2/3 superioara) este strabatuta de vena jugulara externa oblic, dinspre
supero-medial spre infero-lateral. Raporturile sunt urmatoarele: superficiale (tegumentul, tesutul celular subcutanat,
muschiul platisma, nervul supraclavicular medial); posterioare (nervul auricular mare care are un traiect paralel cu
jumatatea superioara a venei); profund (nervul transvers al gatului care incruciseaza aproape perpendicular vena), fascia
cervicala lama superficiala (care formeaza teaca muschiului sternocleidomastoidian) si muschiul sternocleidomastoidian.
c.trigonul omoclavicular. Vena jugulara externa face o curba in raport cu marginea laterala a muschiului
sternocleidomastoidian, trece printr-un hiatus de la nivelul lamei superficiale a fasciei cervicale si lamei pretraheale
ajungand din nou in regiunea sternocleidomastoidiana.
d.regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara). Vena are un traiect profund de capul clavicular al
muschiului sternocleidomastoidian si se varsa la nivelul venei subclavii sau in unghiul venos jugulo-subclavicular.
3. Calibru si valvule. Vena jugulara externa are un calibru invers proportional cu vena jugulara interna. Ea prezinta doua
valvule situate la circa 4cm superior de clavicula intre care se afla o portiune dilatata.
4. Proiectia venei se face dupa o linie care uneste unghiul mandibulei cu jumatatea claviculei.
5. Afluenti: vena jugulara posterioara (care dreneaza tegumentul si muschii regiunilor occipitala si nucala ; se varsa la
jumatatea venei jugulare extene), vena cervicala transversa, vena suprascapulara, ramura anastomotica cu vena
jugulara interna (in glanda parotida), vena occipitala, ramura anastomotica cu vena jugulara anterioara.
VENA JUGULARA ANTERIOARA
1. Origine. Vena se formeaza prin unirea venelor submandibulare superficiale in regiunea submentala.
2. Traiect si raporturi. Vena strabate urmatoarele regiuni:
a.regiunea submentala in care cele doua vene coboara paralel cu linia mediana in aria triunghiulara formata de
pantecele anterioare ale muschilor digastrici pe muschiul milohioidian. Apoi venele jugulare anterioare trec superficial de
hioid in regiunea infrahioidiana.
b.regiunea infrahioidiana. Fiecare vena coboara anterior de fascia cervicala superficiala, de-a lungul marginii
mediale a muschiului sternohioidian. In partea inferioara a regiunii face o curba spre lateral si trece printr-un hiatus de la
nivelul lamei superficiale a fasciei cervicale si lama pretraheala si ajunge profund de muschiul sternocleidomastoidian.
c.regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara). Vena jugulara anterioara are un traiect orizontal, profund
de capetele de origine ale muschiului sternocleidomastoidian si se varsa fie in vena subclavie, fie in vena jugulara
externa.
3.Afluenti si anastomoze: arcul venos jugular (uneste cele doua vene jugulare anterioare superior de incizura
suprasternala si primeste ca afluenti venele tiroidiene inferioare), anastomoza cu vena jugulara externa, anastomoza
cu trunchiul venos tireo-linguo-facial si cu venele tiroidiene si laringene.
62
PLEXUL CERVICAL
MOD DE FORMARE Plexul cervical I
1. muschiul drept anterior
al capului; 2. artera
vertebrala; 3. ansa
cervicala superficiala; 4.
ansa cervicala mijlocie; 5.
nervul occipital mic; 6.
nervul auricular mare; 7.
nervul transvers al
gatului; 8. ansa cervicala
inferioara; 9. trunchiul
comun al nervilor
supraclaviculari; 10.
muschiul ridicator al
scapulei; 11. muschiul
scalen mijlociu; 12.
muschiul scalen anterior;
13. nervul frenic; 14.
atlas; 15. axis; 16.
vertebra C3; 17. vertebra
C4; 18. ramura ventrala
C1; 19. ramura ventrala
C2; 20. ramura ventrala
C3; 21. ramura ventrala
C4; 22. profilul muschilor
lung al gatului si lung al
capului;
Plexul cervical II
1. muschiul drept lateral
al capului; 2. muschiul
drept anterior al capului;
3. artera vertebrala; 4.
muschiul lung al capului;
5. muschiul lung al
gatului; 6. muschiul
scalen anterior; 7.
muschiul scalen mijlociu;
8. muschiul ridicator al
scapulei; 9. nervul frenic;
10. muschiul splenius al
gatului; 11. ansa cervicala
inferioara; 12. ramura
externa a nervului accesor
XI; 13. ansa cervicala
mijlocie; 14. ansa
cervicala superioara;
1.Definitie. Plexul cervical se formeaza prin unirea ramurilor ventrale ale nervilor spinali C1-C4.
2.Modul de formare. Ramurile ventrale ale nervilor spinali C1-C4 ies prin gaurile intervertebrale
corespunzatoare , trec prin spatiul intertransverar (format de muschii intertransversari anteriori si
posteriori ) si emerg intre doua planuri de insertii musculare. Planul lateral este format dinspre
superior spre inferior din : muschiul splenius al gatului, muschiul ridicator al scapulei, muschiul
scalen mijlociu. Planul medial format dinspre superior spre inferior din: muschiul drept lateral al
capului, muschiul drept anterior al capului, muschiul lung al capului, muschiul lung al gatului si
muschiul scalen anterior.
a.ramura ventrala C1 se uneste cu ramura ascendenta a ramurii ventrale C2 si formeaza
ansa cervicala superioara (ansa atlasului , arcada atlasului).
b.ramura ventrala C2 da o ramura ascendenta si una descendenta. Ramura ascendenta
participa la formarea ansei superioare. Ramura descendenta formeaza impreuna cu ramura
ascendenta a ramurii ventrale C3 ansa cervicala mijlocie (ansa axisului, arcada axisului).
c.ramura ventrala C3 da o ramura ascendenta si o ramura descendenta. Ramura ascendenta
participa la formarea ansei cervicale mijlocii . Ramura descendenta formeaza impreuna cu ramura
ascendenta a ramurii ventrale C4 ansa cervicala inferioara.
d.ramura ventrala C4 participa prin ramura sa ascendenta la formarea ansei cervicale
inferioare, dar da si o ramura descendenta care se uneste cu ramura ventrala C5 participand la
formarea plexului brahial.
3.Traiect si raporturi:
a.ramura ventrala C1 trece intre arcul posterior al atlasului si osul occipital, infero-medial
si apoi posterior de artera vertebrala. Emerge lateral de muschiul drept lateral al capului si apoi
coboara in spatiul retrostilian, posterior de vena jugulara interna. La acest nivel se anastomozeaza
cu ramura ascendenta a ramurii ventrale C2, formand ansa cervicala superioara.
b.ramura ventrala C2 trece intre arcurile vertebrelor atlas si axis, apoi intre procesele lor
transverse, posterior de artera vertebrala. Emerge printre muschii lung al capului (situat medial ) si
ridicator al scapulei (situat lateral) si se imparte intr-o ramura ascendenta si o ramura descendenta.
Ramura ascendenta participa la formarea ansei cervicale superioare si ramura descendenta la
formarea ansei cervicale mijlocii (prin unirea cu ramura ascendenta a ramurii ventrale C3).
c.ramura ventrala C3 trece intre procesele transverse ale vertebrelor C2 si C3, posterior
de artera vertebrala. Apoi emerge intre muschiul lung al capului (situat medial) si muschiul scalen
mijlociu (situat lateral) si se imparte intr-o ramura ascendenta si una descendenta. Ramura
descendenta impreuna cu ramura ascendenta din ramura ventrala C4 formeaza ansa cervicala
inferioara.
d.ramura ventrala C4 trece prin spatiul intertransversar dintre vertebrele C3 si C4,
posterior de artera vertebrala. Ramura emerge apoi intre muschii scalen anterior si muschiul scalen
mijlociu si se bifurca intr-o ramura ascendenta si o ramura descendenta care se anastomozeaza cu
ramura ventrala C5, contribuind astfel la formarea plexului brahial .
63
PLEXUL CERVICAL
RAMURILE SUPERFICIALE
Ramurile superficiale ale plexului cervical
1. glanda submandibulara; 2. pantecele anterior al muschiului
digastric; 3. muschiul sternocleidomastoidian; 4. trunchiul comun
pentru nervii supraclaviculari; 5. nervul auricular mare; 6. vena
jugulara externa; 7. nervul transvers al gatului; 8. pantece superior al
muschiului omohioidian; 9. pantecele inferior al muschiului
omohioidian; 10. artera carotida comuna; 11. clavicula; 12. muschiul
milohioidian; 13. osul hioid; 14. ramura cervicala a nervului facial
(VII); 15. muschiul platysma; 16. nervul occipital mic;
1. Nervul occipital mic (C2) se desprinde din ansa cervicala mijlocie ( C2-C3 ). Are un traiect spre
lateral si spre superior in unghiul superior al trigonului omotrapezian. Nervul incruciseaza ramura externa
a nervului accesor (XI) si face o curba cu concavitatea superioara la nivelul jumatatii marginii posterioare
a muschiului sternocleidomastoidian. Apoi are un traiect ascendent fie de-a lungul marginii posterioare a
acestui muschi, fie de-a lungul marginii anterioare a muschiului trapez. Perforeaza fascia cervicala
superficiala, urca posterior de pavilionul urechii si da ramuri auriculare, care inerveaza 1/3 superioara a
fetei mediale a pavilionului urechii. Unele filete inerveaza tegumentul regiunii mastoidiene.
2. Nervul auricular mare (C2-C3) se desprinde din ansa cervicala mijlocie. Este situat inferior de
precedentul, are un traiect spre infero-lateral, ocoleste marginea posterioara a muschiului
sternocleidomastoidian si perforeaza lama superficiala a fasciei cervicale. Ajunge pe fata laterala a
muschiului sternocleidomastoidian, posterior de vena jugulara externa. Apoi are un traiect ascendent
posterior de vena jugulara externa , profund de muschiul platysma. Ajunge in tesutul celular subcutanat al
regiunii parotidiene si se imparte in ramuri anterioare si posterioare. Ramurile anterioare inerveaza
tegumentul regiunii parotidiene. Ramurile posterioare inerveaza tegumentul regiunii mastoidiene, 2/3
inferioare a fetei mediale a pavilionului urechii. Unele ramuri perforeaza pavilionul si ajung sa inerveze
tegumentul concai auriculare si lobului urechii.
3. Nervul transvers al gatului (C2-C3) se desprinde din ansa cervicala mijlocie. Are un traiect infero-
lateral, ocoleste marginea posterioara a muschiului sternocleidomastoidian, perforeaza lama superficiala a
fasciei cervicale si ajunge pe fata laterala a muschiului, profund de muschiul platysma. Are apoi un traiect
oblic spre anterior, medial de vena jugulara externa si da ramuri colaterale care inerveaza tegumentul
regiunii sternocleidomastoidiene. Ramurile terminale se impart in principal in doua grupuri de ramuri:
ascendente si descendente. Ramurile ascendente se dispun pe fata externa sau pe marginea posterioara a
muschiului sternocleidomastoidian. Ele participa la inervatia tegumentului regiunii submandibulare. De
asemenea la nivelul regiunii submandibulare se pot anstomoza cu ramura cervicala a nervului facial (VII)
formand ansa cervicala superficiala. Ramurile descendente se desprind fie de pe marginea posterioara,
fie de pe fata laterala a muschiului sternocleidomastoidian si dupa ce perforeaza muschiul platysma ajung
sa inerveze tegumentul partii inferioare a regiunilor anterioara si laterala a gatului.
4. Nervii supraclaviculari (C3-C4) se desprind dintr-un trunchi comun din ansa cervicala. Initial
trunchiul comun are un traiect infero-lateral venind in raport posterior cu muschiul scalen mijlociu.
Ocoleste marginea posterioara a muschiului sternocleidomastoidian la cca 1 cm inferior de nervul
transvers al gatului si perforeaza fascia cervicala superficiala dupa care se imparte in cei trei nervi
supraclaviculari.
a. nervul supraclavicular medial are un traiect infero-medial superficial, anterior de vena jugulara
externa, capul clavicular al muschiului sternocleidomastoidian , articulatia sterno-claviculara si manubriul
sternal. Inerveaza tegumentul regiunii pana in dreptul celei de-a doua coaste si trimite filete pentru
articulatia sterno-claviculara .
b. nervul supraclavicular intermediar are un traiect descendent anterior de clavicula in regiunea
pectorala si inerveaza tegumentul trigonului omoclavicular si al partii superioare a regiunii pectorale (in
dreptul primelor doua coaste).
c. nervul supraclavicular lateral coboara superficial de muschiul trapez si de acromion inervand
tegumentul partii superioare si posterioare a regiunii deltoidiene .
64
NERVUL FRENIC

