: Sumar,. .

• Manifestari neoblsnulte ale psihicului:

Parapsihologia 3

M. Zfate

• Puterile PSI: clarvizlune, telepatie, prerncnitie.; 6

Radu Garmacea

• Psihologii ~i parapsihologla 12

Nlcolae Mitro/an

• Statutul ~tlintifie controversat al parapsihologiei 15

Septimiu Chelcee

• Psihotest: Ave!i spirit cartezian? 18

• Marele parta]: !?tiinla • para§tlinla 19

Lia Decei

• Crepusculul magicienilor. Homo scientltlcus 23

Lia Decel

• Psihotest: Logic sau supranatural? 26

• PSI in Occident- promisiuni supradimensionate loan Rotar

• Spectrui traudei ii al trucurilor iluzionlste Septimiu Chefcea

• Psihotest: Descoperljl-va natura energetlcal

• Parapsihologia intre ignorare §i mistificare Elena Macavei

• De la psihologia dezvoltaril transpersonale la parapsihologie

totende Mitrofan

• Psihotest: STnteti 0 persoana tara. as1impar?

• Efeetele micro-PK §i nol ipoteze in cetcetarea parapslholoqlca Marine/a Grlgors

• Staflile din cimitir sint de fapt... gaze Lia Decel

• P.slhotest: Ce fel de intuitie aveji?

• Secretele divinatorii ale cafelei Radu Garmacea

• Ecologia §i. .. fenomenele paranormale viottc« Podina

• Psihotest: Facetl parte din categoria parsoanelor impulsive?

• Psihotest: Magie sau §tiinta.?

• Animalele au un al saselea simp Lia Decei

• Psihotest: STnteli eplcurianta) sau nu? 64

• Psihotest: Sinteti ipohondru (ipohondra)? 65

• Pslhotest: Atl pornl chiar milne in mare a aventura? 66

• Uniunea Hationallsta 67 Adina Cneicee

Pretul: 1 500 lei

28

Revlsla edita"W. de $-ecil:ttatea

~~tllfl.ti & T-ehnicA" SA if! co1aboral's su Asoclapa Pslholo91Tor dill Romania. Pre§edinte: p.rof. Uflh/. dr.

Mihal Golu

32

34 38

41

ReOACTOR: Radu Dobreci IFUZARE: Cornel Daneliuc1 ugtlre\ Nt\UlesDu

(telefoRi 8'f7.58 3'3 ssu

31.5 20, Interior 1151) 'Af)ReSA f{lDACTf£I: Plata. Presei I:.ibere nr. 1, BucU'~e§ti, ~d79781

elefolt: 617 5833

1520, interior HSl sau 1208 Fa>r: 222 84 !J4

lIPARUL:

Ipografla !NTER'GRAPH :releton: 22Cl 49-35

ONSUL TANTI $T1tNfIFIC/:

. ,F'tQt univ. dr. Septimlu Chel(;ea Prof. unlv. dr. Irina HoldeVricl Dr. AUrQrll U}ceanu

Dr. Stroe Marcus

Prof. unlv, df. Ion Manzat

Prof. unlv, dr. Nlcolae Mitrotan Prof. univ. dr. Adrtan NecuJau

Or. GJ"igore Nicola

Prof. univ. dr. Holfa Pltarlu ~ector dr. Mihaela Raco rof. Filaret Sin lion

44

45

48

49

53

56

59

60

62

lSSN 1220 ... 689X

Parapslhologle

E ste bins cunoscut faptul ca pe linga fenomenele pslhlcs curertte-oblsnulte, comune, in sfera de cercetare a psihologlei au intrat ~I unele manifestari ale pSilllculu; mal putin ob/qnuite, ba clliar total diferita de eele considerate ca filnd comune. Fenomene cum ar Ii telepatla, clarvlzlunea, precognitia, retrocognitia faa parte dintrs acestea. Ere srnt denumlte sub

I diteritt tarrnsnl. Unii autori Ie numesc parapsihologie. Terrnanul de parapsihologle a fast lntrodus de Dessoir in 1889 _ pentru a defini discipllna care urma sa la studlaze, fenomenele parapsihologice , nefiind incadrabile in contextul normal al vietJi psihice a lndlvldului, Daca ne-arn

I ghida dupa preflxul para, care In Hmba greaca inseamna "Itnga", "dincolo de", ar lnsemna sa conslderarn ca aeaste Ienomene depa~esc Ilmitere traditlonale ale §otiintei pslhologice. Nu·1 de mltare de acsea cit l1nli autori Ie ~1 plaseali'l in rindul fenomenelor pseudo§tiin1lfice, Influenla~i peats ~i de exagsrarile §oi coneep~ifle naive sau spiritists. Alt! autor! prefera terrnenul de "fenomen PSI", lansat In 1942 de Thouless ~i Wiesner pentru a defini capecitatea pslhleulul uman de a realize! exosomatic process de perceplie extras enzoriata. Acest tEirman, prelual, lotoslt !iii apol generaUzal de J. B. Rhine (1895- -1980), elev al lui William McDougall (1871-1938). s-a incetatenrt ~i are astazl 0 larga recunoastsre internalionala. 1n sl1r!}it, sint ~i autori care prefera termonul de

I "fenomene exotlce" (Adrian Patrut, 1991).

Terrnanul esle general, neangajant §i dsnumeste "fenomenele atlats In dezacord eli tsorlile ~Iiintifice aeeeptate".

Indffetent cum sint danumlts, fenomensle parapsihologice se refera la achiziiia de informalli la nlvelul con~tIJnj.ei, ocollndu-se insa canalele senz.oriale oblsnults, J. B. Rhine, intr·una din carille sale, serisa in colaborare cu J_G. Pra:tt (1910-1979), Para· psihologia: ~fiinfa de franfierii a psihicu{w ~1 publicala in mar rnulte editii (1957,1962, 1967, 1972), clasifica fenamenele parseshologiee in doua marl categorii: cele ale percePliel extraser-zoriala ~i cele pslhokinelice

La rindullor, nrtmsla cuprind unele fenomane, cum ar fi telepatla, clarviziunea, preco9n1lia, retrocognltia.

Tn literatura de speclalitate sint descrise ~j alte manifestari "ciudatetl ale pSihiculu·i, cum ar fi radi,estezlll (detectareaa "ceva" an ume, de sxemplu dstectarsa existentei apei, mstalelor, petrolul ui cu aj utorul unei baghete trnuta deasupra rssursel respective); paradi,agrroza (capacltataa unul sublect lipsit total de netiuni medicale elementare de a diagnostica 0 afecliune, cauza sa, ~i de a prescrie tratamentul tara a ccnsulta pacisntul §i fara a detine date dasprs starea lui); psthometrla (stlrnularaa capaciti\1ilor subieclului asttel incit se creeaza senzatia ca acesta Ia parte la evenmantsle evocate),

Studlul :;;tiinlific al fenomenelor parapsil1ologice a parcurs, dupa opinia noastra, Irel etape: prima etap.§. se caractertzeaza prin cercetarea cazurilor de parapsihologie consarnnate ~i pastrats in arhlvele ~'11n carrile din ratturile bibllotscllor; a doua etapa aste prin excelenla expsnrnentala, lncerclndu-ss reproducerea fenomenelor raspective prin Ioloslraa unor subiecti de except is capabili sa Ie traiasea 91 sa Ie relateze;a trela atapa 0 continua 91 ehiar se implete~te eu a doua §i consta in studiul statlstico-rna- , tematic al fenomenelor parapslholoqlce (rsluJlatels experienfelor repeiate ps subieeti norrnali sau cu capacltatl deosebite srau pre luerate statistico-rrraternatlc). Meritul deosebit in acest sans 11 revlne lui Rhine care, In urrna apficarli l1nei adevarate baterii de teste de clarvlzlune, aintreprlns 0 amplii analiza cantltativa a rezultatelor obtinute.

Cercetarea statlstlco-rnatarnattca a lenomenelor parapsihologice a adus eonsacrarea sxistentei IOL Totodata., s-au extras

~i alta concluzll interesante. Astfel, s·a relevat faptul ca sta rile de con~tlinta alteratii, cu un grad redus de control, indU'Se " prin hlpnoza sau prin intermediul substantalor psihoactivatoare, faclliteaza tanorns-

!JElle de perceptie extrasenzoriala (George Krippner, 1986). Sublecjil spontanl, extra- . 3

vertiti, usor adaptabili social stot mal pre- ~-----" dlspusi fenomene!or parapsihologice decit

cel rstrasi ~i detensivi. in alte studll s·a

r

- - -

I Parap~ihologie

rslevat exlstsnta unei corelatli rldlcats Intra eXlraversle 'ill rezultateie perceptiei extras·enzodale pozitivtl !}1 corela\iI scazute 1ntre lntrcvsrsia ~i rezultatele p,e,rceptlel extrasenzoriale negative. De fapt alcl nu este vorba despre capacltatsa tn sine de percePtls extrasanzorfala, cl mai dEigraba de lagatura dlntre IJasaturile de personalilate Ili orientarea capaelta!ii percepliei extrasenzoriale spra raspunsurl corecte sau gre§ite. Numa! ca nlci rszultatele statistlco-matematice nu au iDs! acceplate: dimpotriva, muttl autorl Ie-au contestat. S-a reprosat autorltor uncr asarnsnsa pralucrarl ea au

1 manipulat rezultatele. La un moment dat insa, unll contestatarl, refacTnd minutios 0 serie de expe,rimel'lte, ~~au schimbat punetul de vede.rs, daven ind aparatarl si fename· nsler parapslhologice.

Proolama. prlnceps care sa pune in legatura cu 'fenome· nele parapsihologice asts cea aexpllciirii lor. Carorfact.ori se dalor,eazA ele? Care s'lntcauzela ce stau la baza 'lor? Ipotazsls ~i teoriile explicative formulate sint ext rem de numeroase iii diverse, dar ~i extrem de necanvingatoare. Autorilcare ls-au studlat sau au scrls despre ,ele (Albert frelherr von Sc!uel1ck~Notzl ng, 196.2; J.M.,D. Elsenbud, 1953, Brian IlngUs, 1993) se retera la asemenea mecanisme. lata cUeva dirltre ele: informatia parapsihologlca sa ptopaga prln intermediul undelor electromagnatice foarte I,ungi;s{lmnalale telepatice, ar II purt,ate de nsutrlnt care au capaettatea de a strabate nedeviati dlstante sxtrem de mari cu vltaza luminii; intormalia extrasenzoriala este purtata

I de 0 parllcula fizice., inca nsdescoperita, cu proptieta~i particulare, ce poarta denumiri d~erit.e . (psihon, psitron, mindon); undele mintaie soar propaga 1n aterol psihlc, un mediu os sa afla in afara spaliu-timpului f:IZic; in alte teorii cimpuli}i

4 1 energi,a pe~ceplieiextrasenzoriale lau lccul F---~- etetulul pslhlC.

Fiecers dintra aceste ipoteze ridiCa insa not . §i nol problema. De sxemplu, lpoteza electro-

,

magneticii ridica problernaecranarjl informatiei, mal ales atunel c7nd trebuie sa fie transmisa de la distan\a; Ipoteza nGutrlnica, datorita interac\iunii slabs a neutrinilor cu materia, face Improbabila 0 lnteracpuns semnifrcativii la nlvslul scearjal cerabrals a sublectutui receptor .. In aceste condllii nu esta de mirare ca studiile asuera fenomenelor parapsihologice au fest blamata sau rldlcullzate, De exemplu, Henri Brach publica 7n 1985 0 luerare sugestiv intitulata.: Lie pa.ranormal. S~S doeul'l:'Ients,ses hemmes, sas n'll~thqdes, Insa sxtrem de cr!lIca. Vorbind dssprs documente:la parapsihologlai, printre care include unale data turnlzate de asa-nurnlta arheologie-fictiune, vizttarea Pamintului de' cos-

.......monau1ii maya, a9azisui "giulgiu st1ntn In care soar f,i impregnat

'" imag,inea corpulul lui ' Hristos, fel10menela de aura,a! Ie taxeaza pe rind ca "banaUi mislificaren, "escrocherle",,"subiect minor". Aura, de pilda, nu asta nimic altceva dedt un fenomen fizic cunoscut ~i explicabil care nu darnonstreaZa exlstenta vreunei "energii vitale". Aura unei monade esta la tel de splendida ca ~i caa a ul'lul obiect animat. Glnd sa refera ' la oarnenii care sustin :;;1 reprezlnta parapslhcloqta (~savantl", "speciali~ti". Uarti~tn, Broch nu uita sa-i puna de flecare data lrira .ghilimale, aratincl ca ace§tla se crsda fl ceea cs nu sint in realitate. G1t prive~te metodels utilizata In sludiul fenomenelor parapsihologice (cele statlstico-matematics, coralattonale, probabillste, ca 91 cele magics), aeestaa sint depal1:e de atumiza date' coneludente.

