NEUROPSIHOLOGIE

CURSUL 5

LOBUL PARIETAL
CORPUL CALOS
LOBUL PARIETAL
LOBUL PARIETAL
LOBUL PARIETAL
LOBUL PARIETAL
• Posterior de lobul frontal,
de care e separat prin
santul central (Rolando),
pana la santul parieto-
occipital.
• Structura superior
dezvoltata filogenetic; la
macac are 7,5 cm² iar la om
150 cm²
LOBUL PARIETAL
• In interactiune cu lobul
frontal, lobul parietal
alcatuieste mecanismul
principal de integrare a
proceselor cognitive
superioare
(reprezentarea,
imaginatia si gandirea)
CORTEXUL SOMATOSENZORIAL
• Perceptia tactila sau
somestezia, se refera la
abilitatea noastra de a
intelege informatia obtinuta
prin atingere. Perceptia
tactila rezulta din stimularea
receptorilor cutanati si a
celor proprioceptivi.
• Termoreceptorii contribuie
la recunoasterea tactila a
obiectelor
CORTEXUL SOMATOSENZORIAL
• CSS primar include ariile1, 2
si 3
• CSS secundar – unde
reprezentarea degetelor
mainii si a fetei ocupa
aproape toata aria. Este o
parte a unui centru asociativ
de ordin inalt pentru
recunoasterea tactila a
obiectelor si invatare.
CORTEXUL SOMATOSENZORIAL
• Homunculus senzitiv –
exista o magnificare
relativa a cantitatii de
cortex dedicata partilor
corpului cu cea mai
inalta acuitate tactila si
specializare senzoriala.
HOMUNCULUS
HOMUNCULUS
HOMUNCULUS
 LOBUL PARIETAL
• Fiecare lob parietal construieste reprezentarea
hemicorpului sau opus si ambii au predilectia de a
inlocui pri fantome partile de corp pierdute.
• Harta corticala somatosenzoriala nu este statica!!!
• Antrenamentele de utilizare a varfului degetelor
pot creste aria corticala care le reprezinta (ex:
orbii care utilizeaza degetele pentru citirea
Braille).
 PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Astereognozia sau agnozia tactila – nu pot
identifica obiectele dupa pipait desi pe cale
vizuala le recunosc fara dificultate.
• Epilepsia somatosenzitiva partiala – parestezii,
dureri, senzatii de curent electric si crize
complexe cu tulburarea schemei corporale
controlaterale (senzatie de alungire, marire de
volum sau dezagregare a unui membru). Epilepsia
reflexa – declansata la lectura, sah, calcul, etc.
 PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Sindromul Gerstmann – in lobul parietal dominant
(stg.) – agnozie digitala, dezorientare dreapta-
stanga, acalculie si agrafie.
• Asimbolia la durere sau indiferenta fata de durere
(hemiagnozie dureroasa) – lob parietal stg.
• Tulburarea orientarii in spatiu si a constructivitatii
obiectuale – o dominanta a emisferei drepte;
tulburare de recunoastere a lungimii si volumului,
dificultati in divizarea unei linii in parti egale, in
gasirea centrului unui cerc.
 PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Apraxia constructiva – incapacitate de manipulare a
obiectelor in spatiu incepand de la formele
componente.
• Apraxia de imbracare.
• Neglijarea spatiala unilaterala – imposibilitatea de a
descrie verbal, de a raspunde si de a se orienta in
raport cu stimularile de partea controlaterala
laziunii; ignora de obicei hemispatiul stang; au
tulburari de citire pentru ca ignora jumatatea
stanga a paginii.
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Tulburarea operatiilor logico-gramaticale –
leziunile inferioare ale lobului parietal din
emisfera dominanta, mai ales cand se asociaza cu
leziuni ale lobului temporal – dezacorduri,
inversiuni topice, incoerente logice, etc.
• Acalculie
• Tulburari ale gustului
• Tulburari trofice si vasomotorii - amiotrofii,
edeme, hipersudoratie, unghii sfaramicioase,etc.
