SISTEMUL VASCULAR CEREBRAL AL ARTEREI CAROTIDE INTERNE

Artera carotidă internă

- Ajunsă la baza craniului, a. carotidă internă:

o Străbate stânca temporalului prin canalul carotidian
 La acest nivel are un traiect oblic ascendent
 Ajunge în craniu la partea medială a foramenului lacerum
 Dă ramuri periostice și a. carotico-timpanică
o Pătrunde în loja cavernoasă pe care o părăsește la nivelul apofizei clinoide
anterioare
 Se angajează în spațiul subarahnoidian al regiunii valeculare
 Traiect sinuos sub forma unui S culcat – sifon carotidian
 Această dispoziție contribuie la reducerea presiunii sanguine cu
20 mm Hg
 Prezintă 3 segmente
 Segment proximal C5 – așezat medial ganglionului Gasser –
segment gasserian
 Segment intermediar C4 – paralel cu planșeul șeii turcești
 Segment distal C3 – la marginea medială a apofizei clinoide
anterioare părăsește loja cavernoasă
 La acest nivel are raport cu venele oftalmice, nervul abducens, nervii
oculomotor, trohlear și ramura oftalmică a trigemenului
 Dă ramuri pentru meninge, nervii cranieni de mai sus și a. hipofizară
inferioară
o La marginea laterală a chiasmei optice se termină prin bifurcare în artera
cerebrală laterală și artera cerebrală anterioară
 La acest nivel nivel pătrunde în spațiul subarahnoidian de la baza
creierului
 Prezintă segmentele C2 și C1
 Se angajează posterior pe sub nervul optic
 Se îndreaptă lateral și ascendent și ajunge sub spațiul perforat anterior
 4 ramuri colaterale
 A. hipofizară superioară
o În această arteră se varsă mediatorii hipotalamici
 A. oftalmică
o O parte din ramurile sale (supraorbitară, frontală internă
sau nazală) se anastomozează cu ramuri din carotida
externă
 A. comunicantă posterioară
o Reprezintă racordul dintre sistemul carotidian și cel
vertebro-bazilar – formează marginile laterale ale
poligonului lui Willis
o Ramuri pentru chiasma optică, treimea anterioară a
talamusului, subtalamus și hipotalamusul lateral
o La origine prezintă o dilatație - infundibulum
 A. choroidiană anterioară
o Porțiune cisternală
o Porțiune distală – se anastomozează cu a. choroidiană
postero-laterală
 o Colaterale pentru:
 Uncusul girusului parahypocampic
 Lobul piriform
 Nucleul amigdalian
 Tractul optic
 Capsula internă – genunchiul, jumătatea ventrală
a brațului posterior și segmentul retrolenticular
 Cozii nucleului caudat, putamenului și feței
laterale a talamusului
o Obstrucția se traduce prin:
 Hemianopsie omonimă controlaterală
 Hemiplegie și parestezie controlaterală
- Artera cerebrală anterioară
o Ramul de bifurcare medial al carotidei interne
o Prezintă 3 segmente:
 Segmentul A1 – de la origine până la fisura interemisferică
 Segmentul A2 – artera pătrunde în fisura interemisferică și trece
posterior genunchiului corpului calos
 Segmentul A3 – situat pe fața medială a emisferului cerebral, superior
corpului calos
 Ia numele de artera pericaloasă
o La joncțiunea dintre A1 și A2 cele 2 artere cerebrale anterioare se unesc între
ele printr-un mic vas transversal – artera comunicantă anterioară
 Sediu de predilecție al anevrismelor arteriale intracraniene
 Dă ramuri pentru chiasma optică și regiunea tuberiană a
hypotalamusului
o Ramuri
 Ramuri centrale
 Se desprind din segmentul A1
 Reprezentate de a. lenticulo-striate mediale
 Se distribuie chiasmei optice și hypotalamusului preoptic
 Cea mai importantă este a. recurentă a lui Huebner – irigă
porțunea antero-medială a capului nucleului caudat, porțiunea
adiacentă a capsuli interne, putamenul și parțial aria septală
 Ramuri corticale
 Din A1 – a. orbito-frontală – irigă porțiunea medială a lobului
orbitar, bulbul și tractul olfactiv
 Din A2 – a. fronto-polară – irigă fața medială a lobului frontal și
polul frontal al emisferului cerebral
 Din A3 – a. caloso-marginală – se așează în șanțul cingular
o Da 3 artere frontale interne
 Artera pericaloasă posterioară – terminarea a. cerebrale anterioare
 Dă arterele paracentrală, parietală internă superioară și parietală
internă inferioară (a. precuneusului)
 Din A2 și A3 mai pornesc ramuri pentru girusul cingular, corpul calos,
coloanele fornixului, septum pellucid și comisura albă anterioară
- Artera cerebrală laterală (mijlocie sau sylviană)
o Cel mai voluminos ram al a. carotide interne
o Prezintă 4 segmente
  M1 – artera se află la baza creierului și se îndreaptă lateral spre originea
fisurii laterale
 La acest nivel descrie o curvă cu concavitatea superior –
genunchiul a. cerebrale laterale
 M2 – artera intră în fundul scizurii laterale
 M3 – corespune porțiunii posterioare a fisurii sylviene
 Devine superficială
 M4 – segmentul terminal
 Dă mai multe ramuri
o Cel mai mare – a. angulară
o Ramuri
 Ramuri centrale
 Arterele lenticulo-striate laterale – se distribuie
o Capului nucleului caudat
o Putamenului
o Palidusului lateral
o Genunchiului și jumătății dorsale a brațului posterior al
capsulei interne
o Claustrumului
o Capsulei externe
 Ramuri corticale
 A. orbito-frontală – se distribuie jumătății laterale a lobului
orbito-frontal și feței laterale a lobului prefrontal
 Ramurile precentral, central, postcentral, parietal anterior și
parietal posterior provin din segmentul M2
o Triunghiul sylvian
 O line dusă prin convexitatea buclelor descrise
de ramurile de mai sus până la punctul sylvian,
reprezentat de locul de desprindere a ultimei
ramuri din a. cerebrală laterală
 O linie inferioară trecută prin locurile de
desprindere a a. temporale
 O linie anterioară care unește extremitatea
anterioară a segmentului M2 de convexitatea
primei bucle arteriale insulare
 3 ramuri temporale pentru fața laterală a lobului temporal
o Anterioară
o Mijlocie
o Posterioară
 Ramul angular – ram terminal
o Irigă girusul angular
o Teritoriul a. cerebrale laterale cuprinde:
 Partea laterală a girusurilor orbitare
 Toată suprafața exterioară a emisferului cerebral cu excepția lobului
occipital, girusului temporal inferior și zonei paralele cu marginea
superioară a emisferului
o În plan funcțional, acest teritoriu cuprinde:
 Cea mai mare parte din cortexul motor și premotor
 Câmpul frontal al ochilor
 Cea mai mare parte a ariei somestezice I și II și ariile insulare
  Ariile auditive și pe emisferul stâng, ariile limbajului

