Functiile corticale

Cortexul cerebral

• Cea mai dezvoltata parte a creierului uman

• Cele doua hemisfere sunt conectate prin corpul

calos

• Regiuni diferite din punct de vedere al structurii

si conexiunilor cu alte regiuni ale creierului
• Cea mai mare parte (90%) e formata din
structura cea mai noua filogenetic –
neocortex – cu 6 straturi ce contin
pericarioni:
• Lamina molecularis – la suprafata
• Lamina granularis externa (granular extern) – bine
dezvoltat in cortexul senzitiv, contine cellule Golgi
• Lamina pyramidalis externa (stratul extern al celulelor
piramidale) – cel mai bine reprezentat in ariile
precentrale
• Lamina granularis internal (stratul granular intern) –
contine cellule Golgi mici
• Lamina pyramidalis internal (stratul pyramidal intern)
– in ariile motorii si contine cellule piramidale mari
Betz (“giganto-pyramidal”)
• Lamina multiformis (stratul celulelor polimorfe) –
contine cellule fuziforme

• Cortexul vechi filogenetic este format de

sistemul limbic si aria olfactiva
Organizarea functionala a cortexului cerebral

Cortexul cerebral poate fi impartit, din punct de vedere al

functionalitatii, in 3 tipuri:
• Primar – reprezentat de ariile corticale ce reprezinta originea sau
proiectia functiilor elementare motorii si somato-senzoriale

• Secundar – asigura conexiunea intre ariile ce deservesc aceeasi

functie

• Tertiar – asigura conexiunea intre arii cu functii diferite (integrarea)

 Cortexul primar
include:

- Cortexul motor primar – aria 4 (girus precentral)

- Cortexul somatosenzitiv primar – ariile 3,1,2 (girus postcentral)

- Cortexul vizual primar – aria 17 (fisura calcarina)

- Cortexul auditiv primar – partea superioara a convexitatii LT (girusul transvers

Herschl

- Cortexul olfactiv - partea post inf a LF

Cortexul secundar
• De asociere unimodala
• Specific fiecarei functii (motor, senzitiv)
• In vecinatatea cortexului primar aferent functiei (ex a 18, 19 in
vecinatatea a 17)

Cortexul tertiar
• De asociere polimodala (intre mai multe functii)
= Intersectia parieto-temporo-occipitala
Cortexul prefrontal
Lobul frontal
responsabil pentru: Sindromul de LF:
• gandire
• planificare
• Realizarea actiunilor voluntare • hemiplegie
• Limbaj expresiv • Apraxie
• Control emotional • Afazie
• Tulburari de personalitate:
• Partea anterioara – cortexul • Tulb fct executive
prefrontal- sediul trairilor, • Tulb comportament social
emotiilor, perceptiei de sine si a • Tulb emotionale
mediului social – personalitatea • Apatie, abulie / dezinhibitie
Lobul parietal

functii: Sindromul de LP
• Proiectia caii somatosenzitive • Astereognozie
• Orientarea spatiala si • Afazie
programarea in spatiu a • Apraxie
actiunilor
• Hipoestezie
• Atentie, calcul, limbaj corporal.
Lobul temporal
• auz
• Recunoasterea obiectelor Leziunea LT:
• memorie • Surditate corticala
• sentimente • Parafazie fonemica
• Afinitati muzicale • Amnezie, halucinatii vizuale si
auditive
Lobul occipital

• Perceptia vizuala: forme, culori, Leziunea LO:

miscare, lumina • Deficit de camp vizual
(hemianopsie homonima)
• Cecitate corticala
• Cecitate pentru culori
 Cognitia
Procesul mental prin care informatiile exo sau endogene
sunt transformate, analizate, condensate, stocate,
recuperate si utilizate
Implica o varietate de functii:
• perceptie
• atentie
• Memorare si rememorare
• decizie
• rationament
• calcul
• Planificarea si realizarea actiunilor
 Limbajul
Comunicare verbala: intelegere (Wernicke)
and exprimare (Broca)