Nervul frenic (C3-C5) are originea prin trei radacini provenind din ramurile ventrale ale
nervilor spinali C3-C5. De la acest nivel nervul coboara pe fata anterioara a muschiului
scalen anterior venind in raport medial cu artera cevicala ascendenta. Ajunge apoi intre
partea prescalenica a arterei subclavii (situata posterior) si vena subclavie (situata anterior)
si patrunde in torace incrucisand anterior artera toracica interna dinspre supero-lateral spre
infero-medial.

Nervul frenic
1. muschiul scalen anterior; 2. artera transversa a gatului; 3. nervul frenic; 4.
artera cervicala ascendenta; 5. muschiul scalen mijlociu; 6. muschiul ridicator
al scapulei; 7. ansa cervicala inferioara a plexului cervical; 8. ansa cervicala
mijlocie; 9. ansa cervicala superioara; 10. artera vertebrala; 11. muschiul drept
anterior al capului; 12. procesul transvers al vertebrei C5; 13. artera tiroidiana
inferioara; 14. trunchiul tireo-cervical; 15. ganglionul stelat; 16. esofagul; 17.
traheea; 18. artera carotida comuna; 19. artera subclavie; 20. nervul laringeu
recurent drept; 21. artera toracica interna; 22. vena subclavie; 23. coasta I; 24.
clavicula; 25. artera suprascapulara;

65
LP 12 ARTERA SUBCLAVIE
Artera subclavie dreapta
1. partea latero-scalenica a arterei subclavii; 2. trunchiurile plexului
brahial; 3. artera suprascapulara; 4. artera dorsala a scapulei; 5. artera
cervicala superficiala; 6. muschiul scalen mijlociu; 7. nervul frenic; 8.
muschiul ridicator al scapulei; 9. artera cervicala ascendenta; 10. vena
jugulara interna; 11. nervul vag; 12. artera carotida comuna; 13.
ganglionul cervical mijlociu; 14. artera vertebrala; 15. nervul laringeu
recurent drept; 16. partea prescalenica a arterei subclavii; 17. artera
toracica interna; 18. ansa subclavie; 19. muschiul scalen anterior; 20.
artera transvera a gatului; 21. ganglionul stelat; 22. trunchiul
tireocervical; 23. artera tiroidiana inferioara; 24. ansa frenico-stelara; 25.
glanda tiroida;
RAMURILE ARTEREI SUBCLAVII:
1. ARTERA VERTEBRALA
2. TRUNCHIUL TIREOCERVICAL
3. ARTERA TORACICA INTERNA
4. TRUNCHIUL COSTOCERVICAL
Artera subclavie dreapta
1.Origine: artera sublavie dreapta se desprinde din trunchiul brahiocefalic si cea stanga din crosa aortei;
2.Limite: proximala- artera are originea in dreptul articulatiei sternoclaviculare drepte ; distala- marginea
laterala a coastei I;
3. Traiect. Artera traverseaza 1/3 inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene si trigonul
omoclavicular. Datorita raporturilor cu muschiul scalen anterior fata de care trece posterior artera prezinta
trei portiuni: prescalenica, retroscalenica (interscalenica-in defileul interscalenic) si lateroscalenica (post-
sau extrascalenica).
4. Raporturi.
a.portiunea prescalenica:
-raporturile anterioare:
● planul osteo-muscular-este alcatuit din articulatia sternoclaviculara, extremitatea sternala a
claviculei, capetele sternal si clavicular ale muschiului sternocleidomastoidian si originile muschilor
sternohioidian si sternotiroidian;
● planul venos- este format din vena subclavie, vena jugulara interna, unghiul venos jugulo-
subclavicular;
● planul nervos- este alcatuit dinspre lateral spre medial din: nervul frenic, ansa subclavie si nervul
vag (din care la acest nivel se desprinde de nervul laringeu recurent drept).
-raporturile inferioare: versantul anterior al domului pleural, ansele nervoase (ansa frenico-stelara,
ansa subclavie si nervul laringeu recurent drept), artera toracica interna;
-raporturile posterioare si postero-superioare: versantul anterior al domului pleural, ansele nervoase
(ansa frenico-stelara, ansa subclavie si nervul laringeu recurent drept), ganglionul cervico-toracic (stelat),
radacinile C8- T1 ale plexului brahial;
-raporturile superioare: trunchiul tirocervical, artera vertebrala;
-raporturile mediale: artera carotida comuna dreapta, trahee si esofag;
b.portiunea interscalenica se afla intre muschii scalen anterior si mijlociu:
-raporturile anterioare: muschiul scalen anterior
-raporturile inferioare: santul arterei subclavii de pe coasta I;
-raporturile posterioare: trunchiul inferior al plexului brahial si muschiul scalen mijlociu;
-raporturile superioare: trunchiurile mijlociu si superior al plexului brahial;
c.portiunea latero-scalenica. In aceasta portiune artera se poate palpa in trigonul omoclavicular.
-raporturi anterioare: pielea, tesutul celular subcutanat care contine fibre ale muschiului platisma,
nervul supraclavicular mijlociu si vena jugulara externa; fascia cervicala superficiala, fascia pretraheala,
vena subclaviculara;
-raporturi posterioare: trunchiul inferior al plexului brahial, artera suprascapulara si muschiul scalen
mijlociu;
-raporturi superioare: muschiul omohioidian, artera suprascapulara si vena jugulara externa
-raporturile inferioare si mediale: primul spatiu intercostal ;
● La marginea externa a coastei I artera subclavie se continua cu artera axilara.