CORPUL CALOS

• Marea comisura
transversa a creierului,
conecteaza cele doua
emisfere si formeaza
tavanul ventriculilor
larerali
CORPUL CALOS
• La om numarul total
de fibre este de
aproximativ 200
milioane
• Descrierea facuta de
Galen (sec II i.d.Hr.),
dar ipoteza conectarii
emisferelor apartine
lui Vesalius (1543)
CORPUL CALOS
• Sindromul de deconexiune
interemisferica (split-
brain, creierul divizat)
bazat pe principiul
specializarii emisferei stg.
In
comportamentul verbal si
al emisferei dr. In
abilitatile video-
perceptuale si spatiale.
CORPUL CALOS
• Ariile somatice si
senzitive sunt conectate
cu cele controlaterale,
dar ariile legate de
mana si picior sunt
lipsite de conexiuni
calosale comisurale
(Powell, 1981)
 EMISFERICITATEA
• Emisfericitatea este un termen introdus de
biologi pentru a desemna specificitatea
functionala a unei emisfere cerebrale. In
anumite conditii, una dintre emisfere lucreaza
mai mult decat cealalta.
• Emisfericitatea nu inseamna ruptura sau
independenta a celor doua emisfere, ci
dimpotriva, ele se informeaza reciproc in mod
constant permitand o actiune coordonata in
totalitate.
 EMISFERICITATEA
• Functiile senzorio-motorii (motricitatea,
sensibilitatea, miscarile mainilor si ale
picioarelor, miscarile ochilor) sunt comandate
de fiecare emisfera direct si invers (incrucisat).
Fiecare emisfera comanda jumatatea de corp
inversa ei, avand aceleasi functii si aceleasi
roluri, ceea ce nu se intampla in cazul
limbajului, gandirii etc.
 EMISFERA STANGA
• Este responsabila de ceea ce spunem,
- se refera la limbaj, cuvant, aspectul lingvistic al
limbajului scris, calcul logic, cifre, rationament,
capacitate de analiza si de abstractizare, grija de
a proceda metodic (dependenta de timp – Hazel )
• „Se intereseaza de arbori in dauna padurii".
• Preferinta pentru detalii si nu pentru ansamblu,
prezentarea logica a faptelor, relatii de la cauza la
efect sunt aspecte caracteristice emisferei stangi.
 EMISFERA STANGA
• Trasatura tipica pentru emisfera stanga este
abordarea rationala. Persoanele care au
amisfera stanga mai dezvoltata procedeaza
metodic, nu trec la o etapa urmatoare pana
nu au epuizat-o pe cea anterioara. Totul
trebuie sa se inlantuiasca logic. Relativa
rigiditate a demersului constituie uneori o
garantie a validitatii acestuia (D. Chalvin,
1992).
 EMISFERA DREAPTA
• Este universul gandirii fara limbaj, al
intelegerii nonverbale, al recunoasterii
formelor, al perceptiei spatiale.
• Emisfera dreapta da tonul si intonatiile vocii,
ea priveste stilul de manifestare al unei
persoane. Este apreciata ca locul
ritmului, al muzicii, imaginilor si imaginatiei.
 EMISFERA DREAPTA
• Informatiile abordate in emisfera dreapta se refera
la culori, analogii, structuri, scheme. Emisfera
dreapta este universul visului, al imaginatiei, al
culorii, al vederii in relief. Sarcina ei este sa
sintetizeze si sa exprime experienta noastra intr-o
imagine.
• Modalitatile ei de exprimare sunt nonverbale,
modul de functionare se bazeaza pe asociatii.
Imaginatia si intuitia sunt functiile ei dominante,
fapt pentru care este socotita sediul competentei
artistice si muzicale.
 EMISFERA DREAPTA
• Emisfera dreapta are ca trasaturi specifice gandirea
spatiala si capacitatea de a vedea abstract.