- Vascularizația corpului striat

o Putamenul și porțiunea laterală a palidusului – ramurile grupului central
antero-lateral provenite din cerebrala laterală
o Porțiunea medială a palidusului – ramuri din a. choroidiană anterioară
o Vârful palidusului – ramuri din comunicanta posterioară
o Capul nucleului caudat – a. recurentă a lui Huebner și ramuri centrale ale a.
cerebrale laterale
o Corpul nucleului caudat – irigat de a. centrale ale cerebralei laterale și de a.
choroidiană anterioară
o Coada nucleului caudat – irigat de choridiana anterioară
- Vascularizația capsulei interne
o Brațul anterior
 Porțiunea rostro-medială – ramurile centrale ale grupului antero-medial
 În rest – arterele grupului antero-lateral
o Genunchiul
 Ramuri din grupul antero-lateral dar si din carotida internă
o Brațul posterior
 Segmentul posterior – irigat de arterele grupului antero-lateral cu
originea în cerebrala laterală
 Segmentul ventral – vascularizat de a. choroidiană anterioară
o Segmentul retrolenticular – irigat de choroidiana anterioară
- Vascularizația structurilor limbice profunde
o Nucleul amigdalian – irigat de a. choroidiană anterioară și de ramurile centrale
ale cerebralei laterale
o Hypocampul – din a. choroidiană anterioară și din a. corticale temporale
provenite ddin a. cerebrale posterioară și laterală
- Vascularizația structurilor diencefalului
o Talamusul
 Irigat de 6 pediculi arteriali – din anterior spre posterior sunt:
 Pediculul antero-inferior sau tubero-talamic
o Se desprinde din comunicanta posterioară
o Irigă porțiunea rostro-ventrală
 Pediculul mijlociu inferior sau talamo-perforat
o Aparține de a. centrale ale grupului postero-medial
o Se desprinde din a. cerebrală posterioară
o Irigă nucleul ventral lateral, cea mai mare parte a
nucleilor intralaminari și fascicolul mamilo-talamic
 Pediculul postero-inferior sau talamo-geniculat
o A. centrale ale grupului postero-lateral, desprinde din
segmentul P2 al cerebralei posterioare
o Irigă nucleii ventrali posteriori și o parte din corpul
geniculat lateral dar și nucleii laterali dorsal și posterior
 Pediculul posterior sau pulvinarian
o Se desprinde din segmentul P2 al cerebralei posterioare
și din a. choroidiene posteriare
o Irigă pulvinarul
 Pediculul superior sau choroidian posterior – ajunge pe fața
dorsală (superioară)
 o Origine în a. choroidiene posterioare
o Irigă pulvinarul, cea mai mare parte a nucleului dorso-
median și n. anteriori ai talamusului
 Pediculul lateral – din a. choroidiană anterioară
o Irigă fața laterală a talamusului
- Vascularizația corpilor geniculați
o Din a. centrale ale grupului postero-lateral și din a. choroidiană posterioară
o CGL primește ramuri și de la a. choroidiană anterioară
- Vascularizația epitalamusului
o Glanda epifiză și regiunea habenulară – a. centrale ale grupului postero-lateral
- Vascularizația subtalamusului
o Din grupul postero-medial și din a. choroidiană anterioară
- Vascularizația hypotalamusului
o Hypotalamusul anterior și regiunea preoptică – grupul antero-medial al
arterelor centrale
o Hypotalamusul lateral – ramuri și din grupul antero-lateral
o Hypotalamusul posterior – irigat de grupul postero-medial