. DS§i paranormalul sste "a.tragator Ili tascinama, de~;;"1 in epoca noasna, caraclerizata printr-o tehnlcltate galopanta, el prezinla 0 tentatie supilmentara ~ pare sa otere a recon¢l!iere intra intu~ie ~i ralionalllate, el ramlne in stera pseudo'l'tilnteior care poarta propriur lor stigmat. In cruda crit'lciior severe aduse pseudo~tjintelor, concluzla lui Broch aBte demna de relinut. "Pseudo,tllntele nu of erA nlci un material pentru 0 dezl:illtere "Ulnllfica, dar turnizeazii un Interesant miJloc de a a.trageBten1hJ asupra

JOSEPH BANKS RHINE (f895- HIBlJ)

A realizat in tsboretorut Universita!ii Duke prime/e experiments ~tiinfifice plivind perceptia extrasenzorfa{{j; a Introdu$ pmcedeele statistico-metemetice in sludiu/ fen onw neto r paranormalG.

(

- -

Parapsihologie

,cUorva aspecte ale ,tlllntelor. Noi ajungem' astfella acast paradox aparant: pseudo~tilntele au 0 putsre de performant':i nula, adlca niel un plUgres nu Ie poate 11 atributt ii totusl.; 9tiintele ialse ducla plUgresul ratiunW' (Broch, 1,985).

Redam mal JOB tntr-o forma sintetizata acuzele aduse de adversaril parapslhologlal 91 argumentsle de apa.rar,e ale sustinatorilor el ' (vezl: Hansel, 198.0; Alcock, 1981; Patrut, 1991).

, Adyersarll ParapsJhologlei

Susfihalorii paraps:lh9logiei

6. se 8CUZa fa/slfica'rea datelor expeTl~ •

menta{~ eeu selects'ff!a doar a celor (a1l0- 6. c.etcetatoril dau dOllada de Jntegritate

rablle;, ' IrepFtl~Bbj/a ~I spirit critic rldiest; de alttel, poslbflltatea falslficiirli sau seleel/e/-date/ar 7. se or/Heli corectltudlnes anallzal sta- experlmentsle este intilnita f'1 in alte ,tHnle;

tis lice, semn/ficatia statlstics.~ rezu/tate/or. 7 matematie/enll, in urma .unor veTIl/carl

slstematlce, au demonstrat eorectitudinea acestor anafize (sJefuza darete statfstice inseamns iii refuza calculul probiJbIJltslllor).

Controversa. ssts in p!!naactualftate. Ea demonstre.1Za complexitatea enorma a: pslhiculul uman, mu~ltudinea formelor lui de manifestare, ea ~i dificultatile intlmpinate de !i:tiinta Tn studiul unor 5

asernenea fenomene. N-ar fi exclus ca vihorul sa ne ofer,e surprizainteresante. • ------=

Prof. dr. M. ZLATI!. Universitatea Ell/cure,t;

1. fenomenf!le pars'pslholo'gice sint suslinute apriot/c, ea urmsre obiectivltatea ~tllntiflca esre a/teratS; de tapt, fenomenefe

I parspsl~otoglee sinf inex/stente; .

2. acuzii fragil/tatea rezultatefor obllnute piniiacum; este necesarii maca, 0 slnguri dovadii concludentii in favoarea ex/stenlof aces/or {enamene;

3. fenomenele parapsfflo1ogice nu dJspun de 0 deseriere IIzl08 ~lljzJoJogjcii adeclIsta; dat mnd fapful CB IIpsefjte 0 teorle explicatillB conllingatoare, inseamna ca fenom.enele respective nlct nu au 0 exlstenlii oblectivii;

4: nu sint satisfacute crfterl{le ,tifnJlflce ale cunoafterli obfectlve; cMsr cereetari/e srsrlstlco·matematice nu respecfs cerlnra reproductibillta1lf re:zultate/orj parapslholoSla trebule sa olere rezu/tate reoro-' duct/bile, altiel esle 0 pseudo~tllnta;

5, s'ubleetiJ tolos/Ii de pSrBpsiholog# slnt I SCijzalJ de #rsJJdii, de fsplu/ es profita de condill/,le de controlnes.atisfscatoare, de credu lita tea' ,I na iII/tate's experlmentstorllor;

1. repro,eaza "ar}lIersarflor" CD exc/ud sb initio fenomenele care ccmtrav/n cuno~tfnlelor fl canvingerilor /0, tJ/ozo(fce;

2. acuza IIp88 de documentere i'I adversarllor, superficlalitateB 'if trlcompatenla aces fora; scopullor este nu de a analiza oblectlv tenomenele parsps[hoJogloe, cl de B ie resplnge cu arlee scop ~I pJin orlee ml/losee;

3. lespingerea fenomenelor paJ'IJPsl- . holog.lce pentru simplul (apt ca nl;l pot tt inca explicate (def; asemenes incercarl ex/sta) est« ., atitudlne dogmatical ingrljoriitoare. menila a bioca drumu! cunoa!jterll umane;

4. acuza riglditatea' criteriflor cunDa~terj{ Dbiectitle (reproductib.ilifatea nesarisfiiciitoare a rezuitatfl'/or hu Infirm a exlstenta lenomene/Q,! cl arats doar cs metodele 'e1(perlmentale nu permit deser/eres !jl caracterlmrea lor adecvata); "

5. cBzurlle de (rauda, deljl' eXista, s1nt nereprezentative, deoarece mu/re experk, menre S-BU desfii!;urat in condilfl liguros contro/ate, care exclud arlee pas/bititate de frauds;

•

r

I

Para psihologie

- ----- - - -

[FJWi1JlErn5 ~fE [FJ$a~

Introducerea de noi metode

I experiment ale ~i st atietice in parapsiholo8ie este oare pe cale de a transjorma substantial aceasta discipllnd? Parapsihologi« incepe oare sa devlnain~ teresant d in ocbii celor care t pina «cum se aratau sceptici in eeea ce pri1Jc~te ualoarea rezul-

. t.atelor sa le? Scepticii ~i o amenii de §tiinta VaT uedea cumva in [enomenele paranormale fapte ~tiil1tifice ~i nu, capfna acum, artefacts sau frill-ide?

Daca aceste intrebari ne-ar fi fast puse cu zeca an] in urmii, raspunsul ar fi fost nuaJirma Susan 'Blackmore, cereetator la Dspartementul de psihologie al UniversiUitii West of El'Igland, Bristol, in artlcolul "Les pouvclrs PSI", p ublfeat in revlsta Science et avenir, Junle 1995, articol pe care il prezentam ln contlnuare. Sent'imentul nostru era atunei acsla ca, de un seeol, parapsihologia nu ev·olueaza:Critjcile severe ce vizau incap.acitatea acesteia de a demonstra exlstenja fenomenelor pe care Ie studiaza piheau pa depl!n Justificate. in anii '30, parintele parapsihologlel, Joseph Banks, Rhine, II facea roc In laboratcare. Unii au creaut.atunct ca, in stir~it, parapsihologla llii dobindise caraoterul itiinJ~[c. Cu tcate acestea, indoiala reapare.

In 1969, AsocialTa de Pal'apslhologie esteadrnlsa Tn sinul prestigioase,j Asoci:alli America l1e pentry Prog resul fitllntelor 6 (A.AAS), Criticila se intetese. Fiecare pas 1--__ 7nainte este doar temporar. Flacare neu argument se prabu~e§te sub lovitura argumentelor scsptice, In 1987, parapslholoqla

• I

-

a davanlt, In vlzlunea noastra, un "program de cercetarl fara ie§ire". PslhoJogli James Alcock ll' C.E.M. Hansel au aluns Ia aeeea§1 concluzle. Chlar tii astaz], pslhoJoguJ Ray Hyman eonsldera ca parapsihologla sa tondeaza pe 0 "baza.-de date in continua. schlrnbars" ~i cd nu T§i la trscutul in saamii. astfel Incit nu esta capabila sa-§i fundamenteze viitorul pornind de la expsrlenta anterlcara.

ln ceea ee ne prlveste. conslderam di parapsihologia a inceput sa sa schimbe; cu toate ea nu putem oferi un pronostic reteritor la lmportanja §i durabilitataaacestel evolutii • cradem eli aceasta este raala ~i damna de interes. Valul de optimism ce anima parapslhologJa este legat de numele lui Charles Honortcn, de metoda experimentala numita "ganzteld" (termen german ce peate 1i tradus prin "cimp omogen") iii de un procedeu de analiza statlstica, meta-analiza.

Format la sccala lui Rhine, Honorton I lucreaza, din 1967, la Laboratorul de carcatarea vlselor de la.spitalul Maimonides din Brooklyn, unde conduce cerceHiri parapslhologice. Aici a pus la punct noi metoda experlmentale, in scopul de a svita dscunul legal de plictiseala generata de situatllle da 4aborator. Fenomenele PSI se manifesta cu mal multa acultats atunel clnd sublactul esta in stare de relaxare, ln somn sau sub hipnozit remarca Honorton, lntr-un artleel publlcat in 1976. Totus], atenjia nu s-a lndreptat in mod sistematlc asupra produceril acsster situa,ii aparent prilJilegrate., in cea mal mare parte a tlrnpulul, expsrlenjele sa faceau pe pac.ientjafra~i in stare de veghe.

Pornlnd de la aceasta censtatare, Honorton Incearca sa puna la purrct noi tehnlcl de producere a Iencmenelor PSI, raminindin cadrul laboratorului. ill I efectueaza prirnele experlenje ps sublec]] adormltl ll! lzoletl, carers inca area sa le transmita. Imaglni telepatic. Din tretsprezeca studii, noUa cau rezultate pozltlve. Utilizarea sub:leclilor adormljl puna totu~l problema.

- - -

Parapsihologie

Astfel, in curind Honorton va tolos] 0 metoda nOlJa, cuncscuta in pslholoqlesub numele de ganzfeld, ce consta in izoisrea sublectuiul de stlmulli vlzualt ~i audltlvl proveniti din exterior. In aceste cond/tll, sub/ect/i nu mal slnt agresati de lntorrnatllle din mediul lnconjurator, ce ar pufea parazita eventualele manlfestsrl de all tip.

Charles Honorton a reu~it deci sa·\li puna sublecjll In co nd·lti il e c ele mal tavo rabi Ie producerii fenqmenelor PSI, raminind, in acelasi tlrnp, in cadrul controlat al labcratorului. La aceste succese experlrnentale trebule adaugata intrcducerea in cercstaraa parapslholog.lca a metodei analizel statistics, cunoscuts sub numele de rnera-anallza. Aceasta ccnstltuie, cu siguran~a, evolutia cea mal lmportanta. Meta-analiza exoloateaza

. rezultatele unul corpus de studll pe care le reuneste In scopul de a realiza un tablou de ansamblu irnpcaibll de stabiHt pornind dear de la rezultatale unor studll izolate. Astfel sa

, poate masura. de ex ernplu, amplo are aj' medie a rezultatelor ili se poate determina daca un rezultat este viciat de negliiente in procedeeleexperimentale.

Argumentul critic potrivit dirula rezulI tatele PSI erau artefacte provenind din erori

I in apllcarea procedeelor experimentale sau chiar fraude poate fi pus §i el in dlscujle. Datorlta meta-anallzel. Honortan susclta lnteras ul sceptlcilor, dete rrn in at de apareruale sale succese. Reu~e§te sa·1 interesezesl pe Ray Hyman, trezindu-i seeptlcisrnul. La inceput, Hyman contesta cali-

I tatea protocoalele experierqelor. Honorton ~i , Hyman vor purta anllntraql 0 pclernlca Tn aeeasta privmtii. Aceasta dezbatere va Jua a turnura noua.ln 1986, cind eel doi adversari publica impreun a un artlcol 7n Journal of Parapsyohology, stabtUnd crltarllle ce trebule indeplinite pentru valldarea unel experien]e ..

De aillel, §i alli psihologi sint triteresati de

I experlentele lui Honorton. Printre ei, Rosenthal, unul dlntre pionlerii utilizarii meta-anallzal, !?i Daryl Bem, unul dintre autorii unui celebru manual de pSihologie expertrrrentala, HlIg;ard &. Atkinson. Hezultatul a fost aparitia in acest manual, in 1990,

, la capitclul, atlt de subtjre inca, al Ienomanalo' PSI, a unei buns aprscierl a Iucrarllor lui Honortan.

r n ,1991, revista Statistical Science publica un articol sernnat de Jessica Utts, despre apliearea l'!1etodelor rneta-analizei in parapsihologie. In tabruarle 1993, Bern prazmta 0 expunere a evolutlel cercetarilor

In ceaiu! misiuru! spetisle Apollo 14. uriu! din astron<luJi, Edgar Mitchell (in fotografie) a execu- , tat un experiment de percepJie extrasenzoriaUi. Patru pereoene Elflate la sol utmeu sa recepfioneze mesajuJ fe/epatia sub forma simbo/uri/or Zener: AcestIocru 17U'S'8 inti"mplat. Rezultatu/ iii fost negativ. Edgar Mitchell a atribuit esecui experimentului parapsihologic retuzuiu! incon- I !itien t a/ colabora torilor sal.

la congresul AAAS. In luna rnai a acelula§i an, una dlntre cele mal bune reviste de popularlaare ~tiin1ifica, New Scientist, i~i dadlca cope rtaexperlantslor de "tslepatle ganzfeld".