ARTERA VERTEBRALA
Artera vertebrala
1. artera vertebrala; 2. partea prescalenica a arterei subclavii; 3. partea latero-scalenica a arterei subclavii;
4. trunchiurile plexului brahial; 5. artera transversa a gatului; 6. artera tiroidiana inferioara; 7. trunchiul
tireocervical; 8. ganglionul stelat; 9. ansa subclavie; 10. nervul vag; 11. muschiul scalen anterior; 12. vena
subclavie; 13. nervul frenic; 14. artera carotida comuna; 15. glanda tiroida; 16. traheea; 17. vena jugulara
externa; 18. vena jugulara interna;
Artera vertebrala
1. Originea: portiunea prescalenica a arterei subclaviculare;
2. Traiect:
a.prima portiune- are un traiect ascendent intre muschiul scalen anterior
(situat lateral) si muschiul lung al gatului (situat medial);
b.a IIa portiune- trece prin gaurile transverse ale vertebrelor C6- C1
impreuna cu vena si nervul vertebral;
c.a IIIa portiune- emerge medial de muschiul drept lateral al capului si
ajunge in santul arterei vertebrale de pe arcul posterior al atlasului; apoi intra
in canalul vertebral;
d.a IVa portiune- perforeaza dura mater, trece prin gaura occipitala mare
in fosa craniana posterioara, anterior de bulbul rahidian. La nivelul limitei
inferioare a puntii se uneste cu cea din partea opusa formand artera bazilara.
3.Raporturi:
a. in prima portiune: medial (muschiul lung al gatului), lateral ( muschiul
scalen anterior), posterior (procesul transvers C7, ganglionul stelat, ramurile
ventrale C8- T1), anterior (artera carotida comuna, vena vertebrala, artera
tiroidiana inferioara, ductul limfatic drept).
b. in a IIa portiune- posterior (ramurile ventrale C2- C6 ;
c. in a IIIa portiune- lateral (muschiul drept lateral al capului), posterior
(nervul spinal C1, muschiul semispinal al capului), inferior (arcul posterior al
atlasului);
d. in a IVa portiune- posterior (radacina nervului hipoglos, radacina
spinala si craniana a nervului accesor, radacinile nervului vag, bulbul
rahidian);
4.Ramuri:
a.cervicale:
-ramurile spinale vascularizeaza maduva spinarii in segmentele C1- C6 ;
-ramurile musculare vascularizeaza muschii prevertebrali;
b.craniene:
-ramurile meningeale- vascularizeaza meningele fosei craniene
posterioare ;
-artera spinala posterioara
-artera spinala anterioara vascularizeaza maduva spinarii si bulbul
rahidian;
-artera cerebeloasa postero-inferioara vascularizeaza bulbul, plexul
coroidian al ventriculului IV, tonsila cerebeloasa si nucleul dintat.
-artera bazilara este formata prin unirea celor doua artere vertebrale la
limita inferioara a puntii). Ramurile arterei bazilare sunt: ramuri pontine,
artera auditiva interna, artera cerebeloasa antero-inferioara, artera
cerebeloasa superioara si artera cerebrala posterioara.
TRUNCHIUL TIREOCERVICAL
Trunchiul tireocervical
1. artera cervicala ascendenta ; 2. muschiul scalen anterior; 3. nervul
frenic; 4. muschiul scalen mijlociu; 5. artera cervicala supeficiala; 6.
artera transversa a gatului; 7. artera suprascapulara; 8. trunchiul mjlociu
al plexului brahial; 9. portiunea latero-scalenica a arterei subclaviculare;
10. coasta I; 11. artera toracica interna; 12. ansa subclavie; 13. portiunea
prescalenica a arterei subclaviculare; 14. ganglionul stelat; 15. trunchiul
tirocervical; 16. artera tiroidiana inferioara; 17. ganglionul cervical
mijlociu;
Trunchiul tireocervical are originea in portiunea prescalenica a arterei subclaviculare si
se imparte in trei ramuri: artera tiroidiana inferioara, artera suprascapulara si artera
transversa a gatului.
1. Artera tiroidiana inferioara urca pe marginea mediala a muschiului scalen anterior, apoi in
dreptul procesului transvers al vertebrei C6 isi schimba directia spre medial trecand intre vasele
vertebrale (situate posterior) si manunchiul vasculo-nervos al gatului (format din artera
carotida comuna, nervul vag si vena jugulara interna-situat anterior) in raport cu sau prin
ganglionul cervical mijlociu. Ulterior coboara pe muschiul lung al gatului spre polul inferior al
glandei tiroide apoi pe marginea sa inferioara. Ramurile terminale glandulare au raporturi
importante cu nervul laringeu recurent care poate trece anterior, posterior sau printre ele.
Artera tiroidiana inferioara stanga are raporturi anterioare si cu canalul toracic. Ramurile
arterei tiroidiene inferioare sunt: ramuri musculare, artera cervicala ascendenta (urca pe
muschiul scalen anterior medial de nervul frenic), artera laringiana inferioara
(vascularizeaza muschii laringelui si etajul infraglotic), ramurile faringiene, ramurile
esofagiene, ramurile glandulare (tiroidiene) (vascularizeaza lobul tiroidian si glandele
paratiroide).
2. Artera suprascapulara trece lateral anterior de muschiul scalen anterior si nervul frenic in
spatiul dintre muschiul sternocleidomastoidian (situat anterior) si muschiul scalen anterior
(situat posterior). Apoi trece intre clavicula (situata anterior) si artera subclavie in raport cu
plexul brahial (situat posterior). In traiectul sau se afla inferior de pantecele inferior al
muschiului omohioidian. Ajunge apoi la nivelul marginii inferioare a scapulei si trece superior
de ligamentul transvers superior al scapulei (pe sub ligament trece nervul suprascapular).
Patrunde in fosa supraspinoasa profund de muschiul supraspinos, trece posterior de colul
scapulei in fosa infraspinoasa. Stabileste anastomoze cu arterele circumflexa a scapulei si
dorsala a scapulei impreuna cu care participa la formarea retelei arteriale periscapulare. Artera
suprascapulara vascularizeaza muschii sternocleidomastoidian, subscapular, supraspinos,
infraspinos. Ramura sa suprasternala vascularizeaza tegumentul partii superioare a toracelui in
dreptul extremitatii sternale a claviculei si ramura acromiala vascularizeaza tegumentul
umarului.
3. Artera transversa a gatului se desprinde superior de artera suprascapulara si trece anterior
de muschiul scalen anterior de nervul frenic si de plexul brahial. Anterior, artera are raporturi
cu vena jugulara interna si cu muschiul sternocleidomastoidian. La nivelul marginii externe a
muschiului ridicator al scapulei da doua ramuri:
a.artera cervicala superficiala
b.artera dorsala a scapulei- care se poate desprinde si din portiunea latero-scalenica a
arterei subclavii si are un traiect spre lateral peste sau printre fasciculele plexului brahial si se
dispune profund de muschiul ridicator al scapulei. Apoi coboara ipreuna cu nervul dorsal al
scapulei profund de muschii romboizi, paralel cu marginea mediala a scapulei. Artera
vascularizeaza muschii romboizi, latissimus dorsi si trapez.
 Trunchiul costo-cervical are originea din partea prescalenica a arterei subclavii,
ocoleste domul pleural spre colul primei coaste si da doua ramuri:
TRUNCHIUL COSTOCERVICAL 1. Artera cevicala profunda- trece intre procesul transvers C7 si colul primei coaste, apoi
ARTERA TORACICA INTERNA ajunge intre muschiul semispinal al capului si semispinal al gatului, posterior de procesele
transverse. Da ramuri musculare care vascularizeaza muschii semispinali si ramuri spinale
care patrund in canalul vertebral.
2. Artera intercostala suprema- trece anterior de colul coastei I intre ganglionul stelat
(situat medial) si ramura ventrala a nervului spinal T1 (situata lateral). Din artera se desprind
primele doua artere intercostale posterioare care ocupa spatiile intercostale omonime.

Artera toracica interna are originea in portiunea prescalenica a arterei subclaviculare:

1.Traiect. Initial coboara posterior de extremitatea mediala a claviculei, de confluentul
venos jugulo-subclavicular si de primul cartilaj costal. Nervul frenic incruciseaza anterior
artera dinspre supero-lateral spre infero-medial. Artera toracica interna coboara in torace
posterior de cartilajele costale 1-6 la 1 cm lateral de marginea sternului in spatiul al IV
intercostal se bifurca in artera musculo-frenica si artera epigastrica superioara.
2.Ramuri:
a.artera pericardo-frenica care coboara impreuna cu nervul frrenic;
b.arterele mediastinale vascularizeaza timusul;
c.ramuri pericardiace care vascularizeaza partea superioara a pericardului;
d.ramurile sternale
e.ramurile intercostale anterioare pentru primele 6 spatii intercostale sunt cate doua
pentru fiecare spatiu si vascularizeaza muschii intercostali. Ele se anastomozeaza cu arterele
intercostale posterioare.
f.ramurile perforante traverseaza primele spatii intercostale si vascularizeaza muschiul
pectoral si mamela.
e.artera musculo-frenica trece posterior de cartilajele costale 7-9, traverseaza diafragmul
si se anastomozeaza cu arterele frenice inferioare. Ea da artere intercostale anterioare pentru
spatiile intercostale 7 si 8. Artera vascularizeaza pericardul si diafragmul;
f.artera epigastrica superioara emerge intre insertiile xifoidiana si costala a
diafragmului si intra in teaca muschiului drept abdominal, posterior de muschi. In interiorul
tecii se anastomozeaza cu artera epigastrica inferioara. Artera vascularizeaza diafragmul,
muschiul transvers toracic si muschiul drept abdominal.
Nervul frenic
1. muschiul scalen anterior; 2. artera transversa a gatului; 3. nervul frenic; 4.
artera cervicala ascendenta; 5. muschiul scalen mijlociu; 6. muschiul ridicator al
scapulei; 7. ansa cervicala inferioara a plexului cervical; 8. ansa cervicala
mijlocie; 9. ansa cervicala superioara; 10. artera vertebrala; 11. muschiul drept
anterior al capului; 12. procesul transvers al vertebrei C5; 13. artera tiroidiana
inferioara; 14. trunchiul tireo-cervical; 15. ganglionul stelat; 16. esofagul; 17.
traheea; 18. artera carotida comuna; 19. artera subclavie; 20. nervul laringeu
recurent drept; 21. artera toracica interna; 22. vena subclavie; 23. coasta I; 24.
clavicula; 25. artera suprascapulara;
VENA SUBCLAVIE

Vena subclavie
1. Origine: vena axilara
2. Limite: vena se intinde intre marginea laterala a primei coaste si marginea mediala
a muschiului scalen anterior unde se uneste cu vena jugulara interna si formeaza vena
brahiocefalica.
3. Traiect si raporturi:
a. anterior: clavicula, muschiul subclavicular, capul clavicular al muschiului
sternocleidomastoidian.
b. inferior: coasta I si versantul anterior al domului pleural.
c. postero-superior: artera subclavie (este separata de vena prin muschiul scalen
anterior si nervul frenic), ansa subclavie si nervul vag.
4. Afluenti: vena jugulara externa, vena dorsala a scapulei, ductul limfatic drept (se
varsa in vena subclavie dreapta), canalul toracic (se varsa in vena subclavie stanga),
vena jugulara anterioara si ramura anastomotica cu vena cefalica
5. Proiectie: pe un semicerc convex superior care uneste jumatatea claviculei cu
marginea mediala a capului clavicular al muschiului sternocleidomastoidian.

Identificati elementele vasculare si nervoase din imaginea

de mai sus.