Afazia = incapacitatea de a intelege sau de a

se exprima verbal datorita leziunii ariilor
corticale specific
Sunt afectate:
Intelegerea cuvintelor
Exprimarea verbala
Cititul = alexie
Scrisul = agrafie
 Afazia fluenta (receptiva)
Afazie Wernicke, afazie receptiva
• Dificultati de intelegere verbala si a textului scris
• Exprimare verbala fluenta dar lipsita de sens
• Vorbeste cu propozitii lungi, fara sens, foloseste cuvinte inutile, creaza cuvinte “noi”
(neologisme)
• Parafazie: literala (modifica litere in cuvint, ex capa in loc de casa) sau verbala (inlocuieste
cuvantul in intregime)
• dificultati de intelegere a ceea ce spune el sau ceilalti
• Nu-si da seama de greselile pe care le face
• Examinare:
• Ordin simplu
• Ordin dublu, triplu
• Nu executa sau il repeta pe cel anterior = intoxicatie prin ordin
Afazia non-fluenta (expresiva)
Afazia Broca, afazia expresiva
• Dificultati de exprimare verbala
• Foloseste propozitii scurte, fara cuvinte de legatura
• Realizeaza constructii gramaticale cu mare efort dar inteligibile
• Capabil sa inteleaga ce I se spune
• Isi da seama de dificultatea de exprimare, il deranjeaza
• Automatisme verbale frecvente (cuvinte, numere, expresii)
• Examinare:
• Dialog
• Denumirea obiectelor
• Repetarea dupa examinator
• Limbajul automat (zilele saptamanii, etc)
Afazia globala = afazie receptiva + expresiva
= severa

Etiologia afaziilor
• AVC
• Traumatisme
• Tumori
• Boli Neurodegenerative
Apraxia

= dificultati de planificare sau realizare a miscarilor / actelor motorii in

absenta deficitelor motorii sau senzitive

Origine: lob frontal si parietal din emisferul dominant

Apraxia ideatorie

• Incapacitatea de a imagina un act motor

• Incapacitate de a selecta si realiza programul motor adecvat

• Realizeaza miscari in ordine incorecta
• Nu stie ce sa faca cu obiectele

Examinare: sa povesteasca cum ar realiza o actiune (ex:

cum se imbraca)
Apraxie ideomotorie
• Dificultate de a realiza activitati legate de memoria semantica
• Poate explica cum realizeaza o actiune dar nu o poate face
“poate spune dar nu poate face”

• Pastreaza capacitatea de a realiza miscari automate = disociatie

automatic-voluntara
• Nu poate ridica receptorul telefonului cand I se cere dar o face
cand suna telefonul

• Examinare: I se da un obiect sa-l foloseasca

Forme speciale
• Apraxia constructiva: incapacitatea de a desena sau construi
forme simple (2 linii care se intersecteaza)

• Apraxia mersului: nu-si poate folosi membrele inferioare

desi nu are deficit motor

• Apraxia de imbracare
Agnozia
= incapacitatea de a procesa informatii senzoriale desi nu
exista deficite senzoriale sau tulburari de memorie
• Nu recunoaste figure, culori, mirosuri, sunete

• Anosognozia = incapacitatea de a-si da seama de suferinta

si situatia in care se afla, are aspect confuz
 Memoria
• Capacitatea creierului de a codifica, stoca si reutiliza informatii.
Memoria semantica
• Se refera la informatii de cultura, fara sa fie important contextul
in care au fost dobandite
• Elementare: fructe, culori
• Cunostinte fundamentale: istorie, geografie
• Cortex T si P

Clinic: aspect de “afazie cu anomie”, confuzie

In: dementa (FT, Alzheimer), AVC
Memoria episodica

• Se refera la informatii legate de un anumit context

• Amintiri personale (senzatii, emotii, evenimente importante
din viata)

• Memorie autobiografica
• Memorie vizuala

Sistemul limbic – lob T medial, talamus, cortex preF

Memoria procedurala
(implicita, non-declarativa)
• Contine informatii legate de activitati invatate:
• Cum sa mergi pe bicicleta
• Inot
• Sofat

• Cerebel si ggl bazali

• Clinic: apraxia
Memoria de lucru
• Capacitatea de a memora si aplica (utiliza) in acelasi timp
• Se refera la o cantitate redusa de informatie (max 7 notiuni)
• Timp scurt (sec-min)
• Informatia dispare daca:
• Nu este repetata
• Nu este asociata cu cunostinte anterioare

• Cortex F, P, ggl bazali