. in sfir§lt, lalnceputul lui 1994, un articol semnat oe Bem §i Honorton apare in Psychological Bulletin, 0 revista respectablla. Acesta prezlnta meta-analiza unei serli de unsprezece experiente de ganzfeld, etsctuate intre 1983 ~i t989. Din cite cuncastern, pentru prima data un studlu attt de aprofundal ests publicat lntr-o lrnportanta revista de psihologie - "ortodoxa", in plus -, ceea ee a contrlbuit din plin la cresterea reputatlal C9rcetarilor de parapslhologie. Din pacate, .

. Charles Honorton ae stinge din vlata in noiembrie 1992, in urma unei crize cardlace, privind comunitatea parapsihologllor de unul dl ntr s cei mai talentatl cercetatcrl. Din fericire, a avut timp sa formeze speclallstl, care luoreaza in cadru I De p artame ntu I ui de pslholoqle al Universitaifl din Edinburgh §i care li continua cercetarils, sub conducerea

7

Parapsihologie

- - -

lui Robert Morris, titularul catedrel Koestler. Interval de limp scurt ~I subieql selectionati,

, de parapslholoqle, testa\IIQdividual ~llnformati de rezultatela pe

Tnalnte de'a aprecla arnploarea revotUflei care Ie reallzau, Aceastii intreprindere vine" in curs, sa revenlm asupra avantajelor §i fara indoiala, in intlr'1'lpinarea ideli baze\ de inconvenientelor rneta-anallzel, Sa ramar- date in corrtfnua schimbare a lui Hyman. De cam malintii di msta-anallzele efectuate fapt, ea Ineearca s,1:1 profite de teats datels pina acurn au avut drept urrnars rode- acumulate, in loc sa Ie ig.nore pentru a trace partarea Ideil de Irauda sau artefact; de la ceva nou. AceasUi exper1enta se bazeaza aaernenea, permit sa determirram daca pe acumularea rezultatelor, far crltlcii trebuie

rezultatele unul lip de ex:parlente nu pot ff sa. tina seams de acaasta evofutls.

curnva imputate unuia sau mal multor Fara indoiala, meta-analize Is au adaug'at experimantatorl ~l pot permite ellrnlnarea 0 nouii dimensiune parapsthotoqlel, prelpctezel fra.udei din partea unui cercetator. zentind avantaje deosebite. Oar constltule Ela au derncnstrat ca, in general, mai mUlliele care un real progres, sau ar trebui experlrnentatort sa afla la originaa unut etect formulate rezerve? Dad, meta-anallzele concentrat, ,. trebuie raaduse in disc}'tie, aceasta ss peats

Avantalele sint doua (unul din ele niei nu face pe mal multe cal. In prim.ul rind, dlntr-un a test inca dlscutat, din cite curroastern): punet de vedere matematlc, abordarea inlormindu-ne despre ampioarea ienome- ansamblu\ui puneunele pr_obleme. Initrucit nulul vizat, meta-analizale permit defini- §.Hintele soclale au recurs din plin la metatlvarea protocoalelor de control, cercetatorul analiza in zllele noastre, putem spera c.a 0 putiod asttet sa constare daca rez.ultatele eventuala. repunsretn cauza va ven:1 de la obtinute sint tot atlt de semnlilcattvape crt . una dlntr~ acestea, ~i nu naaparat de la antlcipase sau daca se datoreaza unei alte parapsihologie.

variabile declt cea analizata. . in al dollea rind, se poate pretinde, de

Meta-anallzele prezinta ~i alt avanta] ee asernenea, ca datels sau experlentele au a !lieut oblectul unor discutil ce au dat oentru fast trrcoreet rneta-analizate sau CB au fast moment. ci~llg de cauza parapsihologilor; cu facute alts erori in aplicarea metodelor metaajutorul lor pot fl cautale, prlntre datele unul analities. Aceasta eventualitate a tost luatii! mare nurnar de ezperienje, constanfe care in calcul 1n 1985, eu ocazla celebrel "dsznu sintevidente atunei elnd luam in calcul baterl asupra ganzleld·ululn, intre Charles una sau dear elteva e1(perien~e. Aceasta 0 Honorton ~I Ray Hyman.

dovsdeste analiza experlenl\9lor de pre- Pe de alta parte, surnele de eroare Juate cognitie intreprinsa de Hononon ~I Ferrari in . in conslderare pentru clasjtlcaraa expei 989, AnaJizYnd toate experisntele publlcate rieotelor nu sint cele raspunziHoare de tapt intre 1985 ~i Hila?, au putu] fi stablllts eon- pentru rezultatele suspectate de eroare. statlte caracteristlce. Experlen~ele cele mal Faptul de a nu putea desedefiecare varlabila fructuoase aveau in comun doi parametri: un sau procedu ra sernnlticatlva 1ntr-o date de

,---.:._.:__-------------------, seama a unei axperls nje puna, in ~tHnta, intotdeauna 0' problema. Pe masura ce metadere parapsiholpgiel sin! tot mai soflstlcate, a deverrlt 0' practica curenta eerrmalarea varlablletor sernnlflcatlve, controalele vlzind Insuficienta izolarii senzotiale.

eu toate acestea, pot mtarvenl "erori" la care nimeni nu s-ar fi gindit. Procedu die de verificare rateaza probabll in mod slstematic erorlle pertlnente. Astlel, psntru a face 0 dare de se arna a rezultatelcr, ar fi necesar ca erorils neb an ulte sa abunde, . ipoteza d11icil de luat If! calcul.

8

;;i1!I!IJO/l,m/e 2I::.Nt:H

p'arapslhologle

A dovedl aceasta ar presupuna timp ~I etort. Cu toate acestea, posibilitatea nu trebuie sa fie cornplet exolusa.

in al oatrulea rind, un rezultat global deplnde de mal multe erori, de acaea nu poate fI pus ih evidenta cind compararn diverse sertl de experienje in cursul

procedurii de verllieare. .

Cu toate rezervele formulate mal sus, sinlem convlnsi cli parapsihologla progreseaza, Dezbaterea avanseaza, in prirnul rind pentru ea rneta-anatlzele au pus bazele ce ne permit sa concepem noi experienje §I pentru ea aceasta a inceput sa dea roade. AsUel, expsrtentels excuse In artlcolul din Psychological Bulletin par sa prezinte cele mai bune garantii de control. Este verba de unsprazece experlen;e automatizate de ganzteld consemnate de Honorton §i colegii sa.! 7n 199'0, realizate pentru a raspunde lntrebarltor §i rezervelor formulate de crltlcl. Aeestea au lost facute din 1983 pin a in 1989 pe 241 de sub iecti, testajl de c atre opt experlmentatori diferiti. Erau vizate imaglni stat Ice sau videoclipuri alese la intimplare dintr-o serie de patru.

Procedura cornpleta, Incluzincf acea randomizare atit de lmportanta, a fost reaUzata gratle unul slstem lntcrmatlc automatlzat, de unde numele de "autoganz.f,eld". Acestea au dat rezultate semnlflcatlva ~I nu deplnd de un singur experimentator. Mal mull decit atlt, datele pot coincide cu rezultatul unel meta-analize in ceea ce prive~le variabile precum amp/oarea fenomenului, obiectivul sau sublactul. Toemal acesta este lipul de progres de care esta nevoie, ceea.ca nu pune, cu toate acestea, stavila contestanlor. Astlel, Hyman re lanseaza polemica, aflrmTnd ca eele unsprezece studil menpcnats nu constitule, de fapt, decit un slngur studiu mare, di experimentatoril nu putea.u fi, in nicl un caz, consideratl independent!, ca. experlentele nu puteauli comparate cu csle anterioare ~i ca, prln urmare, reproduce rea rezultatelor particulare este in§elatoare. Criticile sale cele mai importante vizeaza procedura de randomizare. Dupa. Hyman, anumite obiective ar fi mal cunoscute decit altele. ceea ee conduce la rezultale eronate. Daryl Bem raspunde, trlrnltind la alte analize, pentru a arata ca obiectla este fondata..

Dace. Bem are dreptate, un segment lnlreg din ccnceptla noastra dsspre ~tlinta se prabu!ie~te. Se pune 0 inlrebare eruciala: de ce? Raspunsuleste legal oare de natura

Discutii asupra meta-analizei 9

-------I

Sa ne oprlm asupra eontroversel dintre

Charles Honorton !ii Ray Hyman 'in problema

ganzfeld-ulul. de reducerea Intensltatii semnalului sonor - asa cum Honorton S9 gindea. la inceput -, de relaxare, de stare a modlficata a con-§tlinlel in care intra subiectii? Sau este legate. de chlar persoana fui Honorton? Se pcateoare concepe faptul ca acesta a fost un astfel de cercetater incit numai experientele sale puteau da rezultate, un cereetator care sa contrlbuie la crearea fenomenelor PSI? Daca experlenjele sale se dovedesc de neacceptat, cum sa rezolvarn problema? ae la moartea lui Charles Honorton, lucrarlle sale sint contlnuats la Universitatea din Edinburgh. Este inca. prea devreme pentru a spune daca vor fl incununate de sueces. Daca asa va fl, putem spera sa determlnarn motivul pentru care metoda saconduce la asemenea rezultate, daca laoriglne staulenomenele PSI sau artefacte. in caz de e§ec, nu vom §ti nlclodata de ce reuslta experientelor sale era atlt de mare.

Car-e este viitorul parapsihologiei?

DouB puncte de vedera contrare se impun, dupa parere a noastra. Avind in vedera istorla parapsihologlei, observam ca in tlecare deceniu se produce un salt, spare o metoda noua; experlenjele lui Soalin anii '50, experienjele de telepatie in vis din anll '60, generalizarea gan.zleld-ului In anll '70" meta-analiza in anil '80. Dupa ciJiva ani sau chlar decenil, metodele sau rezultatele sint abandonate, ci'teodata consIderate frauduloase. Deja se consldera ca unele dintre rezultatele apllcar!l ganzfeld-ulul pun probleme. Probabil ee. parapsihologia este menita sa produca tara lncetare nol artstacte, a carer descoperire neceslta decenll intregi. Conslderata dlntr-un punet de veders mal optimist, parapslhologia a ajuns, fara indojala, lntr-c era noua. Metodels foloslte fac acum poslbila izolarea sernnalului - orlch de slab ar fl -, a zgomotulul ce insote§te procedura §i gasirea locului unde "se ascunde" PSI-ul. in ceea ce ne priveste, sintem mai degraba pesimlstt, in ansamblu, fara a regreta participarea noastra la aceste lucrari. Parapsihologla este un subiect fasclnant, orlcara ar fi adevaru I care se aseunde In spatele controversatelor sale,afirrnatii.

I Parapsihologie

meta-anallzel experientelor ganzteld. Chiar dacaau mata-anakzat date identlce, eel dol au ajuns la concluzf clterlts, 'aratind astfel cit de greu sa poate cadaa de aeord pe criterii 1ixe. in 1986, ei stir§is8ra prtn a avea aceeasl parere asupra urmatoruJui punct; exlsta un rezultat d,e ansamblll semnificatlv in baza de date, cs nu putea 11 atribuit niei selectiei datelor, nicl multipllcitatii anallzal. Existau, de asernenea, puncta de dezacord precise. Pentru Hyman, rezultatele probabllitalii se datorau unei randcrnlzar! defeetuoas,e. Honorton, dlrnpotrtva, nu vedea nlcl 0 legatura lntre rezultatele studiului ~i ealitatea randornizerll,

in ceea C'B ne prive§ta, ne-arn mteresat de acaasta problema dupa ce am vlzitat

, taboratoru! lui Carl Sargent Acesta a. condus noua din eele 16 studll metaanalizate, studtl care au cat eel mal bun rszultat, imedia! dupa cele cine! studii ale lui Honortcn. in cursul vizitei, am putut censtata ca procedura de randornlzare era deosebit de cornplexa !?i tastldloasa. Nu numa] ca era susceptibua sa lnduca erorl, ci chlar Ie prod ucea. $apte dintrs studiila lui Sargent utilizau acaasta procedura, In rneta-anauza sa. Honorton a considerat co re.cta p recedura randomiz,arliceJor nous. studii. Am r-----;;;::-:::-=:::--:;;;:-;;\~~~;;;;;;;:~;;m:_;:;:---,.A::

ref,acut calcutele lui Honorton conslderind, de aceasta data, cele ~apte studil lncorecte §i am gasi! 0 eorelatle samnitlcatlva intre procedura de randcmlzare iii rezultatu: obtinul, asemenea lui Hyman.

Aeeasta constatare sugersaza ca sxlsta 0 cerela]!e intre razultate ~i partea de eroare: Hyman avea deci dreptate in aceasta privir.lta, Aceasla nu ests totusl valabil lji pentru numeroasa alta puncte de dezacoro intre eel doi. Mal mull declt ant, in meta-analizete 08 au urrnat, existanta unel asemenea corelajf nu este deloe evidanla. Cutcate acestea, 0 asHel de "analiza a analizel" arata cit de important este sa sa cada de acorc asupra clasiflcarii studlllor ~i asupra idanlificarii surselor de sroare. Ea relavs. de asernenea, faptul ca, uneorl, informat1a dedsiva peats fi obtinuta urmarind mai degraba pe viu experientele declt cltlne protccoalela IQr. Acasta este insa un lucru dltioi!.