LP 13 MANUNCHIUL VASCULONERVOS AL GATULUI
ARTERA CAROTIDA
COMUNA
4.
a.
Artera carotida comuna
1.nervul frenic; 2. vena jugulara interna; 3. artera carotida interna; 4. muschiul
constrictor superior al faringelui; 5. artera carotida externa; 6. nervul XII; 7.
ramura interna a nervului laringeu superior; 8. pantecele superior al muschiului
omohioidians 9. ramura externa a nervului laringeu superior; 10. artera carotida
comuna; 11. ramura descendenta a nervului XII; 12. lobul glandei tiroide; 13.
istmul glandei tiroide; 14. vena tiroidiana inferioara; 15. capul sternal al
muschiului sternocleidomastoidian; 16. confluentul venos jugulo-
subclavicular; 17. artera sublclavie; 18. muschiul scalen anetrior; 19. artera
tiroidiana inferioara; 20. nervul X; 21. hioidul; 22. cartilajul tiroid; 23. traheea;
24. nervul laringeu recurent drept;
Manunchiul vasculo-nervos al gatului este format din artera
carotida comuna/artera carotida interna, nervul vag si vena
jugulara interna.
Artera carotida comuna
1. Origine. Artera carotida comuna dreapta are originea din trunchiul brahiocefalic in
dreptul articulatiei sterno-claviculare drepte. Artera carotida comuna stanga are originea
in crosa aortei.
2. Limite: proximala- in dreptul articulatiei sternoclaviculare drepte; distala- in trigonul
carotic, la nivelul unei linii care trece intre vertebrele C3 si C4 si tangent la marginea
superioara a cartilajului tiroid.
3. Traiect. Artera face parte din manunchiul vasculo-nervos al gatului impreuna cu nervul
vag si vena jugulara interna. Ea strabate regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara)
si trigonul carotic.
Raporturi:
in regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara)
- anterior:
-planul osteo-muscular- este format din articulatia sterno-claviculara si capetele
de origine ale muschiului sternocleidomastoidian, originile muschilor
sternohioidian si sternotiroidian;
-planul venos- este format din vena jugulara interna si confluentul jugulo-
subclavicular;
-antero-medial: lobul glandei tiroide;
-medial: traheea si esofagul;
-posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muschii prevertebrali,
fascia prevertebrala ganglionul stelat, artera vertebrala, artera tiroidiana inferioara, nervul
frenic;
-lateral: nervul vag, vena jugulara interna si artera subclavie (portiunea prescalenica);
b. in trigonul carotic. Manunchiul vasculo-nervos al gatului este invelit de teaca
carotica.
-antero-lateral: muschiul platisma, radacina anterioara a ansei hipoglosului,
pantecele anterior al muschiului omohioidian;
-antero-medial: laringele;
-medial: muschiul constrictor inferior al faringelui, nervul laringeu recurent;
-posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muschii prevertebrali,
fascia prevertebrala;
-postero-lateral: nervul vag;
-lateral: vena jugulara interna, muschiul sternocleidomastoidian;
4.Ramurile terminale ale arterei carotide comune sunt: artera carotida interna si
artera carotida externa. La nivelul bifurcatiei artera prezinta o dilatatie numita sinus
carotic. In peretii acestuia se afla baroreceptori cu rol in reglarea presiunii arteriale.
 ARTERA CAROTIDA INTERNA IN
REGIUNILE GATULUI
Artera carotida interna trece din trigonul
carotic in spatiul retrostilian
1. muschiul sternocleidomastoidian; 2.
pantecele posterior al muschiului digastric; 3.
muschiul stilohioidian; 4. procesul stiloid; 5.
muschiul stiloglos; 6. muschiul stilofaringian; 7.
glanda parotida; 8. artera maxilara; 9. nervul
XII; 10. artera carotida comuna; 11. artera
carotida externa; 12. artera carotida interna; 13.
ramura externa a nervului XI; 14. vena jugulara
interna; 15. nervul vag; 16. mandibula; 17.
ligamentul stilohioidian;
Artera carotida interna in spatiul retrostilian
(vedere anterioara)
1. nervul XI; 2. ganglionul cervucal superior; 3.
muschiul lung al capului; 4. artera carotida interna; 5.
muschiul constrictor superior al faringelui; 6. nervul
laringeu superior; 7. nervul XII; 8. artera carotida
externa; 9. ganglionul cervical mijlociu; 10. artera
vertebrala; 11. ganglionul stelat; 12. artera carotida
comuna; 13. nervul frenic; 14. artera tiroidiana
inferioara; 15. ansa subclavie; 16. artera cervicala
ascendenta; 17. muschiul scalen anterior; 18. nervul
X; 19. ganglionul inferior al nervului X; 20. vena
jugulara interna;
Artera carotida interna in regiunile gatului
1. Origine. Artera carotida interna are origine in artera carotida comuna in
trigonul carotic.
2. Limite. Limita proximala se afla in trigonul carotic, la nivelul unei
linii care trece intre vertebrele C3 si C4 si tangent la marginea superioara a
cartilajului tiroid. Limita distala a arterei carotide interne este situata
endocranian, medial de procesul clinoid anterior.
3. Traiect. Artera carotida interna traverseaza urmatoarele regiuni: trigonul
carotic, spatiul retrostilian, stanca osului temporal (canalul carotic), fosa
craniana medie si spatiul subarahnoidian.
4. Portiunile arterei carotide comune: cervicala, pietroasa, cavernoasa si
cerebrala.
5. Raporturi :
a. In trigonul carotic artera are un traiect ascendent spre postero-medial;
ea formeaza impreuna cu nervul vag si vena jugulara interna manunchiul
vasculo-nervos al gatului, cele trei elemente fiind invelite de teaca
carotica ; nervul vag se afla in unghiul diedru posterior dintre artera si
vena. Din trigonul carotic artera carotida interna trece profund de
pantecele posterior al muschiului digastric in spatiul retrostilian
Raporturile in trigonul carotic sunt:
-anterior: artera carotida externa initial, face o bucla antero-mediala
fata de artera carotida interna, apoi o incruciseaza anterior si apoi se
dispune antero-lateral.
-posterior: nervul vag se afla in unghiul diedru posterior dintre artera
carotida interna si vena jugulara interna; lantul simpatic cervical;
procesele transverse ale vertebrelor C3 si C4, muschiul lung al gatului,
fascia prevertebrala;
-lateral: vena jugulara interna, nervul hipoglos
b. In spatiul retrostilian:
-anterior: diafragma stiliana
-posterior: nervul vag, nervul hipoglos, ganglionul cervical superior;
-medial: muschiul constrictor superior al faringelui, nervul laringeu
superior;
-lateral: procesul mastoidian, muschiul sternocleidomastoidian,
pantecele posterior al muschiului digastric, nervul hipoglos si ramura
externa a nervului accesor;
NERVUL VAG (X) Originea reala
1. Pentru fibrele visceroeferente generale (VEG) originea reala se afla in nucleul dorsal al vagului din
Originea aparenta a bulb. Acest nucleu este cel mai important centru parasimpatic din trunchiul cerebral. El contine primul
nervului vag in santul neuron al caii parasimpatice de la care emerg fibre parasimpatice preganglionare (VEG) ce strabat nervul
retroolivar
vag si fac sinapsa cu cel de-al doilea neuron in plexurile juxtaviscerale si intramurale. De aici pornesc
fibre parasimpatice postganglionare care inerveaza musculatura neteda a tractului intestinal, a arborelui
traheo-bronsic si inima (ex. nodul atrioventricular). Fibrele VAG cu originea in tractul digestiv se termina
la nivelul acestui nucleu (mai ales cele de la nivelul esofagului).
2. Pentru fibrele visceroeferente speciale (VES) sau branhiomotorii originea reala se afla in nucleul
ambiguu din bulb. De aici pleaca fibre visceroeferente speciale (VES) (branhiomotorii) pentru muschii
constrictori ai faringelui, muschiul ridicator al valului palatin si muschii intrinseci ai laringelui. Fibrele VES
Nervul vag in fosa
craniana posterioara
care se indreapta spre laringe se impart in doua grupuri: primul grup strabate nervii vag, laringeu superior si
(vedere posterioara) apoi ramura externa a acestuia pentru a ajunge la muschiul cricotiroidian; cel de-al doilea grup strabate mai
1. nervul IX; 2. nervul intai nervul accesor (XI), ramura interna a acestuia si apoi nervul vag si nervul laringeu recurent pentru a
X; 3. radacina craniana ajunge sa inerveze toti muschii laringelui cu exceptia muschiului cricotiroidian.
a nervului XI; 4.
radacina spinala a
3. Fibrele visceroaferente speciale (VAS) (gustative). Calea gustativa are 3 neuroni. Primul neuron se afla in
nervului XI; 5. artera ganglionul inferior al nervului vag. Acest neuron este de tip pseudounipolar si trimite prelungiri periferice si
vertebrala; 6. bulbul prelungiri centrale. Prelungirile periferice aduc informatii de la mugurii gustativi din mucoasa valeculelor si
rahidian; 7. arcul epiglotei. Prelungirile centrale fac sinapsa cu cel de-al doilea neuron in nucleul tractului solitar din bulb. In
posterior al atlasului;
8. gaura jugulara;
partea superioara a acestui nucleu se individualizeaza o populatie de neuroni numita nucleu gustativ Nageotte.
Cel de-al treilea neuron al caii gustative se afla in talamus in nucleul ventro-postero-medial.
4. Fibrele somatoaferente generale (SAG)(tactile, termice si dureroase). Aceasta cale aferenta are trei
neuroni. Protoneuronul cai se afla in ganglionul superior al vagului. Acest neuron pseudounipolar emite
prelungiri periferice si prelungiri centrale. Prelungirile periferice aduc informatii tactile, termice si
dureroase de la nivelul zonei Ramsey-Hunt (tegumentul fetei mediale a pavilionului si a peretelui posterior si
inferior al conductului auditiv extern si a epiteliului fetei externe a membranei timpanului). Cel de-al doilea
neuron al caii se afla in nucleul tractului spinal al trigemenului din bulb. De aici pornesc fibre pe calea
lemniscului trigeminal si ajung sa faca sinapsa in talamus (nucleul ventro-postero-lateral) cu cel de-al treilea
neuron al caii.
5. Fibrele viscero-aferente generale (VAG). Au primul neuron in ganglionul inferior al vagului. Cel de-al
doilea neuron al caii poate fi situat astfel:
a.fibrele VAG cu originea la nivelul esofagului se termina la nivelul acestui nucleul dorsal al vagului;
b.fibrele VAG gastro-intestinale, pulmonare si sino-carotidiene se termina in nucleul tractului solitar.

Originea aparenta: santul retroolivar;


