NEUROPSIHOLOGIE

CURS 6

LOBII OCCIPITALI
TRUNCHIUL CEREBRAL
CEREBELUL

LOBII OCCIPITALI
Omul este in
principal un animal
vizual, iar perceptia
vizuala si
interpretarea acestei
perceptii domina
viata sa.

LOBII OCCIPITALI
Lobii occipitali,
legati de
prelucrarea si
integrarea
informatiei vizuale,
realizeaza
esentialmente o
functie cognitiva

LOBII OCCIPITALI
Centrul vederii a
fost plasat
invariabil sub
emisferele
cerebrale, adica, in
ventriculii laterali
(Galen), in
trunchiul cerebral
(Willis), in corpul
pineal (Descartes).

LOBII OCCIPITALI
Aria 17 Brodmann
reprezinta nucleul
analizatorului optic,
realizeaza integrarea
modala primara,
concretizata prin
capacitatea de a
avea senzatii vizuale.
Aria 17 = centrul
experientei vizuale
elementare

LOBII OCCIPITALI
Ariile 18 si 19, prin
excelenta
asociative,
realizeaza
integrarea
secundara, pe care o
putem denumi
obiectuala sau
sintactica

FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
Tulburarea perceptiei
formei, dimensiunilor si
miscarii obiectelor
Palinopsie (paliopsie)
persistenta vizuala in
timp sub forma de
persistenta sau
recurenta a unei imagini
(are impresia ca vede
trecand din nou prin fata
sa o persoana pe care a
vazut-o cu cateva
minute inainte.

LOBII OCCIPITALI
Agnozia vizuala
poate fi conceputa
ca rezultat al lezarii
ariilor 18 si 19 care
impiedica
transmiterea si
eventual integrarea
informatiei sosite
din aria 17.

FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI

Cecitatea corticala sau

cecitatea psihica se
datoreaza lezarii bilaterale
a ariei striate (aria 17).
Deficitul este asociat uneori
unui tablou confuzional,
unei dezorientari temporospatiale si uneori unui usor
deficit senzitivo-motor. Cel
mai des bolnavul ignora
deficitul sau este indiferent
fata de acesta.

CECITATEA CORTICALA

FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
Acromatopsia un deficit dobandit al
perceptiei culorilor, secundar unei
leziuni corticale.
Anomia culorilor o afazie optica
pentru culori; pacientii pot potrivi
fragmentele de culori si pot asocia
culorile cu obiectele, dar cand
prezentam o culoare specifica acesti
pacienti sunt incapabili de a o denumi.

EPILEPSIA OCCIPITALA
Iluzii si halucinatii, modificari tonice si
clonice ale capului si ochilor, inchiderea
pleoapelor sau fluturarea lor, tulburari
vegetative, timice si de automatism
cand descarcarea se raspandeste.
Cand fenomenele vizuale pot actiona
ca un factor declansator al unei
epilepsii nefocalizate, se vorbeste
despre o epilepsie reflexa vizuala.

FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
Neglijarea campului vizual lipsa de
raportare, raspundere sau orientare
la stimuli noi, semnificativi,
prezentati de partea opusa leziunii
cerebrale, la cazurile la care acest
neajuns nu poate fi atribuit unor
deficite motorii sau senzoriale (Jones,
Tranel 2001).

TRUNCHIUL CEREBRAL

Mezencefal
Punte (pons)
Bulb
(medulla
oblongata)

MEZENCEFALUL
Substanta alba
tracturi
Substanta cenusie
nucleul rosu, substanta
neagra, nucleul
trohlearului, nucleul
oculomotorului, nucleul
lui Darkschewitsch, etc.
Substanta reticulata.

PUNTEA
(lui Varolio)
Substanta cenusie la
interior (nuclei) si
substanta alba la exterior.
Reflexele lacrimal,
salivar, masticator,
corneean, audiopalpebral,
audiooculogir, secretorii
(sudoripare si sebacee),
mimica expresiva,
tonusul muscular, etc.

BULBUL
(MEDULLA OBLONGATA)
Trunchi de con de
3/2/1,25 cm cu
nuclei de substanta
cenusie la interior
(senzitivi, motori si
vegetativi) si
tracturi de
substanta alba la
exterior.

FUNCTIILE BULBULUI
1. Centru reflex respirator, cardiac, vasomotor;
centrii unor procese digestive (salivatie,
deglutitie, supt); centrii unor reactii de aparare
(stranut, tuse, clipit, voma); centrii de reglare a
tonusului muscular.
2. Functia de conducere cai ascendente si
descendente.
3. Functia de reglare a tonusului si dinamicii
activitatii psihice prin intermediul substantei
reticulate

NERVII CRANIENI
1. N. Olfactiv
2. N. Optic
3. N. Oculomotor
4. N. Trohlear
5. N. Trigemen
6. N. Abducens
7. N facial
8. N. Acusticovestibular
9. N. Glosofaringian
10.N. Vag
11.N. Accesor (spinal)
12.N. Hipoglos

NERVII CRANIENI
(V, VII, IX, X)

TRUNCHIUL CEREBRAL

CENTRII
CARDIORESPIRATORI

CEREBELUL
120 150 grame,
1/8 din greutatea
creierului.
Doi lobi, uniti prin
vermis
Cortexul cerebelos
are 1000 cm patrati.

CEREBELUL
Leziunile emisferelor
cerebeloase produc
dismetrie, tremor
intentional, asinergie
si inabilitate in
modificarea rapida a
miscarilor ipsilaterale
laziunii cerebeloase
Adiadocochinezie
(proba marionetelor)

CEREBELUL
Joaca rol important in
invatarea motorie.
Erorile de directie, rata
si ordine determinate
de disfunctiile
cerebeloase apartin
conceptului traiectoriei
(Cook, 1980), ca bucla
de control supraspinal
asupra unei singure
miscari articulare.

CEREBELUL
Leziunile cerebelului
produc hipotonie,
ataxie si tremor
intentional la
membrele
ipsilaterale