Ar putea care fi rszultatete metaanallzalor In mod fundamental valida, fara sa rsleve, cu teats acestea, PSI-ul? Rezultatele procedurii de varifleare par sa lnnrmeaceasta lpoteza: de exsrnplu, daea nu exista. 0 corslatle pozitiva intre rezultat !ii numarul de erorl posibila, cu greu sa pot atribul rezuttate!e unel jzolari senzoriale lnsuftclente, unel fraude a subiectulul sau altar ererJ. in acalasl tirnp, esta yorba despre surse de erorl mal greu de depistat

Putcdlc premonUorii

Ceret~ unui prleten sa scoate. Bil! dlntr-un pacnet de ca111 de joe. Not,ati apo' ordinea in care. dupa pararea dv. se vor prezenja eele 48 de cart! ramase. dupa ce au fost amestecate,

Careti prietenului sa arnestece eartHa. apei sa Ie intoardi, una dupa alta. Comparati carlile cu ee ati ghicit. Hazardul va da un raspuns corect. Oouli n3spunsuri corecte sau mai rnulte coraspund unei probabilile.li de :0,25, ee ea ce nu a prea samnlttc atlv in statlstlca. Dincolo de patru raspunsurl corecta, ~anse'le de a obline' acest rezultat prin simplu hazard sinl de ordinul a 0.02.

10

Expenenlele PST controlate

Gritieil reproseaza adesaa pa rapslholagie4. ale carei mijloace experimentale se apropie deseori de cele ale pstholoqlal experlmantale, es. face prea putln apel la grupl1rHe de control. Ce este un grup de control?

Sa ne Imaginam 0 experienta de telepatie. Subiectii trebula sa primeasca !magrni

Parapslhologle

I Iransmise de emitatori. in tirnp ce lntr-un prim grup de sublecji, numit grup experimental, ernljatorll privesc efectiv 0 imagine pe care vor 1ncerca sa 0 trirnita rsceptorulul aflat lntr-o alta camera, in grupl.J1 de control emlta,torii nu orwesc nlct 0 llnm, ded tot ceea ee receptorii ~j-ar putea lrnaqlna ca prirnesc nu ar avea nimlc de-a face ou 0 procsdura oarecara

Cornpararea rezuttatetor grupului de conlrol ~i ale celui experimental ns permite sa observam daca acesta din urma a realizat 0 detasars semnificativa. Din momentul in care nu mai recurgem la grupuri de control, CUrQ putern ~ti daca efectul constatat sa datoreaza proeedurii experimentale sau altul motiv? La aosasta critlca, parapsihologii rasnund adesea ca sste imposlbil sa utilizezi ungrup de control in cadrut unei axperienle de telepatie. Daca emitatorii din grupul experimental privesc tintele, in timp ce nic; unemi\ator din grupul de control nu le priveste, sublectil acsstul grup ar putea totu~i percepe informatia prin clarviziune. Dupa pare rea lor, aceasta posibilitate nu permite utilizarea unut grup de conlrol. De fiecare data cind au fast utilizate, rneta-analizete reaiizate pe baza rezultatalor 10 r au aratat devieri prin raportara la hazard, ca In grupeleexperimentale. Dar meta-analiza permite rezolva-

COVA:

Somnu/ ra/funii neste monetn:

Traducere ,i adaptare"!' 11

RAOU GARMACEA, """'_---l student, Universitatea Bucure,ti

rea aeestei problema. Comparind diversele serii de sxperlente, acestea ne permit sa cunoastern amploarea fenomenului pe care II v(zam, dlndu-na, de exempl.u, procentul

de reu~ita prin telepatie prln raportare la - clarvlziune. Putem deci sa stabtlim un mal bun protocol de control. Sii tncercarn sa na lrnaqinarn care ar fi rezu Itatul. Intr-o experlanta de tip ganzfeld, imaginea lintel este aleasa dintr-o serie de patru imagini. Sarcina subiactuJui consta, pe baza a ceea

ce a resimlit in tlmpul ganzfeld-ului, sa desemneze imaginea buna dintre cele patru [magini propuse. ProbablHtatea de reu§ita esta de 25%. Bazlndu-se pe meta- _ analiza, Rosenthal a asttrnat ca pentru experientele de ganzfeld, sansale de reuiitaatlngeau aproximativ 33%, ceea ce asta vizibil superior probabilitatil de 25%. Aceasta lnseamna cs. un dispozitiv de centro, este posibil In ganzfeld, chlar daca nimel'li nu a vazut tinta, in nlcl unul din stadiile experienjei. pentru a evlta fenomenul de "telepatie parazita"intre

. anumits persoane (care ar fi putut vedea tintele dar care nu sint emitatori) 1}i unil dintre sublec]f grupului de control. SAar putea pretinde ca ramine posibila clarvlziunaa; acsasta nu ccnteaza insa prea mult, tntruclt clarviziunea nu da niciodata rezullate de ordinul a 33%. Ne putem decl astepta ca, in cadrul unei experienle ganzfeld conceputa cu atenjie, cu un numar de subiecti suficlent de mara, reu§-ita sa se apropie de 33% pentru grupurile experimentale ~i pu\in mal mult de 25% pentru grupurile de control. Mata-anaflzele

acuc, dups. parerea noastra, garan\ii ,

suplimentare, §i speram ea axperienjele viitoare.vor line seama de acsasta.

De&tinde.1i-yij

Sintetl intlns con1ortabH. ochll vi se scalda lntr-o lumina blinda !id omogena, urech\\e va sint invadate de un zgomot alb. Va atlall asttel in condljtlle ideale pentru a prim; "rnesaje telepatlce". Aceasta tehnica de izolare senzorlala, cunoscuta sub numele de "ganzield". este cea mal ut\llzata astazl pentru a incerca producerea manltestarllor parenorrnale, •

lion ale (energetice, naturiste) etc. reusese, prin experimentarea autodezvoltaril, bazata pe actualizarea potent1alului autocraator ~I vindacator (biologic, mlntal !}I transpersonal), sa tnl\iasea nemijlocit unale expenente ee Integreazii sferaparanormalulul, Tn mod firesc, in de,pllna contlnultatecu psihlsmul uman.

Experientele PSI, ea ~I expertanjete transpersonale ne of era 0 viziune complsta asupra resurselor ~i capacltatllor evolutive ale pslhlculut urn an spirituallzat, cae a ce presupuns deblocare. orientare ~I dezvaltare in sensullargirii cTmpului eon~tiinlei, deel, implicit, de transmutatle ~i ere~ten~ a

Parapsihologle

AI n mod cu totul paradoxal, c~i mai multi dlntre psihologl (~i. in special. dintre confrafii nostri rcrnarrl) rarnin intr-o aUtudlne ambfgua. daca nu deta§ata !'if nonimplicativa, atuncl cind sint abordate problemele paranormalulul, ea ~I cum pre,gatlrea lor acadernica "s-ar macula" ori soar discredlta prin orlca tentatlva de a sa apropia, in~eleg9, evalua, axplica jl teoretiza fenomenologia acestul domeniu de virf, care a tncstat de cltva tlmp sa mal fie. tn ciuda seepticilor, doar 0 "pseudostilnta".

Studn, cercetari interdiscipllnare ~i actlvltatea mal mult sau mai putin secreta a unor laboratoare specializate acredlteaza

SIHOL

pe zi ee trace cunoasterea fanomenelor !ill capacltatllor extrasenzorlale. bloenergetice ~I de blocontrol". Aetualmente, S8 acorda l~rgJ §i promitiitoare perspective csrcetarll, intelegerii. validarii experimentale, controla-

, billtatii ~I, mai ales. dezvolHirii aeestor suprepsrformante ale rruntalului, ea ~i antranamentelo( dirijafe (prin diverse "psihotehnlcr') sau evaluaril fenomenelor spontane, atunci cind S9 identifica la anuml]! sub1ecti sanzittvi.

P·e de alta parte, initlatl ~I practlcantl autentlci ai unor lehnici de medttatle, de Inspiratie orientala (tlbetana, hlndusobudiste din cadrul sisternalor Yoga, Zen, praetle! taoiste) sau al medicinei neconven-

.. Racomandam cititorului mai putln avlzat sli consulte cel pujin lucrarea de exceptie a dr. in chimie Adrian Patrut. De la normal la paranormal. vol. I ~i II, Ed. Dacia §I Ed. Sincron, 1991 §i 1992

(primul tratat ccmplet ~i ligures §Iiln\lfic aparut in Romania), precum ~i lucrarlle lui E, Celan, I. Mamuh:uf ate. Pentru unelo cla:rlficfili conceptuale

EncioJopedia tenomeneior perenormel«, autor Brian (ngfis (£d. Valdo, 1993) peats (i un reper,

1.2

calitapl actului de cunoastere, de comunicare ~f actlune asupra sie~1 §I re,alitalil. Fenornsnels considerate ''paranormale" nu sint nlcl inexplieabile !if nlci in~aJatoare, cTta vrerne admitem sa debloeam ~i sa evaluarn cap ac1tatlle energo-informatlanale nelimitata ale fjfn~ei urnana. in ele se affa inertrat. de alttel, ~r sensu I evolulle; omuluj - autodezvoltarea, autodepaslrea, transpersonalizarea.

Cl::lnoa~terea, comunicarea ~Iacliunea paranormala nu pot fl conceouts lnsa 1n atara dezvoltarii morale ~i spirituale. Nlmle mal firesc !ili mai natural declt Tntilnirea definltiva dlntre ~tllnta, reliqle !ii filozofie, decit Intsrterenta lor pe acelasl drum al deVenlrl1 umane. "A fi sau, mal degraba, a deveni om, tnsearnna a fl reliqios" sublinia M. EJJade in Nostalgia or1glollor (Ect Humanitas, 1994. p. 6). "Homo sapiens" este almultan "Homo rallqlcsus" ~i tlnde astazl cafra "Homo noatlcus" (amyl transform at, unific.at, supraperformant, transpsrscnalizat). Noua pSihologie holista §I tlztea modarna vin sa eonfirmeasHizl §i sa

, ... , _ .. __ ,t ~

- -

Parapslhologle

-- - -

reactuatlzeze adevarur( multimllenare pTnala jella de a nu fl discredltat, banuit de cuprlnse in textela sacra, in tradilli1e naivitat~e, superflciaHtafe s~u ?suspecta. spiritlolale,atTt orientaie-Eil ~I occldentala, lar apeten\a pentru seeetaeutos ~l rnlsiar.Intr-urt ceaa ce astazi capata. eUohets dEl "para- cuvint, teama de a nu fi eonslderaf Ilpslti de psiholcqlc" ests Inclus cu naturaleje tn seriozitate n plasaaza pe unii psihologi ·aforturlle de splrftuallzare. dezvoltara sl pozitivllitl!il dogmat'lci tntr-e pozitie de transform are a pslhologiei umane dupa expectative. prudenta. sau svltare ostila a umodelul protolipului divin", indiferent carel orlcarel preocupart OEi ar putea avsa tantradilii filozoflco-religioase f-arapartlne. gente cu parapslhologicul. Deslgur, aseTeoriile moderne ale fizlclJ (Heisenberg Iili . mensa atltudlnl slrrt stmptomatlce In dlscipolul sau F. Capra) .~j ale I general la oamenli de ;;tllnta cu 0 anumita neurofizlologiel (K. Pribram - autcr, alatur: fOlmatie limitativa ~i €lIe semnaleaza. bloeaJe

de flzlclanu' D. l?i rezistente stereo-

Bohm, al tsorlal ho- .. tips, daca nu chlar

lografice) eonfirma BR:'. Il.i\N. IN.· G .. L. 1',S· . ign.orania, 101 orlca

(alalia de cornpta- . t1 caz un marcat dis-

rnentarltate dinlre . contort in raporturile

fenomenele para- eu Ego-u1, care sa

psihologlce ~I poate dlntr-o data

m.etoda ~tl\nlifica. percapa ca msu-

$tiinla lipsita de fident /iiI incapabll sa

sens spiritual ests discearna rapid 1ili

dear "0 capcana a aflclant intra real :;;1 .