Nervul vag (traiect la gat)
1. artera carotida externa; 2. nervul X; 3. ganglionul
cervical superior; 4. nervul 12; 5. artera carotida interna; 6.
muschiul constrictor superior al faringelui; 7. ramura
faringiana a nervului X; 8. nervul laringeu superior; 9.
hioidul; 10. muschiul omohioidian; 11. muschiul
tirohioidian; 12. muschiul sternohioidian; 13. muschiul
sternotiroidian; 14. artera carotida comuna; 15. nervul X;
16. vena jugulara interna; 17. pantecele posterior al
muschiului digastric;
Traiectul si raporturile nervului vag
Nervul vag strabate urmatoarele regiuni: fosa craniana posterioara, spatiul retrostillian, trigonul
carotic, 1/3 inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene, mediastinul superior, mediastinul posterior
si etajul supramezocolic al abdomenului. La nivelul gatului nervul vag impreuna cu vena jugulara
interna si cu artera carotida comuna si/sau artera carotida interna formeaza manunchiul vasculo-
nervos al gatului.
1. Nervul vag in spatiul retrostilian:
a.traiect. Nervul X are un traiect descendente vertical in teaca carotica impreuna cu artera
carotida interna si vena jugulara interna. Imediat inferior de baza craniului nervul X se afla intre
artera carotida interna (situata antero-medial) si vena jugulara interna (situata postero-lateral). Pe
masura ce coboara, nervul se dispune in unghiul diedru posterior dintre artera si vena.
b.raporturi:
- artera carotida interna - este situata antero-medial;
- vena jugulara interna- este situata postero-lateral;
- nervul IX- trece intre nervul vag (situat postero-lateral) si artera carotida interna (antero-
medial);
- ramura interna a nervului XI patrunde in ganglionul inferior al nervului vag; ramura externa a
nervului XI se afla lateral de nervul X;
- nervul XII-trece intre nervul vag (situat medial) si vena jugulara interna (situata lateral);
2. Nervul vag in trigonul carotic:
a.traiect. Nervul vag coboara in unghiul diedru posterior dintre artera carotida interna/artera
carotida comuna si vena jugulara interna.
b.raporturi:
- artera carotida interna - este situata antero-medial;
- vena jugulara interna - este situata antero-lateral;
- nervul XII- trece intre vena jugulara interna (situata lateral) si nervul vag (situat medial);
- lantul simpatic cervical si muschii prevertebrali se afla posterior;
3. Nervul vag in regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara):
a.traiect. Nervul vag coboara in unghiul diedru posterior dintre artera carotida comuna si vena
jugulara interna.
b.raporturi:
-nervul vag drept- incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune drepte, apoi trece intre
portiunea prescalenica a arterei subclaviculare (situata posterior) si jonctiunea dintre vena jugulara
interna si vena subclavie. La acest nivel se desprinde nervul laringeu recurent drept care face o bucla
pe sub artera subclavie dreapta. De asemenea nervul vag prezinta raporturi posterioare cu artera
vertebrala, trunchiul tireocervical. Nervul frenic si ansa subclavie se afla lateral de nervul vag.
-nervul vag stang are raporturi diferite datorita faptului ca artera carotida comuna stanga si
artera subclavie stanga au originea in crosa aortei. Artera subclavie stanga este situata postero-lateral
de nervul vag care in traiectul sau descendent incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune
stangi. Partea terminala a canalului toracic face o curba spre anterior, lateral de manunchiul vasculo-
nervos al gatului.
LP 14 ARTERA CAROTIDA EXTERNA - origine, limite, traiect, raporturi si ramuri colaterale
Artera carotida externa in traiectul sau prin trigonul carotic,
pensa stiliana si glanda parotida
1. artera auriculara posterioara; 2. conductul auditiv extern; 3. artera
temporala superficiala; 4. capul mandibulei; 5. artera maxilara; 6.
muschiul stilohioidian; 7. bandeleta interparotido-submandibulara;
8. artera faciala; 9. muschiul milohioidian; 10. pantecele anterior al
muschiului digastric; 11. cartilajul tiroid; 12. artera tiroidiana
superioara; 13. nervul laringeu superior; 14. artera linguala; 15.
pantecele superior al muschiului omohioidian; 16. artera carotida
externa; 17. trunchiul venos tireolinguofacial; 18. vena jugulara
interna; 19. artera occipitala; 20. pantecele posterior al muschiului
digastric; 21. nervul VII; 22. muschiul sternocleidomastoidian; 23.
glanda parotida; 24. nervul XII; 25. hioidul; 26. trahee; 27. lobul
glandei tiroide;
A. Origine: artera carotida comuna la nivelul trigonului carotic.
B. Limite:
1. proximala – planul orizontal care trece prin marginea superioara a cartilajului tiroid si intre
vertebrele cervicale C3 si C4.
2. distala – colul mandibulei la cca. 4 cm superior de unghiul mandibulei.
C. Traiect – artera strabate urmatoarele regiuni:
1. Trigonul carotic
2. Pensa stiliana
3. Regiunea parotidiana
D. Raporturi:
1. In trigonul carotic:
a. medial – muschii constrictori mijlociu si superior ai faringelui, nervul laringeu superior si
artera faringiana ascendenta.
* in partea initiala artera carotida externa face o curba spre medial, pentru ca, pe masura ce urca, sa devieze
spre lateral.
b. posterior – artera carotida interna, care este initial postero-laterala, iar in partea
superioara a regiunii este dispusa postero-medial; nervul X, artera occipitala;
c. anterior-arterele tiroidiana superioara, faciala si linguala
d. lateral-vena jugulara interna, nervul XII, ansa cervicala superficiala, nervul transvers al
gatului si fibrele muschiului platysma;
2. In pensa stiliana. Artera carotida externa trece prin pensa stiliana. Aceasta este formata dintr-un
brat lateral (reprezentat de pantecele posterior al muschiului digastric si de muschiul stilohioidian) si un brat
medial (muschiul stilofaringian si muschiul stiloglos):
*Artera carotida externa face o curba la 2 cm inferior (postero-lateral de tonsila palatina).
3. In regiunea parotidiana – artera carotida externa abordeaza glanda parotida pe fata postero-
mediala. Dupa ce strabate capsula parotidiana, constituind astfel unul din pediculii glandei (pediculul carotic),
artera strabate partea profunda a glandei parotide. Structurile vasculo-nervoase intraparotidiene sunt dispuse in
trei planuri dinspre superficial spre profund:
a. planul nervos (superficial) - nervul VII;
b. planul venos (mijlociu) - vena jugulara externa si vena retromandibulara ;
c. planul arterial (medial) - artera carotida externa ;
E. Ramuri colaterale : artera tiroidiana superioara, artera linguala, artera faciala, artera faringiana
ascendenta, artera occipitala si artera auriculara posterioara.
F. Ramuri terminale: artera maxilara si artera temporala superficiala.
 ARTERA TIROIDIANA SUPERIOARA
4.
Artera tiroidiana superioara
1. artera carotida comuna; 2. glanda submandibulara; 3. nervul XII; 4. ramura interna a
nervului laringeu superior; 5. ramura infrahioidiana a arterei tiroidiene superioare; 6.
artera tiroidiana superioara, 7. artera carotida externa; 8. artera linguala; 9. artera
faciala; 10. ramura glandulara a arterei tiroidiene superioare; 11. pantecele superior al
muschiului omohioidian; 12. muschiul sternohioidian; 13. muschiul tirohioidian; 14.
muschiul constrictor inferior al faringelui; 15. lobul glandei tiroide; 16. pantecele
superior al muschiului omohioidian; 17. nervul X;
Artera tiroidiana superioara
1. origine – fata anterioara a arterei carotide externe in trigonul carotic imediat
postero-inferior de cornul mare al hioidului. Poate avea originea in artera carotida
comuna.
2. traiect – orizontal spre anterior in trigonul carotic, apoi face o bucla si coboara
in vecinatatea marginii laterale a muschiului tirohioidian. Apoi patrunde profund
de pantecele superior al muschiului omohioidian, muschiul sternohioidian si
sternotiroidian; in regiunea infrahioidiana ajunge la polul superior al glandei
tiroide.
3. raporturi. Medial de artera tiroidiana superioara se afla muschiul constrictor
inferior al faringelui si ramura externa a nervului laringeu superior (situat
postero-medial de artera).
ramuri:
a.artera infrahioidiana – are un traiect orizontal, inferior de corpul hioidului,
profund de muschiul tirohioidian si se anastomozeaza cu ramura din partea opusa
vascularizand muschii infrahioidieni.
b.ramura sternocleidomastoidiana – are un traiect recurent postero-inferior,
anterior de manunchiul vasculonervos al gatului. Patrunde in muschiul
sternocleidomastoidian si da ramuri ascendente si descendente. Uneori aceasta
artera se desprinde din artera carotida externa.
c.artera laringiana superioara – insoteste ramura interna a nervului laringeu
intern, ajungand profund de muschiul tirohioidian. Perforeaza impreuna sau
separat membrana tirohioidiana si ajunge in submucoasa laringelui unde da
ramuri ascendente si descendente, ce vascularizeaza mucoasa etajului
supraglotic, muschii laringelui si muschiul constrictor inferior al faringelui. Se
anastomozeaza cu cea din partea opusa si cu artera laringiana inferioara, ramura a
arterei tiroidiene inferioare.
d. artera cricotiroidiana – patrunde intre lobul piramidal al glandei tiroide si
muschiul tirohioidian si ajunge pe ligamentul cricotiroidian. Ea vascularizeaza
muschiul cricotiroidian, iar unele ramuri perforante ajung in cavitatea infraglotica
si vascularizeaza mucoasa acestei zone, inclusiv plicile vocale. Se anastomozeaza
cu cea din partea opusa.
e. ramuri glandulare tiroidiene - abordeaza polul superior al glandei si se
impart in ramuri anterioare si posterioare. Ramurile anterioare coboara medial de
polul superior al lobului glandei tiroide, se ramifica pe fata anterioara a glandei si
o ramura se anastomozeaza cu cea din partea opusa deasupra istmului, formand o
arcada anterioara supraistmica. Ramurile posterioare coboara pe marginea
posterioara a lobului tiroidian si se ramifica pe fetele postero-laterala si postero-
mediala. Ele se anastomozeaza cu ramuri ale arterei tiroidiene inferioare.

ARTERA LINGUALA
Artera linguala
1. nervul lingual; 2. limba; 3. muschiul genioglos; 4. artera profunda a limbii; 5.
mandibula; 6. glanda sublinguala; 7. muschiul milohioidian; 8. glanda submandibulara;
9. ductul submandibular; 10. nervul XII; 11. artera linguala (situata profund de
muschiul hioglos); 12. cornul mare al hioidului; 13. muschiul hioglos; 14. artera
carotida externa; 15. nervul XII; 16. nervul lingual; 17. muschiul constrictor mijlociu al
faringelui; 18. marginea posterioara a muschiului hioglos; 19. artere dorsale ale limbii;
20. muschiul stiloglos; 21. nervul IX;
Artera linguala
1. origine: fata anterioara a arterei carotide externe in trigonul carotic, superior de
originea arterei tiroidiene superioare. Uneori se desprinde dintr-un trunchi comun cu
artera linguala -trunchiul linguo-facial.
2. traiect: initial are un traiect usor ascendent, spre anterior in trigonul carotic, apoi face
o bucla cu concavitatea inferioara, ocoleste cornul mare al hioidului si patrunde profund
de muschiul hioglos in regiunea linguala. Are initial un traiect orizontal, profund de
muschiul hioglos, apoi vertical, sinuos pe fata inferioara a limbii, ajungand in varf.
3. raporturi:
a. in prima portiune – in trigonul carotic: lateral – pielea, fascia cervicala
superficiala,muschiul platysma, nervul XII, vena linguala; medial – muschiul
constrictor mijlociu al faringelui si nervul laringeu superior (raport variabil); anterior –
cornul mare al osului hioid; superior – artera faciala; inferior – artera tiroidiana
superioara.
b. in a II-a portiune – profund de muschiul hioglos: lateral- muschiul hioglos
(raporturi directe), muschiul digastric, muschiul stilohioidian, glanda submandibulara,
muschiul milohioidian, nervul XII (raporturi indirecte); medial - muschiul constrictor
mijlociu al faringelui, ligamentul stilohioidian.
c. in a III-a portiune – la nivelul limbii – este reprezentata de ramura sa terminala –
artera profunda a limbii: superior – fata inferioara a limbii; medial – muschiul
genioglos; lateral – muschiul longitudinal inferior al limbii; inferior – mucoasa linguala.
* prezinta raporturi si cu nervul lingual.
4. ramuri:
a.artera suprahioidiana - trece superior de cornul mare al osului hioid si se
anastomozeaza cu ramura opusa, participand la vascularizatia muschilor suprahioidieni.
b.arterele dorsale ale limbii – (2-3)- se desprind din cea de-a II-a portiune, profund de
muschiul hioglos si au un traiect ascendent spre fata superioara a limbii, se
anastomozeaza cu ramurile arteriale opuse. Vascularizeaza radacina limbii, mucoasa
dorsumului lingual, tonsila palatina, valul palatin, epiglota si arcul palatoglos
c.artera sublinguala – se desprinde la marginea anterioara a muschiului hioglos si are
un traiect spre anterior intre muschii genioglos si milohioidian; ajunge medial de glanda
submandibulara, inferior de mucoasa podelei cavitatii bucale. Vascularizeaza glanda
sublinguala, muschiul milohioidian, muschiul geniohioidian, mucoasa podelei cavitatii
bucale, mucoasa gingivala. Se anastomozeaza cu ramuri ale arterei faciale prin ramuri
perforante care strabat muschiul milohioidian.
- artera profunda a limbii – este ramura terminala a arterei linguale si vascularizeaza
musculatura limbii si mucoasa presulcala ajungand la varful limbii, unde se
anastomozeaza cu cea din partea opusa.

