37.

Ext r aor di nar a povest e

a l ui Cl ever Hans
{ Hans eel Iste~}
Acest exemplu estediferit demajoritatea celor luate inconside-
rareinaceasta cartein doua moduri. Inprimul rand, mai degraba
decat saseconcentreze asupra rezultatelor cercetarii, seconcentrea-
zaasupra unei probleme decercetare. Dar 9i aceasta este 0parte a
subiectului, dat fiindcaparte aistoriei oricarei 9tiinteimplidi 9i in-
vatarea faptului caesteposibil cacercetarea sae9ueze9i amodu-
lui incarecercetatorii pot evita aceasta. Procesul anticiparii 9i evi-
tarii gregelilor incercetareestenumit control experimental (capitolul
1),9i acest subiect are9i el 0istorie (Boring, 1954).Pescurt, oricine
poate confunda cuu9urinta un efect cuun altul. lar controlul expe-
rimental estepur 9i simplu un set detehnici caresaprevina produ-
cereagregelilor.
Controlul experimental joacaunrol 9i in9tiintelefizice, unde ne-
glijareasapoate conduce 9i acololagregeli foartemari. Astfel, ma-
releomde9tiintagrecAristotel aformulat principiul conformca-
ruia obiectele grele cad mai repede dedH celeu90are. Seingela. 0
piatra cadeintr-adevar mai repede decat 0pana, dar acest lucru se
intamplil pentru caestemai putin afectataderezistenta aerului, nu
pentru caestemai grea. Dacanu exista aer (pentru caexperimen-
tul sedesfa90ara invid - control experimentalf), atunci atat piatra,
ca.t9i pana vor cadea euaeeea$i viteza.
In al doilearand, inistoria$tiinjei,nutoatenumelefaimoasesunt
numedeoameni de9tiinta.Pacientul amneziccunumeledecodH.M.
areunlocallui inanalelecercetarii memoriei (capitoluI31). PedeaHa
parte, nutoatenumelecunoscutesunt nume deoameni! 0istoriecu-
noscutaoricarui cercetator- a9acumar 9i trebui, dat fiindcaaceasta
constituie 0poveste clasidi deprevenire - estepovestea lui Clever
Hans (Hans cel Istet)/ Calul Minune (Miller/1962; Pfungst/ 1998).
Povestea arelocinGermania in1904.Unprofesor de$coala/Wil-
helmyon Osten/ adescoperit caun cal dintre cei careii apartineau/
penume Hans/ avea capacitati remarcabile. Hans/ calut putea face
ca1culearitmetice! Dad i secereasaadune (saspunem) 7cu4/batea
de11ori dincopitadupa careseoprea. Eralafel detalentat $i lasca-
deri $i chiar ~ilainmultiri ~iimpartiri. Oricum/ talentelesalenuseli-
mitaulamatematica. Acestaintelegeagermana! Dacai sepunea 0in-
trebare/ oferearaspunsul printr-un codalloviturilor decopita.
Proprietarullui Hans nu eraun escroc. Oricui seindoia dereaIi-
zarilelui Hans/ Ii dadea un raspuns ~tiinpfic: IIConvinge-tesingur!1I
Oameni de~tiintaI-auobservat peHans ~i s-auconvins cayon Os-
tennu ii oferealui Hans indicii ascunse. Intr-adevar/ nici macar nu
trebuia safiedefata. Putea safietotal inafaraeampului vizual allui
Hans/ iar acestatot i~i faceaispravile.
Unpsiholog experimentalist insa/ Oskar Pfungst (1874-1932)/ nu
erafoartesatisfacut derezultate. El apus lacale0seriedeexperimen-
teclasice.
Aaranjat uncort depanzaincurteastfel ineat experimentele sase
produd faradistraetori. Aincercat intrebari diferite$i intervievatori
diferiti. Launele probe/ Hans afost echipat cuun capastru foarte
mare.
Cel mai important control totu$i afost urmatorul: In cadrul unor
probe/ niciunul dintre observatori nu 9tia care era raspunsul corect. Acest
lucru afost aranjat dupa cumurmeaza: unul dintre martori Ii putea
$opti inurechelui Hans/ deexemplu/ lI~aptell. Apoi/ unaltut unob-
servator diferit/ ii putea $Optiinureche calului //pluspatru
ll
Astfet
devremeceniciunul dintre cei care$optiseranu11putea auzi pece-
lalalt niciunul dintre observatori nu 9tia raspunsul corect panasaIi-Ispu-
naHans - dad putea.