. orgolilJlul", Ia.r sxclu- posibll, inba cart ~I .

slvlsmul ratlorial- lncert, intra Ials ~i

logic (d.ogmatl.smul acievar. Fare. indoia-

diU carteziene Tn la, recunoaiterea I

cunoastere) reur;;ef?te proprl!!or limite in

sa lndepar1eze omul cuncastere, pentru

de adevarata cu- multi oamani ce pre·

noastere. Tot asa tind a Ie ~ti ''pe teats"

d,Upi'i cum, Ia potu: ~i a ave a sxpliealli~!

opus, calaa expe- solutU 'ta tot" ar pre-

rlentei strict Indivl- supuna un salt spl-

duale, intuit fve S.Q u rit ua I ~i 0 g7nd.ire'

axel usiv introspee- relativista, sistemlca,

tive, pcate rupe firul integratoars, cescni-

eomunlcar!t •. ~i sa. Aceasta ar achl-

intelegerii eu ceilalti. vala Tnsa eu mat uri-

Acsasta nu lnsearnna lnsa ea axparlenja tatea cognitiva §i arectlva, cars nu core-

. paranorrnala - ca pertorrnanja de vlrt, lea~a totdeauna nicl OU nurnarul dlplontslor .neuzualoi ~i, unacrt, Jrnprevizibila!ill academlceel ntcl cu popularltatea iii solinereproductlbila sau repetablla in anumits dltatea pozitle'! sociale.

perioade !ill condilii cslncsplntuare.ca !?i Desigur, esta posiblla !?i atitudlnea de experlenjatransperscnala, ca mutatls a sans opus: excesiva credulilale ,I 0 teama constllnjel in supracortstientul cu valente nelamurita care opa.clzeaza filtrul informatiel amovindecatoare ~I hansintegrative (trairea ~jtransforma psrsoana lntr-un captator tuzlunli rnlstlca flind 0 expresie limita in necrltlc de "informetie parapsfhologica" .. Ea acest sens) - ar trebui plasata sub semnu! poeta fi supusa unai fnevitablie manipulari lncsrtltudlnll. Intormattonale in plan afectiv,uneorf cu

Atitudinile psihologilor, ea ~i ale altar impact negativ in exacerbarea fragiliUilHor oameni de ~tijnla, fala. de paranormal sint psihopatoloqlee. Aceasta atttudlne esta

insa diverse: de la ig.norare., negare!ti propria mai ales acelor persoane imature, minlmalizare pina la dlscredltara, ostilitate .atlate in lmpas spiritual ;;1 exjstanlial, corn- 13

if acuzatH ceescrccnerto. natvltata lit [g- plet nepregatlte sa recepteze constructtv ----noranta, de la pre!ent1i ostantatlve de repe- "lntormajta despra paranormalft~1 care

tars, provocare !it rnasurare a tenornenetor adasea devin Uviotima" ala uncr persoane

- ~- - --------------_ ......

-- --

. - - P'arapslhologle

- -

Inteligente, dar am orale, autolntrtulate extrasenzori, telepati sau, mai ales, "vindecater!" de ccazte, daca nu chiar ale unor "inductori predeliranji" eu succes Ie "public" (frecvent bolnavl pslhlcl netrata]t sau bine toleratl in cornurutate pantru un carecars farmec ~J mister personal, nefilnd totdeauna etichetati ea paralogici sau bolnavl). eu ant mai rnult, .neimplicarea specialistllor (pslhologi, psihialri) care pot diferent1a avizat intra tenornenut psfhopa.tologic §f eel paranormal, nl se pare regretabila:, lntr-un

I dornenlu care nasts atttsa atltudlnl diverse, am in cazul specian~tilor, cit i'l al profanHor. Prin acaasta nelmplieare in cercetarea

I tanorrtenelor paranorrnale sau, eel mult, prin pastrarea u ~ei ctsra nte pru dante l?i "autoprotectoara" fara de un dcmsnlu care prln natura fenomenologiei sale Is apartlne, psihologll, pslhopatoloqll, psihoterapeutll ~i pslhlat rl dasc hi deale Ilbe ra psaudoteoretlzartlor !ill, mal ales, acjiunllor pseudoparanorrnale ale unor grupuri de veleitari. Ace§-ti "investi~i§-i tr ezi]!" peste noapte., autoJntitufa,1 "bioenergolerapeuti" (ou saw tara diploma) orl protssorl de yoga cu, dar mal ales tara, rnaastrl autenttcr, sau a[tl practicleni eu pretentll transformiste, discredlteaza prl'n lncernpetanta saw lnautentlcitatea pregatirll lo~ oslhosplrltuale, din pacat.e, seriozltatea InconleslablJa a oraolieilor spirituOlJe stravachl, dar msreu actuels ~I necesare in evotutla ornutul modern.!?i daca. nu psihologii. medicii, biologii §i bioflzJcienll, ca §-I practlcantli de yoga sau alta metoda ccnternporane de terapii transpersonalesl transtorrnlsta i§1 VOr Ii asumat cu raspcnsabilltate cercstarea expsrlentelor !ilfeno·menelor paranormals, sa nu ne mira ca vom gas! in schlrnb Inginerl, fizieieni, chirnistl, jurna.II!i\li sau "bloenergetlcieni vindecstorl" lnvestljl total in studlul unor tenornerre, pen tru a carer fntelegere {s-ar trebut totusl ccnceptale de baza ale

, psihologiel normale f?i patologice. Aceasta soar impune pentru a nu comite regretabile contuztl in evaluarea, etlchetarea ~i chlar stuolul experimental al unor fenomene excePtionsle, dar care in esenta lor sint tolu~1 psihospiritua/e. Deslgur, nu excludem

, posibililatea ca preocuparsa !iiI intelegerea unor speclallstl mai putln Iamlllarlz atl cu 'rntracolele pslhlsrnului urnan" sa tie uneorl 14 . foarte aprcape de realltate, dar erorile de , ---_.;. "manlpulare ~j tnterpretare a Intorrnajlel etichetate crept parapslhctogica" pot fi mult mal frecvente in caztrl om'ului de~tilnta

I •

neabilitat cu torrnatle pslhcloqlca ~i. spirituala. a conseclnta directS. .ar II rlscul unor raacjli emot.ionale disproportionate, marginal psthopatclcglce la publicul tlnar saw vtrstruc, neavlzat =?i avid de spectaculos, vindeeare rnlraculoasa ~i . "pule.ri PSI", care trebuie 8vull'n vsdere,

~i nu lnttrnptator, din toate ttrnpurtle, fenomenul paranormal a facut mal rnult obisctul de studlu al unor elite spirltuale, al cracncllor secrete transmise de la maestru la dlsclpol. al oarnenllor de !?tiinta taxa]l drept exotlci sau excentrtcl, caaa ee inevitabiT I-a condamnat sa ramlna mal mult i in sferaesotericulul, de unde §I ctsereditarea sa de catre unii a!?a-.zi§1 "scienttstl", I eu toateaeestea, el ramine 0 realltate lnconfestabila, iar dornenlul fenomenelor ' PSI, chlar daca nu se recunoasta §i nu se I pratlnda, intra totusl Tn srera d,e preccuparl I ell pslhologllor, psihopatologilor ~i' terapauillor eu largi conexlu nl in madlcina, biofizioii §-,j sistemele §I practicile rellgioase dlverse, Diletantlsmul in abordarea fenomenelor parapslho!ogice poate tl pe cit de

tentant, pe ant de parlculos. .

Desigur, nu tnslnuarn alclca "diploma" de psiholog ar garanta exlstenja unor eunostlnte !iiI posibillUiil de carcetara in domanlul parapslholcqiel ~i, eu am mai pujln, prszen]a unor aptltudini §J capacilali PSI (acestea necorelfnd eu prafesia, el eu nivelul de avolujie al starilor constlinjei, eu "trezlrea" psihosplrituaioa).Ram1nem ins a la convlngeraa eli p~lhologli sint eei mal pre- , gatlti sa sa deschida intefagerfi., teoretizarfi I §i aplieativit1-Qii acastul domaniu (deocamdata) de cercstare. Pentru acsasta, forrnatla lor unlversltara actuata ar trebul sa includa ~i cale mal vechl ~i mal noi cuno~tlnte teoretlce acurnulata cu prlvlra la paranormal, clta vrerne fenomenul para- I normal ests in directaconlinLirtate eu pslhlsrnul urnan, cu legil9 sistemice ale funclionarif sale in lume ~I cu lumea. Parapslhologicul este, in fond" exprasla supranormalului actuallzat ~i a transpersonalulul autovindecator ~i nl se pare, ca psihologi, ca ar fl llpslt de sans sa-leludarn, sa-l prezervam 7n exclustvitate altura (fieer Initiali sau doar velattart), sa-l ignoram (pura comodltate?!) ~i - mal grav - sa-I negam. •

Prof. dr. NlCOLAE MITROFAN, Universitatea Bucure~ti

~--

Parapsihologie

---------- .. -- ..

Prezentam In continu'are alteva "mlr:acole~ at caror mister esie dezvaluit in arlicolul profesorufui Henri Brocn.

fytlre,credlnjet.;. ';\. ,.,

Tn cadrul unor reunlunt evanghelice de "timiduire prln 'C'redli11a", reverencful); Peter Popo,ff Impresiona rnulli:maa adunata prin puterea sasupranaturalil de a'" Identifica.persoane intilnite pennu prlrn!'! Qa~iJ&punindLl-'e· pe nUme:' ,I descrlln~ cU,> amanunte afecliunlle de care, eventual, sufereau. Prin 8n1l1986-1987, Peter p'o~Q;ff avea in SUA reputalis ne,Urbita de vindecitor cu .aJutorul SfTfltulul Cuh :; a,s' eum ; declara 'al Ynsu!lL a anche.ta. condusli de cillva osmenl qe §tiinli amerlcanl, sl?~ptlek in, i.egaltura eu paranorrnalul, a ~Qnstalat cj timaduitorul ascUlta. pu "vo.p.esc.rtl'~. diin"el", c! pe cea a 50\lei sale, doamna Elizabeth PQPoff,'Cum7 Trucu!, esteslmphj~i;; Reve'rendul,Popoff purtaescuns in urechea stings un aparat'de receplle·r~g'afpe, frecv'e,nls, de emtste de 39,11 MHz. SOlie: .S8, lmpreuna cU'd<:J1 compli'ci se arnestecau' , prlntre oamenl ~;j culegeau discret Informatll persona.IE~ c~iar de Ie creduil(n~me"e:i ,I prenumele, rnotlvul partlciparil lor Is demonstratia de. p~ranormal ~"tc.). C~le' aflate erau transrntse prozaic -a.dios prln mIJloa:celeelectl"onice' puse la"'puncnfe' 15

cercetares§tiinlitica - reverendulul "inzestrat eu calltallpa~apslh Ice", care 6'~, ----

eprea, Co dinintirnplare, totdeaurta in fata perscanelcr de Ill'lg~;.complicli saL ,c :

: :~.:;t. ..:\:~d. !'~'~"~

Henri Broch, fizician,

proteso: la Ilniuersitatea din Nisa ~i membru actiu in Comitetul de inuestigare ~tiintifica. a aserpunilor

paranormale, o/era Ul1 pretniu de un milion de franoi . francezi celui care »a putea sa demonstreze eli are calitiiti paranormale. Nimeni nu s-a. prezentat inca.

Aviz amatdrilor!

PseUdaitiintele nu reprezlnta "de~eurl inofensive sau reclclabtle, pentru consumul celor multi. Ele sin!, din contra, veritab\le virusur'l intel.ectuale, pu\ind provoea strlcacluni irsparablle". L-am cltat pe Henri Broch, care, intr-un artlcol Ioarte convingator, "La physique des miracles" (Sciences et avenlr, lunle 1995), idrage alent1a asupra dislun(i\li1or soclale ale para(?tlintelor.

in total aeord cu avertismentul profesorulul francez, consider di cesa ca s-a intTmp'lat in Romania dupil decembrie '89 - infJorirea credinlei in paranormal - ne indeparteaza de cultura eutope,ana, care "a predus pentru prima oars. 0 ~lInta ca ~i euncastsrea factuale orientate spre reprezentarea cauzelor eficlente, cu caraetsr de le.g8, exprimabil.ematematic ~i pusa. In serviciul. rezalvarii de problems tshnlce, al controliitii ~i metamoriozarii lucrurllor" (Andrei Marga, Filoso1ia unificarli europene, Biblioteca Apostrof. Cluj •

. 1995, pag. 36). PrlnKepler, GaHlel!li Newton a prins contur ~tlln!a moderns B naturil, parte lnconfundabila a cuUurii europene, care a rosl "e.x-

I pol1atii" §Oi acceptata pe ir'ltreaga noastra planeta .. qUlnta moderna are ca fundament metoda Iii ObS8fltatia fenomenelor, intre care incearca sa gaseasca legaturl cauzale,. corelalli de tip cauzaefect, ver.lficate, pe eft posibll, statlstico-matematic, Nu acosta este, in esenta, cazul para.psi-

hologiei, _.._

Prof, dr. SEPTIMIU CHELCEA, Universitates Buc,urefti

16

Zelsa fertUltijH ...

Motie e6te numele unel mlallnsule de la extremi'tatea vesllei II Slclliei (Itallca). In lIi'ma, ,sapaturilor ari1eologlcG din 1971 a fast scoasa Ie Iveafi o fl9urln5 botezala "zeit,s fertliiditll". StatueIa din paminl ars are 0 inaltime de 25 em §I 0 vechlme de pest,e 2 400 de ani.

J Ea prezinta 0 partlcularltate: are praetleete trel mici orlficli, in cap ~i in slnl. in tlmpu] eeremonlilor antlce, mlraculcs, incepea siiti!lneasca un IIchld din sinl! zeljel-atatule, In ce eensts rnlaterul? in lnterlor, flgurln8 este 90a1a. Prln orlf1clul(greu vizibll) din cre§tetul cap.ului sa introduces lichld flerblnte, astupandu-se t.otoda.ta orlflciile marnare cuceara. Pe paecursul desfa!jiurarii rltualulul, ciildura Ifl facea efectul " ... "rnlracolul" se producea!