ARTERA FACIALA
Artera faciala la gat
1. muschiul stiloglos; 2. proiectia tonsilei palatine; 3. artera palatina ascendenta; 4.
muschiul pterigoidian medial; 5. corpul mandibulei; 6. muschiul maseter; 7. ductul
parotidian; 8. muschiul buccinator; 9. artera faciala; 10. artera submentala; 11.
glanda submandibulara; 12. vena faciala; 13. hioidul; 14. artera carotida externa; 15.
nervul XII, 16. pantecele posterior al muschiului digastric; 17. muschiul
stilohioidian; 18. muschiul stilofaringian; 19. ramuri glandulare submandibulare din
artera faciala; 20. ramuri tonsilare din artera faciala;
Artera faciala
1. origine: pe fata anterioara a arterei carotide externe, in trigonul carotic, superior de artera linguala;
uneori se desprinde dintr-un trunchi comun cu artera linguala – trunchiul linguo-facial.
2. traiect: artera faciala are un traiect ascendent in trigonul carotic, superior de cornul mare al osului
hioid. Trece profund de pantecele posterior al muschiului digastric si de muschiul stilohioidian si face
o bucla cu convexitatea superioara in spatiul pterigofaringian (paraamigdalian). Apoi ajunge in
trigonul submandibular, initial intre insertia muschiului pterigoidian medial de pe ramul mandibulei si
glanda submandibulara pe a carei fata posterioara face un sant. Se poate spune ca glanda
submandibulara este cuprinsa intr-o “pensa
vasculara” care este formata dintr-un brat medial (situat profund de glanda)- reprezentat de artera
faciala si un brat lateral (situat superficial de glanda)- vena faciala. In continuare, artera faciala are un
traiect spre lateral iesind pe marginea inferioara a corpului mandibulei la locul intersectiei cu marginea
anterioara a muschiului maseter. De aici are un traiect ascendent spre medial, initial in regiunea bucala,
apoi strabate modiolusul/nodul comisural (formatiunea fibroasa situata la 1 cm lateral de unghiul gurii)
si patrunde in profunzimea santului labio-genian, apoi in profunzimea santului nazogenian si se
termina in dreptul comisurii palpebrale mediale ca artera angulara.
* la fata artera are un traiect sinuos datorita miscarilor masticatorii. Ea se situeaza impreuna cu vena
faciala intre cele doua planuri musculare ale muschilor mimicii. Vena faciala este situata posterior de
artera avand un traiect mai putin sinuos si formeaza ceea ce autorii francezi au numit “coarda arcului
reprezentat de artera”.
3. ramuri cervicale:
a.artera palatina ascendenta – are un traiect ascendent pe peretele lateral al faringelui intre muschii
stiloglos si stilofaringian. Traverseaza spatiul paraamigdalian (pterigofaringian) in raport cu muschiul
constrictor superior al faringelui.vascularizeaza palatul moale, tonsila palatina si tuba auditiva.
b.artera tonsilara –perforeaza muschiul constrictor superior al faringelui si vascularizeaza tonsila si
1/3 posterioara a limbii.
c.ramuri glandulare (3-4) – vascularizeaza glanda submandibulara.
d.artera submentala –are un traiect spre anterior in trigonul submandibular, in raport cu muschiul
milohioidian. Se anastomozeaza cu ramura sublinguala (din artera linguala) si cu ramura milohioidiana
(din artera alveolara inferioara) participand la vascularizatia podelei cavitatii bucale. In partea
anterioara ajunge in regiunea submentala si se anastomozeaza cu ramuri din artera mentala si artera
labiala inferioara, vascularizand astfel tegumentul barbiei si al buzei inferioare.
4. ramuri faciale:
a.artera labiala inferioara –trece profund de muschiul coborator al unghiului gurii, perforeaza
muschiul orbicular al gurii si trece profund de el. Se anastomozeaza cu artera labiala inferioara din
partea opusa intre muschiul orbicular al gurii si mucoasa labiala. Vascularizeaza buza inferioara.
b.artera labiala superioara –perforeaza muschiul orbicular al gurii ajungand profund de aceasta. Da
doua ramuri: o ramura alara – pentru aripa nasului si o ramura septala – pentru septul nazal. Se
anastomozeaza cu cea din partea opusa si vascularizeaza impreuna buza superioara.
c.artera nazala laterala – se desprinde la nivelul santului nazogenian si vascularizeaza aripa nasului
si dorsumul nasului.
d. artera angulara are un traiect ascendent prin santul nazogenian si ajunge la comisura palpebrala
mediala unde se anastomozeaza cu artera dorsala a nasului (din artera oftalmica) (anastomoza indirecta
intre artera carotida externa si cea interna). Artera angulara vascularizeaza sacul lacrimal, tegumentul
partii mediale a pleoapei inferioare si tegumentul regiunii nazale.
 Artera occipitala
1. origine – pe fata posterioara a arterei carotide externe in trigonul carotic.
2. traiect si raporturi. Incruciseaza lateral de nervul XII. Patrunde apoi medial de pantecele posterior al muschiului digastric. Are raporturi mediale cu artera
carotida interna, vena jugulara interna, nervul XII, nervul X, si cu ramura externa a nervului XI. Ajunge apoi lateral de muschiul drept lateral al capului,
medial de procesul mastoidian. Trece prin santul arterei occipitale de la nivelul osului occipital. Patrunzand in regiunea nucala, vine in raport cu muschii
drept lateral al capului, oblic superior al capului si semispinal al capului. Perforeaza insertia muschiului trapez si patrunde in regiunea occipitala impreuna cu
nervul occipital mare Arnold.
3. ramuri:
a.ramuri sternocleidomastoidiene (2) –formeaza impreuna cu ramura externa a nervului XI un pedicul vasculo-nervos care patrunde in muschiul
sternocleidomastoidian.
b.artera mastoidiana – este inconstanta, patrunde in gaura mastoidiana.
c. artera stilomastoidiana (66%) – patrunde prin gaura stilomastoidiana in cea de-a III-a portiune a canalului facialului.
d. ramura auriculara – vascularizeaza impreuna cu artera auriculara posterioara fata mediala a pavilionului urechii.
e.ramuri musculare – vascularizeaza muschii digastric, stilohioidian, splenius al capului, longissimus al capului.
f.ramura descendenta – se desprinde superior de muschiul oblic superior al capului. Vascularizeaza muschii oblici si drepti posteriori ai capului .
g.ramuri meningeale – care patrund in fosa craniana posterioara prin gaura jugulara si canalul hipoglosului. Vascularizeaza dura mater din fosa craniana
posterioara.
h.ramuri occipitale – se desprind in regiunea occipitala si au un traiect subcutanat, superficial de pantecele occipital al muschiului occipito-frontal. Se
anastomozeaza cu artera auriculara posterioara, arterele temporale superficiale si vascularizeaza pielea scalpului.

Artera occipitala
in regiunea
occipitala
1. artera occipitala;
2. nervul occipital
mare Arnold; 3.
muschiul trapez; 4.
muschiul splenius al
capului; 5.
pavilionul urechii;
6. artera auriculara
posterioara; 7.
nervul occipital
mic; 8. muschiul
sternocleidomastoid
ian; 9. mastoida;

Artera occipitala in trigonul carotic

1. artera carotida comuna; 2, 8. artera carotida externa;
3. glanda submandibulara; 4. nervul XII; 5. muschiul
hioglos; 6. artera tiroidiana superioara; 7. artera faciala;
8. artera carotida externa; 9. artera occipitala; 10. artera
carotida interna; 11. muschiul sternocleidomastoidian;
12. nervul XII; 13. vena jugulara interna; 14. ramura
descendenta a nervului XII;
Artera occipitala si artera auriculara posterioara
1. artera maxilara, 2. artera temporala superficiala; 3. artera
carotida externa; 4. artera auriculara posterioara; 5. pantecele
posterior al muschiului digastric; 6. muschiul stilohioidian; 7.
mandibula; 8. artera occipitala; 9. artera carotida externa; 10. ARTERA OCCIPITALA
artera carotida onterna; 11. vena jugulara interna; 12. nervul X;
13. glanda submandibulara; 14. glanda parotida; 15. nervul XII;
ARTERA AURICULARA
POSTERIOARA
Artera auriculara posterioara
1. artera maxilara, 2. artera temporala superficiala; 3. artera
carotida externa; 4. artera auriculara posterioara; 5. pantecele
posterior al muschiului digastric; 6. muschiul stilohioidian; 7.
mandibula; 8. artera occipitala; 9. artera carotida externa; 10.
artera carotida onterna; 11. vena jugulara interna; 12. nervul X;
13. glanda submandibulara; 14. glanda parotida; 15. nervul XII;
Artera auriculara posterioara
1. origine – pe fata posterioara a arterei carotide externe, fie superior de pantecele posterior al
muschiului digastric si muschiul stilohioidian, fie in interiorul glandei parotide.
2. traiect si raporturi – initial urca intre glanda parotida si procesul stiloid, apoi intre cartilajul
auricular si procesul mastoidian. Dupa un scurt traiect retroauricular da doua ramuri: auriculara si
occipitala.
3. ramuri:
a.ramuri musculare – care vascularizeaza muschii digastric, stilohioidian, sternocleidomastoidian.
b.ramuri glandulare parotidiene
c.artera stilomastoidiana (33%) – patrunde in canalul facialului prin gaura stilomastoidiana si
vascularizeaza nervul facial, cavitatea timpanica, antrul mastoidian, celulele mastoidiene si
canalele semicirculare. De la nivelul arterei stilomastoidiene se desprinde artera timpanica
posterioara care formeaza o anastomoza circulara cu arterele timpanica anterioara, timpanica
inferioara si timpanica superioara.
d.ramura auriculara – are un traiect profund de muschiul auricular posterior si vascularizeaza
fata mediala a pavilionului urechii.
e.ramura occipitala – are un traiect in raport cu procesul mastoidian si cu insertia muschiului
sternocleidomastoidian si astfel vascularizeaza pantecele occipital al muschiului occipito-frontal si
tegumentul regiunii occipitale.
ARTERA FARINGIANA ASCENDENTA
Artera faringiana ascendenta
1. origine – pe fata mediala a arterei carotide externe, in trigonul carotic.
2. traiect si raporturi: are un traiect ascendent, medial de artera carotida interna pe peretele faringelui pana
la baza craniului. Trece medial de muschii stilofaringian si stiloglos si anterior de muschiul lung al capului.
3.ramuri:
a.ramuri faringiene – care vascularizeaza muschii constrictori superior si mijlociu ai faringelui si muschiul
stilofaringian. De asemenea uneori mai poate participa la vascularizatia palatului moale, a tonsilei palatine si
a tubei auditive, inlocuind artera palatina ascendenta.
b.artera timpanica inferioara – patrunde impreuna cu nervul timpanic (Jacobson) prin canalul timpanic
ajungand pe peretele medial al urechii medii.
c.ramurile meningeale – patrund in craniu prin canalul hipoglosului, gaura jugulara si gaura rupta,
vascularizand atat meningele foselor craniene posterioara si medie cat si nervii care trec prin orificiile
respective. Una dintre aceste ramuri artera meningee posterioara patrunde prin gaura jugulara in fosa
craniana posterioara.
LP 15 NERVUL HIPOGLOS (XII)