Nu putea. Inacesteconditii/ Hans nuputea raspunde laintrebari
saurezolvaprobleme. Intrebat ceva/incepeasabatadincopitapeter-
menneIimitat.
Separecaceeaceseintamplaseinaceastasituapeerauncazdein-
diciu incon$tient. Devreme ceaudienta $tiacareeraraspunsul co-
rect- 7+4=11- ace$tiaa$teptaupana ceHans aveasabatade11
ori/ dupa careincepeau saseinclineatenti sausafad mi$dri simila-
re: IIAcestaesteraspunsul coreet.0saseopreascaoare?1IHans deteeta
acestesemnalecareveneau capeunindiciudi eracazul saseopreas-
cadinbatutul dincopita. Pentru adovedi abilitati!eadevarate alelui
Hans (sauabsenta acestora), observatorilor atrebuit saIi seascunda
raspunsul corectpanadupa ce Hans vafi raspuns - sauvafi e~uatin
afaceacest lucru.
Aceastadescoperire insinear fi fost destul deconvingatoare, dar
Pfungst acontinuat verificarile. Defapt, aadus efectul Clever Hans
inlaboratorul sau. Aconvocat participanti oameni, pecarei-aconec-
tat laaparate pentru aIemasura mi~carilecapului 9i respiratia. Ulte-
rior, le-acerut saii puna intrebari lacarecalul aveasaraspunda prin
batai decopita9i alecaror raspunsuri nu Iecuno9tea. Desigur, peste
90%dintre participanti i-auoferit indicii pentru aseopri dinbatut,
indicii decarenici macar ei nu erau con~tienti.
A~adar, separe caHans eraintr-adevar un cal de~tept - dar nu
erade~tept laaritmetica. Inschimb, erade9tept inaciti oamenii 9i
semnalele incon9tientepecareIeofereauace9tia. $i Herr von Osten
trebuiesaii fi oferit astfel deindicii incon9tientetot timpul, faraare-
alizaacest lucru saufaraaaveaaceastaintentie.
Delaacestepisod, termenul deeject Clever Hans adevenit 0instan-
tastandard, folositapentru aIereaminti cercetatorilor - 9i noua ce-
lodalti - pericolul ofeririidecatreobservator deindicii neintentio-
nate, carepot afectaceeacefacsubiectii. $i daca seintampla astfel,
pot rezulta datecarenepot conducepecai gre9ite.Poatepareacaun
cal poate faceadunari, invremececalul- saucel putin acest cal-
nupoate faceacest lucru.
Con9tienti deacest pericol, cefacoamenii de9tiintacuprivire la
acesta?Dacadorimsa9timdacaunanimal poaterezolva0problema
saualta, cumputemfi siguri caanimalul nu trigeaza cititindu-ne in-
diciileneintentionate? Cum, intr-un cuvant, putem controla efectul
Clever Hans?
Inunelecazuri, oamenii de9tiintapot faceceeaceafacut Pfungst.
Ei pot pur 9i simplu saprevina caobservatorii sa9tieraspunsulla 0
problemapana dupa cedatelesunt coledate. Astfel, unobservator nu
poatedainmodincon9tient indicii cuprivirelaraspunsul cored, dat
fiindcael nu 9tiecareesteacesta.
Caalternativa, sepoate treceexperimentul printr-un aparat auto-
mat, careprezinta problema 9iinregistreaza raspunsul animalului la
aceasta. Apoi, estenevoie safimsiguri caaparatul insinenu ofera
niciunindiciuprivind raspunsul cored! Dacaacestlucrupoatefi facut
~ aatunci putem elimina efectul Clever Hans caexplicatie pentru
::"erformantacorecta. Aceastametoda afost aplicataincadrul experi-
=- entelor asupra conceptelor efectuatepeporumbei (capitolu142).
Pescurt, cercetatorii moderni careseocupa custudiul cognitiei
~ale sunt foartecon9tienti deefectul Clever Hans ~i au grijasa11
-:'lntrolezeinexperimentele lor. Uneleanimalesunt foartede9tepte-
::-:1facniciogregeala.Pentru avedeainsacatdede9teptesunt, trebuie
~=fimsiguri canu li seoferaniciun indiciu caresaIepoata facesa
:-aramai de9tepte decat sunt.