M'V I r I

"In bfog'rafllle:m to,r8flo,' se, YarDe, de hnunltatea lo~ fo'c":~'Dim un .sln'gur "" exempJurse spu"e c~.';:\:i 1n s.ecolul ahXl.-I,ea,)k PI.~re Aldobtanldlnr,~ umble p.e).I·~}'drLlm d< foc ", Asi~zrdl e$te'''", Il'le~rat 6u'b'"numele d,.

"sfintul P'ler~Jgneu8". Mer.sul pe"JaratICi,nu);) , repfezlnta' un mlracol~t{~

,I nl~J..,:#n true. 'ChJ~~;i\~ dilca f'E!I1om",nul nLi' if' putlH ." explh~.t, in,,:~, intreg Irrie~' s-auem Is '~,. mal multe Ipoteze. pla-".> 'l,l.zlolle;'tlm.pultoaHe' " s'curt"de eont8c~al.pk cl~m.ilill cU601ul; Izo-~ larea te~tiiicii a)abeT.\, picloru'l Ui prin stra'ty( corno!f'de sub ple'le, ca.pacltatea CD lorltlcs ,I slUl;:la co,nductlblll~ tate termrca aln:8te~ rlaluluilncandescent_

i~ 1,"" ' :J'-l,

;"~ .

~ . .... :!::.'.

Parapslhologie

~------------------~----- --------------~--------------------~

acoperlrea cu degetete a unul orltlctLi din toartasaua altula, aerul p.reSea;l:8 ,satfel incit prin incllnarea amforei va curge vfn in loc '~e apa. Interesant, nu?

GrulgluJ lui Hrl'\tos

De-a I ul1gul secoletor, aceasta lrnaqlne a fest venerata ca un fenomen mtraeules, lesatura fUnd conslderata gIulglul,lui'Hristos. In real1tate, glulglul esre un produs "made In France" din 1350, reallzat de un "artlst" eaee a utillzat p!gmen\i de oxid de tler lii sulfura de rnercur, Irnpreqnat], prcbabll, prln frecare. An·aUza cu carbon 14 a confirmat vechimea linto11u1ui din Torino: 1260 -1390 e.n.

·.; .... ·!,:.::.1

-;. ,~

' ....

Vuemaglce

Prltltre cele mal vechl acce~:i 60,11 trueate utllizate in dlferlte sltualll se numiira,la,e,~zlsele:" "vase rftagice". UnOI dlntre'l!le se aUi latnu~'eu) AUard· Pierson (Archeologlsch Museum'derUnlv~tsltelt) dfn Amsterda'm (Olari~ da). Alt ~as Bsemanitor. ~'iJmlt "Trik Amphora Rhyton".' provenlt~, din aeeleasl ateliere antice, e$te expus IIfcelebrul Museum of FI,pe Arts dl'1 Boston (SU~).foridat in'

-1870. .,'

Cue'jutorul unor astfel, de amfore puteau fl turnate in,t;,lipei dupa dorlnle. doua "'chld~"dl!e)'!<: rite. in cadrul unor rltualur], apa',;" putea fI "transforma.ta" in vln •.. 'l~i Simplu: vasul are doua despartl.;< turi{vezl tl gu ra) 'in csrese In- , troduc separat lichldele. .Prtn

, ' ,.

"':' II" • " ,)",;. :::;.'

Grupaj'realizat de C. S. ANGHEL

" , .:.,

"

Cartezianismul reprezintd doctrine Jilozo/ului francez Rene Descartes (1596 - 1650) fi a adeptilor sai, caracterizatd prin rationalism, eliberarea reflecfiei filozoJice de sub tutela religiei ~i

po. !.liticii, ca ~i prin pledoaria pentn« un s,til,de g~~dire bazat pe "idei dare §i distincte I emblematic pentru cultura france.zii §i eu.ropeanii i1J ansamblu.

Pentru a afl.a daea sinteii §i dv. un adept al aces tel doctrine, riispundeti prin DA sau NU 1£1 fntrebarfle de mai jos !}i raportati-va 1£1 interpretarea rezultatelor.

Aveti, .

Sp"'rit eartezian

.,

--

Acordalt-ve un punet dace ati raspuns cu DA la lntrebarlle 1, 2, 3, 5 §I 7 §i tot un punct pantru raspunsurtle eu NU la Intrabarile 4, 6, 8, 9 §11 D.

Faceti totalui punctelor obtlnute.

o Aprecia1i tot ce este rational? @ Aveti spirit metodic?

@) Faceti din ~tijnla, in general. 0 baza salida de ralionament?

o Vi se inlimpla sa va lansa]l in proi:~qte vagi Iii necugefate?

0' Este suficient sa [udecatl cum lrebuie pentru lit actlona cum trebule?

<D Sinteti citeodata "vletlma" pasiunilor dv. !ji dependent{a) deacestea?

8 Caulati lntotdeauna adeva'rul in ~tiinta?

(3 InexpHcabilulj ca ~I tantastlcul va. setfuc ~i va atrag?

@ Aprecia\i extremele, disproportiile, la fel ca !ji iralionalul in genm:al?

<ID Puneti uneori sub sernnul lntre- 18 barii tot ceeace este (~i pare a f J) rezef---- nabil?

Intetpretarea fezu ltatelQr

• Dadi atl ohlil1ut 9 sau 10 pl;lncte: sinteli 0 persoana rnetodtca §i toarte ratio- I nala. Nimic nu este lasat la vola intimplarii in metodels de lucru l?i in gindurile dv. Aveti cu adevarat spirit cartezlan.

• Daca at' ebtlnut Intre 6 ,I 8 punete: va place sa va sltuap pebaze slgure de rajlonarnent §i actiune. Nu aprecia]] deloe aproximatlile.

• Ceca all obtinut lntre 3 ;;1 5 pU,ncte: sinteti departs de a avsa spirit cartezlan in sensul literal al cuvintului. Va place adesea sa va luatl anurntts libertEili in ceea ce prjve§te §tiinta, rationalul §1 metoda.

• Daca. a1i oblinut mal pu,in de 3 puncte: sintell opusul splritulul cartezlan §\i 0 §tlll 1,oarte bine. Hazardul va. seduce ,I va. atrage. •

Traducere ~i adaptare: LlA DECE/'

Bernard Dubois ~i Jean-Noel Kapferer este pertinent atune! clno Hi propui sa nu slnt singurii care au observat persls- studiezi dezvoltarea formelor de cunoastania sau reintoarcerea la 0 gind re pre- tere, diferentele dintre modurile de a gindi, l'ogica.>De rna; mUlti ani, numero~i auror' progreseJe cunoa~terii". Er insu~i declara ne atrag atenjla asupra unor fapta care, ca nu a observat niciodata. in cursul dupa pareraa lor, demonstreaza locul tot rnuncli sale de etnolog, diferenle profunda mal important 9i ingrijorator ocupat in Intra form~le de gindlre traditional a ~i caa socletataa noastra de gindirea magica" ~tiinlifica. In spatela situatiilor in care allii acaasta fiind "lncarnata" de preferint~i in ar fi putut banuj prezanta unorforme difaparastiinte. Farturtus zburatoare ~i alte rite de gindire, Goody nu a descoperit cradlnto paranormale ar fi oare ultirnul decit 0 lnlantuire de rnici cauze materiale avatar al unai forme de gindlre arhaica, care, desigur, puteau avea consactnta lmpotrlva carela stiinta ~i tahnica nu au delco de negljjat, dar care nu trabulau sa incetat sa lupte? Civilizatia nu ar 1i declt 0 fie ele insele enorme. EI a aratat astfal, spoiala. care rnaschaaza cu greu persrs- lntr-o manlera convmqatoare, cum serie- ' tanja radacinilor noastre in lumea prj- rea ~i toate Iorrnele de orqanlzare a ur-

mitiva? meter f?i cunoshntslor au turnizat expHcatii .

Ge raspunsuri S9 potda imediat ee rnult rnai puternice ca Marele parta] intre aeeste lntrebari Sa contrunta cu rezultats- ginqi rea sa Ibati ca !}i glndi rea" domes-

Ie 6tnologlei? Ce lrebuie sa gindim dsspre ticlta", lstorlcll au ajuns la acelaasl con- 19' acesle analiza care, confruntind para- _cluzii in legatura cu cradintela populars ~I

~tiintele cu Marele parta] al etnologului, superstltiile. Folctoristlt sacotulul trecut I diaqnostichaaza 0 diferenla de 9indire eredeau in axlstenta unor anumlte

-------'

a inceputul anilor '80, socioloqli Bernard Dubois 1?i Je.an-NQel Kapferer au lansat tecrla conform carela

majoritatea contemporanilm nostrl nu s-ar . deosebi prea mull de oarnenn primitivi prin modul lor de a glndi. Progresul ~tiintei 9i tehnicii nu ar n schirnbat nimic, iar noi am

fi guvemati ~i azi de gindirea pre~tiintifica-. Ei of ere au ea probe

faptul ca. "aproape

cincisprezece miliaane de adulti inca actloneaza ~i rationaaza ca ~i cum Pamintul ar 11 centrut

I Urtlversuiui' si di "mal rnult de douasprezece rnuioarie de persoane cred In tarturiile zbu ratoa re ~i in martieni'',

radicala, chiar prirneidlcasa, Yntre panlzanii rationalului !iii ai lrajionalului?

Sa vsosrn cs gindesc etnologii despre Marele parta], Problema va fi repade rezolvat8:: etnol09ii nu Il)ai crad in extstenja acastula. Fie'cB este vorba de 0 gindira numitii "primitiva" sau despre superstljfl, etnologil au observat ca alit ,

una, cJt ~j ceJelaJte stnt rezultatul unei il uzii de optica intelectuala. Sa la exarninam,

Antropo.loguJ britanic Jack Goody ne reamlntaste ca soclologii, etnologi'i ~i istortcf S9 indolese din ce in ee mai mutt "ca racu rsul la

lmparli ri dihotomiee

Pseudo~intele slnt odesee pre zentote ca fihd aberapi inte/ectua/e. A crede 1n paranormal or insemno' 0

crede in c(~Qsul ,au sou in zeii prjmi~ ti~i. Dor etno'/ogii ne fnvafd cd primitjyji g'indesc "cum trebuie" §i nu gre~it (eva fi cu para§tiinte/e?

I

1ItMele~.~ $TIlrt,ii 0 ~~D_

20

PDomesticirea" gil1diriisiJbaficc Imaginaji-va ca. traiti Intr-o socletate fara scriere, in. care simpla posibilitate de a lua note pentru a-ti reamintt ceva, intocmbea unor lis~e pentru a clasa informalHle ,i, a fortiori, de. a tipari §i difuza ar fi lucruri imposibiIe. Credeti ca ali putea, fie fi pentru un mome.nr:~ sa a'Iatati modem, occidental, om de §tiin~a? lata: ceea ce ne propune antropologul britanic Jack Goody in cartea sa Rafiunea srafica ~i in articolele reunite sub titlul Infre oralitate ~j sctiete, Lucrarile sale 1!;e ami 101 originea unei profunde §i originale reinnoiri a conceptiilorgindirii s~Hbatice §i a mijleacelor de "domesticire' a acesteia, pe scurt, de transf orrnare a ei in gindire ~tiintifidi. Jack Coody propune sa se 'inlocuiasca credlnta In Marele

'partaj, care presupune existenja unor deosebiri profunde intre maniere1e §tiintific;e §i primitive de a gindi, prin examinarea amanuntita a procedeelor materiale care ap con d us la gindirea §tiintifica. Jack Goody a detectat i.n Ioc privilegiat de trecere in Mesopotar..lia in moinentul inventarii scrierli. in lot sa caute eu obstinatie diferenre in circumvolujtun ile creierului, Jack Goody ne sugereazii sa ne imagin.Im diferentele dintre·o societate care poseda scrierea si 0 societate lipsWi de aceasta. Este imposibil sa indepline§lti anumite operetii numite "de gindire" fata suportul scrierii. Fara scriere, tara uneltele care permit lasarea de urme, este imposibil sa cl asezi, sa arhivezl, sa transmiti cperatiile mintale care caraeterizeaza giudlrea ~tiin1ifica. fn lntre oralitate ~i scriexe, Jack Goody revine mal ales asupra aparijiei gindirii §tiintifice §i a combaterh (cu motive temeinice) a magiei in Greda anfica, Scrierea nu explica totu], bineinte. es, §i nu at trebu i uitate alte inventil care, inainte ~i dupa aceasta, au sapat pra.:.J<.Istia Intre culturi,

credinle populare, istoricii contemporani nu rna' ered in ele. Marele partaj nu rnab ~ exista decl. EI s-a dizolvat intr-o muttl-, . tudine de miei diferente care se axplica nu prin reeurgerea la forme degindire, ci prin'1 diferente de ordin material in felul de a J percepe iurnea, ~d

Acest Mare partaj intre clvllizajli, ,t d:sparut, are vreo ssn sa. sa exists totullli, ~ sub forma paralitiintelor, in slnul C. iviJizaUei 1 noastre? Li chida readeosebJ rli lntrtiln saftiatic ~i civmzat, intre savant !ili omul de rind ne autorlzeaza sa aflrrnam sflrsitul altor deosebiri, intre rajlona! ~i lrational, !?tiinta ~i para~tiinta? DiferenteJe nu exista. care, la urma urmelor? Nu se po ate nega. respingerea anumitol.' diSCiPli.ne. ' cum ar s, 'j de exemplu, parapsihologia, ouoiut PeJl care il susolta ea. Ramine sa ne punern \ de aeord in continllare cu ra\iunile acest~j ,l dubiu, sa ne 1ntelegem asupra naturU'1 diferentelOl'. Este legate. de lratlonalltataa spi ritalor? Psntru a vedea aceasta, sa, exarnlnarn controvarsele asupra para;;tiintelor.