Originea reala. Nucleul motor al nervului hipoglos apartine coloanei somatoeferente. Se

afla localizat la nivelul bulbului si proemina la nivelul trigonului hipoglosului din fosa
romboida. Nucleul este format dintr-o coloana de neuroni de cca. 18 mm lungime.
Nucleul hipoglosului are o structura laminata si este format din mai multi nuclei . Fibrele
SE cu originea la nivelul nucleului inerveaza toti muschii limbii cu exceptia
palatoglosului. In jurul nucleului motor la nervului XII se afla nucleii perihipoglosali:
nucleul intercalat (care separa nucleul hipoglosului de nucleul dorsal al vagului) , nucleul
prepositus (care separa polul cranial al nucleului hipoglosului de nucleul nervului
abducens) si nucleul lui Roller ( situat ventral de partea craniala a nucleului
hipoglosului). Dorsal de nucleul hipoglosului se afla fasciculul longitudinal dorsal (F.L.D.
Schutz). Principalele aferente pe care le primeste nucleul sunt de la cortexul contralateral (
prin fibre cortico- nucleare), hipotalamus (prin F.L.D.), formatiunea reticulata, nucleul
tractului spinal al trigemenului si nucleul tractului solitar. Eferentele formeaza radacinile
nervului XII.
Originea aparenta - santul preolivar intre piramida bulbara (situata medial) si oliva (
situata lateral ) . Nervul apare la suprafata bulbului sub forma a 10 – 12 radacini.
R

Traiect . Nervul XII strabate :

1. Fosa craniana posterioara in spatiul subarahnoidian
2. Canalul hipoglosului
3. Spatiul retrostilian
4. Trigonul carotic
5. Trigonul submandibular
6. Interstitiul hiogloso – milohioidian
7. Regiunea sublinguala

Raporturile nervului hipoglos

1. radacina spinala a nervului XI; 2. nervul XII; 3. bulbul
rahidian; 4. artera vertebrala; 5. cerebelul; 6. radacina
craniana a nervului XI si nervul X; 7. originea aparenta a
nervului XII;
 Raporturile nervului XII in fosa craniana posterioara, canalul hipoglosului si
Nervul hipoglos spatiul retrostilian
in fosa craniana 1. In fosa craniana posterioara radacinile nervului XII au urmatoarele raporturi : antero-inferior –
posterioara
1. arcul posterior
artera vertebrala , partea laterala a occipitalului ; postero-superior – oliva , radacinile nervilor IX , X si
al atlasului; 2. XI ; inferior – artera cerebeloasa postero-inferioara ; infero-posterior – prima denticulatie a ligamentului
artera vertebrala; dintat
3. radacina 2. In canalul hipoglosului – nervul XII format prin jonctiunea radacinilor perforeaza dura mater ( daca
craniana a
nervului XI; 4.
radacinile se unesc in interiorul durei mater atunci canalul hipoglosului este obturat de un sept dural
nervul IX; 5. ciuruit prin care trec aceste filete nervoase ). In interiorul canalului hipoglosului nervul este inconjurat
bulbul rahidian; de un plex venos care reprezinta o anastomoza intre plexurile venoase vertebrale si sinusul pietros
6. nervul XII; 7. inferior .
radacina spinala
3. In spatiul retrostilian – are un traiect spiralat in partea supero-mediala in raport cu muschiul
a nervului XI;
constrictor superior al faringelui si cu aripioara faringiana . Initial este postero-medial de artera carotida
interna , apoi trece posterior de artera intre nervul carotic intern (situat medial ) si nervul jugular ( situat
lateral ), ambii nervi fiind ramuri ale ganglionului cervical superior. Ajunge apoi posterior de
ganglionul inferior al vagului ,de care este aderent. Ramura externa a nervului XI se afla lateral , iar
nervul IX anterior pe fata antero-laterala a arterei carotide interne. Nervul XII perforeaza teaca carotica
si trece intre nervul X (situat medial )si vena jugulara interna ( situata lateral ) in trigonul carotic.

Nervul hipoglos in spatiul

Nervul hipoglos in spatiul retrostilian (vedere anterioara)
retrostilian (vedere 1. nervul XI; 2. ganglionul
posterioara) cervucal superior; 3. muschiul
1. muschiul constrictor superior lung al capului; 4. artera carotida
al faringelui; 2. nervul XII; 3. interna; 5. muschiul constrictor
ganglionul cervical superior; 4. superior al faringelui; 6. nervul
ganglionul inferior al nervului laringeu superior; 7. nervul XII; 8.
X; 5. nervul XI; 6. ramura artera carotida externa; 9.
externa a nervului XI; 7. ganglionul cervical mijlociu; 10.
pantecele posterior al artera vertebrala; 11. ganglionul
muschiului digastric; 8. artera stelat; 12. artera carotida comuna;
occipitala; 9. ramura 13. nervul frenic; 14. artera
sternocleidomastoidiana a tiroidiana inferioara; 15. ansa
arterei occipitale; 10. vena subclavie; 16. artera cervicala
jugulara interna; 11. muschiul ascendenta; 17. muschiul scalen
sternocleidomastoidian; 12. anterior; 18. nervul X; 19.
nervul X; 13. artera carotida ganglionul inferior al nervului X;
interna; 14. muschiul 20. vena jugulara interna;
constrictor mijlociu al
faringelui; 15. muschiul
stilofaringian; 16. muschiul
stiloglos; 17. nervul laringeu
superior; 18. radacina interna a
nervului XI;

Nervul hipoglos in trigonul carotic
1. nervul XII; 2. tendonul intermediar al muschiului
digastric; 3. glanda submandibulara; 4. artera carotida
comuna; 5. artera tiroidiana superioara; 6. nervul pentru
muschiul tirohioidian; 7. ramura interna a nervului laringeu
superior; 8. vena jugulara interna; 9. artera carotida interna;
10. artera carotida externa; 11. muschiul tirohioidian; 12.
pantecele superior al muschiului omohioidian; 13. muschiul
sternohioidian; 14. muschiul stilohioidian; 15. ramura
descendenta a nervului XII; 16. nervul X; 17. ramura
externa a nervului XI; 18. lantul simpatic cervical;
Raporturile nervului XII in trigonul
carotic
In trigonul carotic nervul XII face o curba lateral
de artera carotida interna si de artera carotida
externa . Raporturile nervului XII :medial – artera
carotida interna , artera carotida externa , ramurile
cardiace superioare ale vagului , nervul cardiac
superior simpatic , nervul laringeu superior , ramuri
faringiene inferioare ale vagului , originea sau bucla
arterei linguale , artera faciala ; lateral – fascia
cervicala superficiala , marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian , vena faciala ;
superior – muschiul digastric ( pantece posterior ) ,
care uneori poate acoperi nervul XII ; inferior –
trunchiul venos tireo-linguo-facial
• Trigonul Farabeuf este limitat de vena
jugulara interna ( lateral ) , nervul XII (
superior ) si trunchiul venos tireo-linguo-
facial ( inferior ). Este important in
descoperirea si ligaturarea arterei carotide
externe .
• Nervul XII trece apoi medial de vena faciala
si apoi superior de aceasta intra in trigonul
lui Beclard ( limitat posterior de marginea
posterioara a muschiului hioglos , superior de
tendonul intermediar al muschiului digastric
si inferior de cornul mare al hioidului ) .
Nervul hipoglos in raport cu arterele carotide Profund de nervul XII se afla muschiul
interna si externa
1. ganglionul inferior al nervului X; 2. artera hioglos , iar profund de acesta se afla artera
carotida interna; 3. ganglionul cervical superior; 4. linguala .
muschiul constrictor superior al faringelui; 5. • De la nivelul trigonului Beclard nervul trece
limba; 6. muschiul milohioidian; 7. muschi intre pantecele posterior al muschiului
hioglos; 8. muschiul tirohioidian; 9. membrana
tirohioidiana; 10. cartilajul tiroidian; 11. artera digastric si muschiul stilohioidian ( situati
carotida comuna; 12. nervul X; 13. nervul XII; 14. lateral ) si muschiul hioglos ( situat medial )
artera carotida externa; 15. ramura descendenta a ajungind in trigonul submandibular .
nervului XII (ansa hipoglosului);
Nervul hipoglos in trigonul submandibular si trigonul sublingual
1. nervul XII; 2. muschiul constrictor mijlociu al faringelui; 3. artera faciala; 4. pantecele posterior al
muschiului digastric; 5. muschiul stilohioidian; 6. muschiul stilofaringian; 7. vena faciala; 8. proiectia
glandei submandibulare; 9. nervul lingual; 10. ductul submandibular; 11. muschiul geniohioidian; 12.
muschiul milohioidian; 13. muschiul hioglos; 14. vena comitanta a nervului XII; 15. pantecele anterior
al muschiului digastric; 16. muschiul sternohioidian; 17. muschiul omohioidian; 18. muschiul
tirohioidian; 19. cartilajul tiroid; 20. membrana tirohioidiana; 21. vena tiroidiana superioara; 22. artera
linguala; 23. trunchiul venos tireo-linguo-facial;