Abordarea este intuitiva (opusa celei rationale); ea
procedeaza prin asociatii de idei, prin abordarea
interactiva, face sinteza relatiilor intre obiecte, ca sa
reconstituie informatiile intr-un tot unitar.
Avansarea se face in spirala, asteptand ca putin cate
putin elementele sa se ordoneze intre ele, cat mai
suplu posibil.
• Persoanele cu o dominanta dreapta sunt vizuale
 EMISFERICITATEA
EMISFERA STANGA EMISFERA DREAPTA
• Controleaza partea dr. a • Controleaza partea stg. a
corpului corpului
• Verbal/numeric • Vizual/spatial
• Rational, analitic, explicit • Perceptual/senzitiv
• Activ • Spatiu, infinitate, disparare
• Literar • Spontan/creativ
• Convergent • Metaforic/simbolic
• Fapte/realitate • Divergent
• Vis/fantezie/mistic
 EMISFERICITATEA
• Studiile au demonstrat că rezolvarea
problemelor este administrată la femei de
ambele emisfere, în timp ce bărbatii folosesc o
singură emisferă.
• Zonele creierului raspunzatoare de dezvoltarea
vorbirii sunt mai mari la femei.
• De asemenea, femeile pot percepe la fel de bine
sunetele cu ambele urechi in timp ce barbatii se
concentreaza mai degraba asupra unei surse
dominante de zgomot
 EMISFERICITATEA
• In hipocamp, legat de prelucrarea si exprimarea
emotiilor, creierul femeii dispune de mai multe
celule nervoase decat al barbatului. Aici sunt
coordonate si reactiile la stress, aceasta zona fiind
foarte sensibila la estrogen ceea ce explica in parte
instabilitatea emotionala declansata in perioada
premenstruala. Findca femeia are mai multi
neuroni in hipocamp, sentimentele ei sunt mai
intim legate de atitudini comportamentale, aceasta
fiind explicatia comportamentului in conditii de
stress
 EMISFERICITATEA
• Concluziile acestui studiu ar putea explica o serie
de alte informatii care pana acum pareau incerte.
De exemplu, oamenii de stiinta vor putea analiza
de ce femeile si barbatii au predispozitii diferite
la probleme de sanatate mintala, sau de ce unele
medicamente au efecte diferite in functie de sex.
 EMISFERICITATE
• Conform statisticilor, femeile sunt de doua ori mai
predispuse decat barbatii la depresii. Explicatia ar
fi aceea ca la nivelul creierului feminin se produce
doar jumatate din cantitatea necesara de
serotonina, hormon care induce starea de bine.
• In schimb, barbatii sunt mai predispusi la autism,
sindromul Tourette, dislexia, deficit de atentie sau
schizofrenie. Aceste boli sunt provocate de lipsa
unei substante care are rolul de a „masculiniza"
creierul si de a-l feri de aceste tulburari.
 EMISFERICITATE
• Cercetatorii au constatat ca barbatii sunt
atenti la aspectele generale, pe cand femeile
sunt mai concentrate pe detalii.
Explicatia este data de faptul ca femeile si
barbatii proceseaza diferit informatiile,
folosind mecanisme cerebrale diferite.
 EMISFERICITATE
• A ceste deosebiri implica un comportament
predominant androgen la barbat care este dotat
prin conformatia sa mai mult pentru o activitate
fizica, de unde si experienta sa mai mare in durerea
somatica. Pe de alta parte femeia are o dominanta
estrogenica asociata cu o structura psiho-emotionla
deosebita adaptata problemelor legate de ciclurile
periodice, sarcina, alaptare, menopauza si afectiuni
specifice care implica o experienta dureroasa
viscerala mai mare ca la barbat.
 EMISFERICITATE
• Diferentele intre sexe nu sunt numai de ordin
structural si functional ci si metabolic,
constantindu-se la varstnici scaderea mai
pregnanta a metabolismului glucozei la nivelul
hipocampusului la femei in timp ce la barbati
declinul metabolismului glucozei nu este
semnificativ.