- Insfar9it, problema indiciilor incon9tientenu apare doar incerce-
.-:.reaanimala. Vomilustra incontinuare 0repetare apove~tii Clever
?.-ansavremurilor moderne. Aceastaarata canici incercetareaclini-
~asupra oamenilor nu neputem permite saneglijamcontrolul ex-
:-erimental (vezi Stanovich, 2001,pentru detalii privitoare laaceasta
~,oestetrista).
--1utismul este0tulburare severadedezvoltare, careapareincopi-
='": a timpurie ~i estecaracterizata (printre altesimptome) de0difi-
:-"::-:ate extrema- saumai bine, 0lipsa de interes extrema- incomu-
_:areacuceilalpoameni. 0descoperireextraordinara afostraportata
:::::mii 1970,cands-asustinut ca0anumita tehnica denumita Comu-
:areFacilitata(FC)putea deblocaabilitatea unor astfel decopii de
: :omunica. Pretentia eracaace~ti copii puteau tasta mesaje foarte
- -atepe0tastatura dacaIeerausustinute brateledeasupra unei tas-
-=:-m decatreun "facilitator" bineantrenat ~iintelegator .
.Juegistrarile succeselor obtinute prin aceastatehnica aufost vast
_~Iicate 9i aucondus laun mareval deoptimismprintre terapeuti
- . ineinteles, printre parinp. Existainsa~i un revers. Unii copii ra-
- -:-:auabuzuri sexuale9i cazuri deincest careseintamplau acasa. In
_ ~-edintrecazuri, copiii cmar erauindepartap deacasapebazaabu-
__ ~or astfel"descoperite".
~nele experimentemai atenteaueVidenpatcaFCnu eradecat pu-
-_ 2iectCleverHans aparut dinnou. FaciIitatoriiIeofereaucopiilorin-
s:ient indicii privindcetastesaapese.Acestlucruafostdovedit prin
~;>~igendecontroaleexperimentalecarefuseserafolositepentru ail
- capeCleverHans (Stanovich,2001).Intr-unastfel deexperiment,
- - =cntei 9i ,,faciIitatorului" ei Ii sepuneau intrebari prin ca9ti.Atunci
- -:intrebiirileerauacelea9ipentruambii,pacientatastadefiecaredata
-~.msul cored. Totu
9
i,candintrebarileeraudiferite,pacientatastaras-
_SJYilelaintrebarilepecareIeprimisefacilitatorul, 9inuea.
Multeastfel deexperimente auevidentiat cadefapt clinicienii, ca
~iobservatorii lui Clever Hans ofereaucopiilor inmodincon~tientin-
dicii cuprivirelacetastesaapese(Green, 1994).Dacaa~astaulucru-
rile, atunci esteprobabil ca~iistoriileprivind abuzurile, incesturile9
i
toateceleasemenea sanufieinregistrarile copiilor, ci inventii incon-
~tientealeterapeutilor.
Lavremea conceperii acestei lucrari, nefolositoarea
A
~ipericuloasa
patima acomunicarii facilitateadisparut dinfericire. Inacela~i timp
insaacondus laacuzatii deabuz parental ~iadistrus camine, impie-
dicand copiii auti~ti saprimeasca tratamentul careIe-arfi putut fi fo-
lositor.
Deces-aintamplat astfel?Terapeutii careaudezvaltat FC aufast,
lafel ca9i Herr vonOsten, destul desinceri, dar nefiind pregatiti in
domeniul cercetarii, nu aufost capabili sasurprinda modul subtil 9i
neintentionat incare0persoana poate influenta ceeacefaccaii sau
alti oameni. Profesioni~tii pregatiti incercetarear fi cunoscut efectul
Clever Hans ~i modul incarepoate fi controlat. Inacest fel ar fi fost
evitatemulte tragedii 9i dezamagiri.
Controlul experimental- careinseamna realmente "Permiteti-ne
saneasiguramca9timcesepetrece" - esteunprincipiu fundamen-
tal in9tiinta. Esteun principiu fundamental 9i in aplicatiile 9tiintei
privind problemele oamenilor. Nepoate ajutasaevitamlezarea ce-
lorlalti atunci candincercamsaIefacembine.