Raporturile nervului XII in trigonul submandibular, interstitiul

hiogloso-milohioidian si regiunea sublinguala
1. In trigonul submandibular nervul XII prezinta urmatoarele raporturi:
a. medial – muschiul hioglos si profund de acesta muschiul genioglos
b. superior – ductul submandibular Wharton
c. inferior – vena linguala
d. lateral – glanda submandibulara
• Trigonul Pirogoff – este limitat superior de nervul XII , anterior de marginea
posterioara a muschiului milohioidian si posterior de muschiul stilohioidian . La
nivelul sau , profund de muschiul hioglos se poate ligatura artera linguala .
2. In interstitiul hiogloso-milohioidian – nervul trece intre muschiul milohioidian (situat
lateral ) si muschiul hioglos (situat medial ) in regiunea sublinguala . La nivelul interstitiului
dinspre superior spre inferior trec urmatoarele elemente : nervul lingual, prelungirea
profunda a glandei submandibulare, ductul submandibular Wharton, nervul XII si vena
linguala .
3. In regiunea sublinguala - nervul XII are un traiect ascendent intre:
a. lateral – muschiul milohioidian
b. superior – ductul submandibular
c. medial – muschiul hioglos, apoi muschiul genioglos
d. anterior – glanda sublinguala

Nervul hipoglos in trigonul submandibular

1. pantecele anterior al muschiului digastric; 2.
glanda submandibulara; 3. pantecele posterior al
muschiului digastric; 4. nervul XII; 5. muschiul
milohioidian; 6. artera submandibulara; 7. nervul
lingual; 8. ductul submandibular; 9. artera carotida
externa;

Ansa cervicala profunda (ansa hipoglosului)
1. vena jugulara interna; 2. radacina inferioara a ansei
cervicale profunde; 3. artera carotida interna; 4. nervul XII;
5. artera carotida externa; 6. nervul pentru muschiul
geniohioidian; 7. cornul mare al osului hioid; 8. nervul
pentru muschiul tirohioidian; 9. radacina superioara a ansei
hipoglosului; 10. muschiul omohioidian; 11. muschiul
tirohioidian; 12. muschiul sternohioidian; 13. muschiul
sternotiroidian; 14. ansa cervicala profunda; 15. ramura
ventrala C1; 16. ramura ventrala C2; 17. ramura ventrala
C3;
Ramurile nervului XII
1. Ramura meningee se formeaza in canalul hipoglosului si inerveaza dura mater din fosa craniana
posterioara si osul occipital.
2. Radacina descendenta sau radacina superioara a ansei cervicale profunde se desprinde in trigonul
carotic la nivelul intersectiei dintre artera carotida interna si nervul XII . Are un traiect descendent ,
anterior de artera carotida interna, apoi anterior de artera carotida comuna venind in raport anterior cu
venele tiroidiene mijlocii . Din unghiul inferior al trigonului carotic ramura descendenta trece in regiunea
sternocleidomastoidiana anterior de artera carotida comuna . Superior de tendonul intermediar al
muschiului omohioidian , ramura face o curba spre posterior si se anastomozeaza cu radacina inferioara a
ansei cervicale profunde ( provenita din plexul cervical C1 – C2 ) formand ansa cervicala profunda
(ansa hipoglosului ) . Radacina inferioara a acestei anse se afla antero – lateral de vena jugulara interna si
deci posterior de ramura descendenta a nervului XII. Aceasta radacina descendenta contine fibre din
plexul cervical (C1-C2 ) care au doar un traiect comun cu nervul hipoglos . Ansa hipoglosului se poate
forma anterior sau in interiorul tecii carotice. De la nivelul ei pornesc nervi pentru toti muschii
infrahioidieni cu exceptia muschiului tirohioidian : nervul pentru pintecele inferior al muschiului
omohioidian patrunde in muschi pe fata sa profunda; nervul inferior al muschiului sternohioidian;
trunchiul comun pentru nervul superior al muschiului sternohioidian si nervul pintecelui superior al
muschiului omohioidian;
*in concluzie ansa hipoglosului nu contine fibre proprii nervului XII ci numai fibre ale plexului cervical .
3. Nervul pentru muschiul tirohioidian contine de asemenea fibre din plexul cervical (C1) si se
desprinde in trigonul Beclard , deci lateral de muschiul hioglos . Are un traiect infero – anterior , trece
peste cornul mare al hioidului , peste membrana tirohioidiana , apoi profund de pantecele superior al
muschiului omohioidian. Inferior nervul vine in raport cu nervul laringeu intern. Nervul pentru muschiul
tirohioidian abordeaza muschiul pe fata sa externa .
4. Nervul pentru muschiul geniohioidian contine fibre din plexul cervical ( C1) si se desprinde in
regiunea sublinguala profund de muschiul milohioidian . Abordeaza apoi muschiul pe fata sa superioara .
5.Ramuri musculare pentru toti muschii limbii cu exceptia muschiului palatoglos .
a. nervul pentru muschiul stiloglos se desprinde lateral de muschiul hioglos si abordeaza
muschiul pe partea inferioara . Partea superioara a acestui muschi poate fi inervata de
o ramura din nervul IX.
b. nervul pentru muschiul hioglos ( 3-4 )
c. ramurile pentru ceilalti muschi ai limbii se desprind in buchet la marginea anterioara a
muschiului hioglos intre muschii genioglos ( situat medial ) si muschiul milohioidian
(situat lateral ) , posterior de glanda sublinguala si infero-anterior de ductul Wharton .
*Anastomozele nervului XII cu :
1. Nervul X – la nivelul ganglionului inferior ; prin ramura linguala a vagului ( desprinsa din ramul
faringian );
2. Ganglionul cervical superior
3. Nervul lingual -pe fata laterala a muschiului hioglos;
4. Plexul cervical
 GLANDA SUBMANDIBULARA
1. Localizare : in trigonul submandibular (limite: superior -marginea inferioara a mandibulei; anterior-pantecele anterior al muschiului digastric; posterior-
pantecele posterior al muschiului digastric;
2. Loja glandei submandibulare are in sectiune sagitala forma triunghiulara cu trei pereti.
a.peretele infero-lateral este alcatuit din piele, tesut celular subcutanat, fibre ale muschiului platysma, lama superficiala a fasciei cervicale. Elemente
nervoase : ansa cervicala superficiala (anastomoza intre ramura cervicala a nervului VII si nervul transvers al gatului).
b.perete supero-lateral este format din fata interna a corpului mandibular (fosa submandibulara) si insertia muschiului pterigoidian medial pe tuberozitatea
pterigoidiana.
c. peretele medial este alcatuit din doua planuri musculare :
-planul superficial : muschiul digastric si muschiul stilohioidian;
-planul profund : muschiul milohioidian si muschiul hioglos;
3. Configuratia externa a glandei submandibulare
a.fatele supero-laterala si infero-laterala sunt convexe.
b.fata mediala este plana. De la nivelul acestei fete se desprinde prelungirea profunda a glandei care patrunde in interstitiul hiogloso-milohioidian.
c.extremitatea posterioara poate ajunge intre muschiul pterigoidian medial si muschiul constrictorul superior al faringelui.
d.extremitatea anterioara a glandei este situata posterior de pantecele anterior al muschiului digastric.
4. Raporturile glandei submandibulare : supero-lateral-fosa glandei submandibulare de pe fata interna a corpului mandibulei, muschiul pterigoidian medial ;
infero-lateral-tegument, tesutul celular subcutanat, muschiul platysma, ansa cervicala superficiala (anastomoza intre ramura cervicala a nervului VII si nervul
transvers al gatului); medial- muschii digastric, stilohioidian, muschiul constrictor al faringelui, hioglos, milohioidian si stilohioidian.
5. Interstitiul hiogloso-milohioidian este delimitat lateral de muschiul milohioidian si medial muschiul hioglos. La acest nivel se stabileste o comunicare intre
loja glandei submandibulare si loja glandei sublinguale. Interstitiul hiogloso-milohioidian este traversat de urmatoarele elemente dispuse dinspre inferior spre
superior astfel : vena linguala, nervul XII, ductul submandibular Warthon, prelungirea profunda a glandei submandibulare si uneori nervul lingual.
6. Vascularizatia glandei submandibulare
a.arterele: ramuri glandulare care se desprin din arterele faciala, palatina ascendenta si linguala.
b.venele sunt afluenti ai venei linguale, venei faciale si in final ai venei jugulare interne ;
c.limfaticele dreneaza in ganglionii submandibulari si apoi in ganglionii juguloomohioidieni.
7. Inervatia parasimpatica a glandei submandibulare. Calea parasimpatica are doi neuroni. Protoneuronul caii se afla in nucleul salivator superior din punte.
De aici pornesc fibre parasimpatice preganglionare (viscero-eferente generale) care strabat nervul VII, nervul coarda timpanului, nervul lingual si ajung sa faca
sinapsa cu deutoneuronul caii in ganglionul submandibular. Fibrele parasimpatice postganglionare cu originea in deutoneuronul caii ajung in glanda
submandibulara.
8. Ductul submandibular Wharton are o lungime de 4-5 cm. Ductul submandibular emerge de pe fata mediala a glandei submandibulare si are un traiect spre
anterior impreuna cu prelungirea profunda a glandei. Vine in raport medial cu muschiul hioglos si trece prin interstitiul hiogloso-milohioidian in regiunea
sublinguala. In interstitiul hiogloso-milohioidian ductul are raporturi superioare cu prelungirea profunda a glandei submandibulare si inferioare cu nervul XII. In
regiunea sublinguala ductul are medial muschiul longitudinal inferior si muschiul genioglos; lateral vine in raport cu glanda sublinguala; superior este acoperit de
mucoasa sublinguala. In aceasta regiune ductul submandibular vine in raport cu nervul lingual care este initial superior de duct, apoi lateral si in cele din urma
medial (“nervul lingual ia la brat ductul submandibular”). Dupa un traiect de 3-4mm sub mucoasa planseului bucal ductul se deschide la nivelul carunculei
sublinguale (proeminenta mucoasa situata de-o parte si de alta a fraului limbii).
Interstitiul hiogloso-milohioidian
1. pantecele anterior al muschiului digastric; 2. glanda
submandibulara; 3. pantecele posterior al muschiului digastric; 4.
nervul XII; 5. muschiul milohioidian; 6. artera submandibulara; 7.
nervul lingual; 8. ductul submandibular; 9. artera carotida externa; 10.
muschiul hioglos; 11. vena linguala; 12. muschiul stilohioidian;