Mai multi sociologi ~i lstonci aj ~fiintei a~ studiat anumite para~tiinte, Intrebindu-, • sa daca ala corespund practicilor anti~Uinlifica denuntate de catre epistemologi. Harry Collins :;;i Trevor Pinch au anallzat controversele in lagatura eu parapsihologia, dtsclpttna adssea stigmatizata de ratlonallsti ca fiind exemplullntoarcerii deghizate la ocuttlsrn. Concluzia lor sa afla chiar In titlul unuia dintra articolele pubHcate de ei: "In parapsihoJogie nu se petraea nimic ne~tiinlific".

Alte analiza arata ca, cu ajutorul practicli !?tiintifice, parastllnjele - parapet ...

.botopia, ufologia sau criptozoologla ", soar I lncadra mai degraba in dornaniul sciantisrnului. Dupa parerea lui Mich.el Meurger, "vlnatorll lui Yeti" ~i ai rnonstrilor tacustrt ar avea aceea~i tendinta de a face I prea mult. de a vecsa animale ignorate de zoologie acolo unde nu ests vorba decit de cultura, Demni urmas] ai Epocii rurnlnilor, ai nu pot torara faptur ca subzista urme de cultura lipsite de fapte naturale; atlt esta de inradikinata la ei idaea ca ~tiinla nu proqreseaza decit eraolctnd lumea de oriea reprezentare superstilioase,

Acsas~a. atitudine ar dues para9tiintele la 0 supralicitare de dovszi. Bruno Latour

a analizat acaasta situajie: pentru el, adept" parastilntslor crsd ceea ce spune epistemologia despre :;,;tiin1e, Tn timp ce oamenii de ~tiinla sa fae c13, credo Face]] ce spun, nu ce lac, aceasta ar Ii deviza omului de ~mnt~L 1n vreme ce adeptul para~tiintelor, ln puritatea sa, ar trebui sa faea ce spune. Rezultatul: pe de 0 parte, adsptilor parastllntelnr nu Ii SEI poate reprosa nimic in ceea ce prive~te doctrtna, dar sint total ineficienti in practica. Pe de alta parte, oamenii de !?tiinta sint ni!illa bricoleuri intami care nu prea raspaeta metoda ~tiinlifica descrtsa in manuale, dar preduc, in eele din urma, fapte ~tii ntltlca. Dar teats para~WnteJe intra in acest cadru? Slnt teats scientiste?

in teza sa, cons acrata dazbaterltor din mass-media in [urul p a r a s t l l n t e l o r , Marianne Doury Ie distinge pe acelea care, ca utoloqia, se lngrijesc mar ales de acumularea dove~ilor. de eels care, ea "mantiile" sau medlcinlla paralele, se preocupa tnatnts de oriee de eficacitate (asta merge, asta se vlncoca). Poate ca Marele parta] sa poate face aiel intra cste care trimit la praettclle divinatorli ~i terapeutiee ala unet alte epoci ~i cele care se incapaFneaza ;, sa dcvsdeasca ,. existsnta obiectului lor. Apare 0 noua problema: multe discipline considerate ~tiintifice intretin reJatii uneori strinse cu parastilntela nonscientists. Vazind legatura intima dintre homeopatia fii alopatie, te poli intreba daca trasarea unei linii despartltoara intre me jicinile paralele ~i ~tiinta nu risca, pe .errnen lung, sa. excluos medicina dintre ~'.iinte.

Problema sa aqraveaza in legatura cu anumite diSCipline, aflate intra medicina ~i psihiatrie, cum ar f! psihanaliza. EpistemologuJ Mario Bunge constdera, de exemplu, ca psihanaliza asta cea mai

pe rlculoasa di ntr 'lara~tiinte. mal rnurt ca parapsihologia. Acest axces al lui Mario aunge daschlds un ' alt punet de vedere: asa cum exista diferite forme de para- - !1tiil'Jte, sxlsta nu numai 0 $tiinl8., ci itiinle extrem de variate. De ce sa lncsrci sa separi ~tjjnteJe !ili

p a r a s t tf nj a l s oaca nu patti definite caractarele comuns fiecarula dintre aeeste ansambluri? Ce conc!uzii sa tragi din critiea Marelui parta]?

Nu efta rntr-adevar nelinistitor faptul ea unii dintre eontemporanii nostri crad in antea I lucrurl "care nu axista"

~i ca slnt, tn acelasi

timp, atlt de ignoranti In

eeea ce prtvaste descoperinle !?tiintific~? lata I

o intrebare dubla, care sollctta doua raspunsun: primul in .Iegatura cu cracmta, al dollea le9.at

de ignoranttl. Mai tntli, anurruf antropoloql pro-

pun sa "nu mal credem

In cractnta". dupa for-

mula lui Bruno Latour. Ce Inseamna asta? Sub acsasta formulare lapidara sa atla rnai multe ccnstatarl. Pentru a crade in cradlnta, trebuls sa ' erezi in ~tiinte. Trebuia sa crezl in doua elemente de noattns: prlrnul, l?tiinta, din 21

prlcina incredibilei dsvotlunl care i se ------l acorda: al dollea, parastiinta, deoarece

esta (ovita de infamia. Dar sociologii care

22

Treducere ¥i adaptare: LIA DECEI (Dupe PIERRE LAGRANGE, csroetator, Centre de sociologie de I'innovation cel'Ecole des mines, Paris, " Le Grand partape", ln Sciences at evenlr, lunle 1995)

s-au interesat de aceasta !jltiinta, obiect de veneratie, au descris rnocurne in care ests ccnstrulta. Urmind etapele acestei constructu. au vazut cia ncjlunaa de cr,edinla a fast invocate de oamerrii de :;;tiinta ,: ~ fiacare data clnd a fast verba sa se de";\leasca ceea ceera exterior laboratorulul lor l?,i mal ales univsrsului ~tiintific., Cred intele sint pentru ~tiinte cssa ce barbar] erau pentru greei.

Paralala este departs de a fi gratuila, caci elenlstulG ... E.R_ Lloyd na spune cil in spate ls notiunf de rnaqie S9 gasesc asa-numltll "maqo]" care desemnau mai intii un trib distinct, strain de eetatea greaca. Dar, spre sacolut al V-lea t.en., euvlntul "mag os" a capatat un sans peioratlv, apropiat de sensul modern al cuvlotului mag. Bizarefia nu axtsta deelt raportata la un anumil punct de vedera, erijat in cadru de referinFi. Dace. se ajunge la contestarea lui, 5-a. terminal cu barbarii, "magaii", magicienii ~; credulii. Credinta, cum 0 amlntests ~i etnologul G. Lenehrd, ssts intotdeauna cea a celuilalt, Notiullsa de credinta nu descrie, nu explica, ea csnunta, exclude.

A dOLlar;:roblema este cea a ignoranlef contemporanilor nostrl in materia de §:tiinta. lnlr-un nurnar recent al revistei Diogene (-169, 1 995), istoricul 'BemadetteBensaude-Vincent propune reformularea problemei ignoranlei:

"Viziunii traditionale a una] mase de iijnoranti exteriori activiUltfi ~tiinti.fice nu ar putea sa i se opuna ideea ca ignorantii sintactorii intreprinderii ~tiintifice? Imaginii claslcs a unei dorinte de a l?tJ nu i soar putea substitui cea a unei ignoranle voluntare sau dorlnte de a. rn, sti?", Sociologu! Michel Cal!an reaminte~te, la rindul sau: "Nu axlsta cunoasters dezinteresata. lqnoranta nu este obscurantism, .ralional, este 0 forma - activa de rezistenta. Daca ignor totul in Jegatura cu fagile care guverneaza cursul planetelorai astralor. 0 fae pentru a pastra cuno!itiniele decare am nevoie pentru a staplnl sltuatllls in care am fost ptasat. Nuaxtsta cunoastera aostracta. rupIa de tot; societatea nu este 0 ~coala mare in care fiecare cetalean ar trebui sa poata .reclta,atunel cino I se cere, o lectie pe care altii au scris-o in lccul sau, Ge

§titi desprs ceea ce stlrn !ili despre ceea ce facem?, lntraaba tehnostrueturile avide de recuno§tinla. Pujine lucruri, raspund alevii aqasatl, cacl avem alta iucruri de facut". Eradicarea Ma.relui partaj nu exclude Dare critica din enunturite para~tiin1ifice? Nu adopia oars, printr-o critica excssiva la adresa !jltiintelor, a atltudina anti~tiinlifidi? Nu, tocmai acest lueru nu sa intimpla. Mai intii, critioa vizeaza nu numai ~tiinlele, ci ;;i un anumit dlscurs epistemologic ca're atribuis §tiintelor 0 gindire "superloara". Forta anaiizeior citate vine din taptul eli ele nu se multurnasc sa lnveraeza tendinta.: a fav~fiza para~tHn\e(e dupa ~ a tavortzat ~tIJntele. Ele nu se oprslS; numai la denuntarea denunturilor.

Nu este yorba nurnal de a obssrva o Iiteratii, ing inarii, oamanii de !itiinta (saij sociologii) aveau (~i au inca) conceptil invechite in legatura cu cultura de rnasa ~j divsrsele "obieclii lal?tiinta" 1 cum ar 1i parastiintele, Esta yorba mai degraba de a intelege ~i. a axplica ortqinea l~i formarea unor asemenea impartiri.,A acoperi denunlurile lor cuale noastre ar confirma cadru! "anafizei" de care s-au foloslt ei in ~I§j lmpotriva parastllntelor, tllra ca cineva sa avanssze rnacar c1:J un centimetru in inte1egerea unel problema.

AsHel, superstitia ~i gindirea ira\iona!a nu aduc prea rnulte explicatii convingfitears ale parastiintelor, la fer cum ratio,nalitatea !?i gindirea ~tiintifica nu definesc cornplet ;ltiintele. in lee sa credem In'

subtile mecanisme cerebrale pe care Ie Irnpartasasc pel care "gindesc gre~it" ,~i cel care "gindesc cum trebuie", mai bine sa deseriem cperajllle afectuate atit de unit, cit ~i de caHalli, fie ca slnt ohiectul laudalor sau al dsnunturllor. •

- - - --

Parapsihologle

N u toate experientelo slnt ~tiinta, nu toate faptale facobiectul !?tiintei, nu

I toate refleclii1e asupra faptelor sint

§tiinta, chiar dacii rationarnentul i1?i are locul sau: nu toate elementele semnifica-

• tfve, concepute sau percepute, plecTnd de Ia fapte sau de la reflectH, slnt §tiinta. Nu 10t caea ce constitule axparienja noastra .trebule sa fie transformat in ~tiinta.. Expe'rienta subiectlva reprezinta ceva cit se .poale de real, ca trait existential: impresiile resirntite pot fi mal bogate decit faptels materia Ie carora Ie corespund; a Ie trai !?i

aiel fizica va constitui pnriclpala instanta de referinla, iar partizanii parastiintelor vor propune 0 modificare pentru a rezerva un Joe pentru actiuni psihofizice. Ei vor cauta deci in fizica detectul de culrasa, pe unde ar putea sa fie iriserate, dupa ai, aserne-

nea aqiuni. •

Paranorrnalul are deci arnbitia de a se piasa pe terenul stiinjei: acaasta apartenenta l-ar da legitimitatea de a se afirma ca real, ar putea pierde astfel arnblquitatea legatii de denumlrea sa, in acest spajiu intermediar aJ sxistentulul !?l nor-

- ;-

Crepuscu.u. magicienilor

J. . .

HOMO SCIENTIFICUS

-

'·Ia Ie analiza rational sint doua lucruri distincta. Se poate spune acelasi !ucru des-

, pre anumite procese de gindire care se ana la orig,inea descaperirilor 1?tiintitice.

Premcnitii, ''transmiteri de ginduri" intre indivizi pot constitui faarte bine "expe rienje" trai te sau com u ni ca re intersubiectiva, a carei intensitate varlaza in tunctie de indivizi. Psihokinezia iese evident din acest registru, din moment ce fabe apej la etecte tizice provocate numai de acjiunea gindului. Partizani paranorrnalului vor sa vada "fapte e" subiectivului - cum ar fi premonllia sau transmiterea gindurilor - ca avind C! natura asamanatoare faptelor materiale (fizice). telepatia, de exemplu, ar rezulta din propagarea semnalelor rnatartale in spatiu, emise :;;i captate de constilrr'a, care ar fi, lntr-un anume fel, niste "antene" sen- . slblls. Ei ccnsidara experienta subiectlva traita etectiv ca 0 cantirmare a existentei fenomenelor 'fizlce'' de aceasta natura.

Atunci Jntervine pretantia paranorrnalului de a accede la rang de 1?fiinla. intradevar, are nevoie sa se aseze pe terenul deja ballzat al flzicll, care, a priori, nu Il rscuneaste ~i chlar 11 neaga .. Are nevaie in acalasl timp sa propuna a axplicatle "tsoretica" credibila aacestor "tapte". $i

rnatulnt, care ar putea foarte bine sa nu fie declt eel al imaginarulu! §j aberantutui,

Deci parastlinjele vor sa fie Iltiinte. Sa

exarninam acaasta pretentie sub trei aspecte: cel al fapteJor, eel al metodei ~i cel al oblectului. Faptalo relative la parastllnte, care sint in majaritate fapte "singulare", nereproductibile la dorinta, depind de condijille fizice !?i psihice. Aprecierea lor rarnine subiectiva !?i ele nu slnt nic10data rndiscutabile :: pentru a Ie considera ca atare, se pare ca trebule sa "crez]''. Ele trebuie observate, sirntite prin inlermediul rnarturiilor asupra experientelor subjective !?i singulare ~i nu prin manifestare directii, universal constatablla. Chiar clnd esta verba s;B. fie testate prin efecte fizice, punerea in evidenta a cslor din ur'ma nu poate fi niciodata separata' de aspectul lor psihic. Fizicienilor li se cere sa garanteze axistenta acastor tapte, dar ei sint in general 'perfect incompetent!' asupra acestui aspect psihic; eventuala lor tendinta de reducere la acelasi nurnitor a fenomenelor ii face, lntr-un anurnit fel, orbi 9; Ii lasa de alttel la discrejla celui dintii lluzlonlst Intllnil.

Metoda se cauta pe sine intra psihologie §i fizica, fara sa fi reusit rnacar sa

23

general, crltlclle antameaza mults cer- I titudini: ~tiinta (amine 0 creatie umana Iji: va trebui sa ne punem lntrebarl asupra naturii adevarurilor pe care Ie afirma. 1 pro.f91ii para!jtlintelor vor .. vedea in aceasta1 o egalizare a conditiei cu a lor: portioul templului, at1t de greu de trecut, nu ar Q1ai trebui protejat. f?i totusi els' slnt inca 1 retmute in cercul magic !li nu ~jung sa intre, pe buna draptate. Dar atunei unde' sa afta problema? In dificultatea de ft'· afirrna fara ezitare adevanJl c\.mo~\intelot, chiaf al oelot care cont',nuasa tie ca\"It",eate drept ~tiiritifice: este posibll, in eiuda I tuturor, sa rnentli 0 deosebire ~i Sa <!l j justifici? Aaspunsul nostru asta da. A admite relativitatea cunostintelor, ineertitudinile care Ie inconjoara nu inseamnat di taate pretentiile de a fi "cuno~tinle"'i trebuie puse pe acelasi plan. i

Sa privlm mal de aproape clteva dlntrE!'! criticite pe care Ie Intllneste ~tiinta;, prlvindu-sa pe sine, fii oe mai (amine di~ 1 cunostinja ~'sigura". Spre deosebire de I

ceea oe s-a crezut multa. vrema, ~tiinta nu esta asa da siglJra de .obiectele ~ I metodele sale. Nu cel ce neaga

fitiinta afirma aeest lueru, ei oa'l menii de. ?tiinta in~i§-i, ca !l! epistemologla .. to ceea ce p.nv9§te tapteie, in particular eele ale

§tiintei sint "impregnate de teoria" ~i ded discutabile lntr-o ita rnasura,

Atunci de ce, se lntreaba partizanii para§-tiin7 lelor, sa nu aomitem "taptele'' pa rap sthclogiei? Sint im .. · pregnate de psihism, Iii ee-l eu asta? Nu ar fj suficient sa I adrnltern ca I aceste fapte, I

.. proclarnate ca I

fiind atit de natura. psihiea fi I care sint deci, I in mare, Iapte I pslhotlzlce, slnt I de inteles in I

lumina unel

purlflce eomplexitatea care rnaschaaza datul "factual".

Cit despre obiect, ansarnolul f,mome~ nalor paranorrnate, acesta nu euta clar definit - peats de rnaniera negatiVE:. Fenomenele de care este vorba slnt incornpatibile ell explicaliile fizice care H putea sa Ii sa dea In stadiul actual al cunostintalor noastre. Se veda cit slnt da legate taptela, metoda ~i obieetul, pina la punctul de a forma un veritabil cere vlcios. In Ioc sa sa bazeza din plecare pe fapte irecuzabile, constatabua de. catre toll, arpumentarea promatorllor parastiinjei se forteaza sa. admita ca asemenea tapte sint posibile cu conditia de a accepta 0 interpretare foarte parnculara a unei teorii fiziee sau a unai alte teerii - eel mal des S9 ape-

Ileaza la mecanica cuantlca, sub pretextul "interpretarilor" sale. Un'ele dintre acests interpreUiri fae sa lntervina "lnteractiunea object - subiact", dar de 0 rnanlera care nu se limiteaza, tara grave distorsluni, la 0 simpla actiune fizica intre eele dou€.

Obiectul este, oarecum, defioit r'e la 7nceput, fara sa se bazeze pe 1apte

sigurs, printr-un fel de parazitare a teoriilor ~tiin'jtjce accsptate. Imedia.! ee posibilitataa loreste astfel considerate ca ad- misa,

I ale slnt dacratats ca fllnd reale r;.i este produsa 0 "metoda" pentru a asigura punerea lor in I eVidenta ~i, in acelasl {imp, a le

garanta expllcatla pe care 0 adoptasara din plecare. Partizanii pseudostlintelor invoca-bucurosl Incartitudinea ·In cafe sa afla litiinIe Ie inse9i in eeea ca priveste taptele, metodale Iii obiectul lor. Deci, plaslndune in "antlcamara" ~tHnlej,

sa Iuarn in considerare criticile care se pot aduoe ~ti;n-

[elor cu

"pedigree". Este adevarat ca, in

24

ARISTOTEL (384 . 322 Le.n.)

teorii care ar line seam a, in aoelasi tirnp, telor ca ~tiinla nu este ratlonala decit in de fizica lii psihologie? reorganizarea pa care 0 face din pro-

Sub pretextul ca totu I este relativ, punerila sale, din rezultatele sale, in teorii ~seudo~tijntele soar amesteca bucuros In coarente, dar nlJ 58 tntimpla la fal cu domeniul rezervat ~tiintei. Partizanii lor ar procesele mintale, care prezideaza creaputea sa adauge, eventual, ca ~tiintete rea noilcr idei? Descoperlrea §.tiin\lfica se evolueaza, ca acele criter;i prin care slnt opune, dupa pare rea lor, "[ustiflcarl!" despar1ite de Ceea ce este ~tlintific sint rationale, scapind, de altfel, irl acelasl tribulareepocii, ea~tiintele de ieri nu sint limp, reflecliei filozofiee. Cum este rezulcele de azi ~i di trebuie sa fii foarte avizat tatul unor proeese mintale ineontrolabile, pentru a spune ce vor f !i1iintele do miine. ea nu ar interesa decit psihologia.

De ce atunci, se Intreaba ei, sa nu ne C~ea ce am descoperit, In aceasta imagi~m ca anumite cunostinte, care sint eonfruntare cu stilntele, este mal ales considerate azi ca marginale in report cu punerea sub semnul intrebarii a noVunilor ~tiin1a, nu vor fi miine integrate in corpusul ~i proeedurilor. Aeaste punari sub semnul acasteia? intrebBrii au debarasat conceptia pe care

in fine, s-ar putea scoate in e',idenla 0 avem despre !?tiinta de ariee orgoliu 91 faprul ca ~tiinta nu esta ni~iodata ssparata de dogme. Dar ceea ce ramine nu este de alta moduri de a gindi §i de a actiona haosul, ci ceva care merlta sa se nuale ornului, ca ea este oontexfuala, oa se rneasca con~tiinta, care se na~ta in define~le ca ~tiinla nu atit prln ceea ce constiinta noastra ~i care este csea ce se esta (prin conunutul sau), ci prin vede din lurne, aceasta lumecilreia ii ansarnblul conceptrilor §i practicilor. declara cS: il apartine, Aceasta oon~iinta Pentru anum;ti istoriei ~i sociolopl ai stie, de alttal, ee sa dezvolta in acalasi §tiinlei, nu este verba decit de conventii. timp eu cunoasterea §i ca daca cela coua I consensun. Pretendentii la §tiinta ar putea rarnin legate esta pentru ca vor mu ri sa sa simta indrapUititi sa gindeasca ca lrnpreuna,

este suflclent ca, in ceea ee-l prlveste, Cit despre critica ~i punerea permaconsensul sa se schirnbe. Ar fi suficient sa nenta sub semnul intrebaril, ela slnt'insu!li !itie sa convinga, ~i nimic nu ar 1i mal sutletul filozofiel, ca ~i al ~tiinlei, cbiar cind in<;licat pentruasta deelt sa incerce sa ii aceasta din urrna se farteaza sa coneanvinga pe clttva oameni de ~tiinla de strulasca reprezantart: critiea asigura renume a carer pozitis soclala ar p rtsa sa soliditate. De altfel, v.orbim despre §tiinta Ie acords 0 anurnita autoritate., de vreme ce exista in acelasi tirnp, sti-

in fine, deoarece acuzatla de irajlo- mulate una de caalalta, !itiinta !ii filozotla, nalltate apasa asupra aeestor solicitante la care s-au nascut sub semnul acelui sens tiUul de ~tiinta,,a carer carere a fast pine. in critic care vola ca orice propozijle enunprezant resptnsa, sa ne intoarcem la ba- tata sa fie ratlonala. in cetatea greaoa de nuia!a asupra ~tiin\e[ insa~i. lrationalitatea ja sffr~itul secotutui al V-lea ~i inceputu( para§tiinlelor provine din implicarea unul secolului allV-laa i.e.n.

sublect, Dar niel !itiinlele nu exista tara. ' $i chiar aceasta construcjle ajutata de sublsct, mai ales in aiaborarlle inventive, critica, luciditatea care permlte dubiul, in momentul creal'l; ideilor lor. Subiectul se care insole~te adavarata prize. a unei manifesta §i in inlelegerea pe care 0 are §tiinte asupra obiectului sau lli care llpsesin legatura cu cunostlntele care se sta- te pseudostilntelor. Or, aceasta este cebilesc, in modul sau propriu de a coneepe rinta fundamentala care, fara a injiela, niei inlefiglbilitatea: aceasts "lumina a raliunii", Iorta pe dneva, numai prin evidenta, rascum spunea Descartes, este perceputa ca punde la nurnele de §tiinta. • atare prin intermediul unel experienle subiective. Totusl, aceasta inteligibilitate se vrea constienta t?i i~i stabilaste ratlunile raport1ndu-le la metodele acceptete ~i la ceea C9 59 ~ie deja.

Momentul creatiel este ,de 0 nat Jra mal putin tulbure. Nu au afilrnat tllozo'il ~1iin·

Traducere $iaciaptare: LlA DECEI I (Dupa MICHEL PATY, CNRS, "Homo sdentificus", I 25

in Sciences et avenlr, -----

___ i_u_n_ie1995) I

[1®~n cs sau· . ~C!J [p [l@) fJl) @) ~C!J []@] 0

~

•

rTII Vi place sa discutall desprejnt,;.I timplaristranii, e ludate, il1expll~

cablle?

a) Da.

b) Nu.

c) imi place, dar sint .desrul de

sceptic in. cee a ce privaste

autenticitatea lor.

f2\o Cil'1d povestill des pre luerurl nep!!;!'-;.I, cute intimplate altor persoane, obl§c-

, quitl ~a bate,i in lemn? .

a) Da.

b) Uneori da, uneorl nu.

c) Nu.

I3l. Va este teama de numaruI13'!

~ a}Nu.

. b) Da.

c) Nu im] este tearna, dar lr cerc sa evit acest nurnar (camera de 13 hotel, un tichet sau un bon cu acest r.umar etc.).

. Psihotest

- - -

PercePt;a este influen/ata de trei marl categorii de factorl: oblectlvl, !J dependent' de caracteristicile obiectului sau fenomenu{ul perceput.

_ ,subJect/vi (psihoJogici)-~i conJuncturall (situaJionaJi).

In categoria factori/or 8ubiectivl (psihologicl] Intra 0 multitudine de variabile!l ale celui care percepe: interese, motivalii, atitudini, nivel de cultura, parlieu/aritap ale sistemului cognmv (rigid, dogmatic, flex/bil. complex, simp/ist) etc.

Atunei c;nd obiectul (fenomenul) pereeput sau despre care sintem inform ali (cu/egem informaJii) este el fnsu$; insuficient e/ucidat teoretic - a~a cum este ~i cazuJ parapsihologiei - $ilsau dnd este prezentat, dupa caz, intr-o maniera obscurii, senzalicina/,a sau In me/anj eu tot fa/ul de ~$tlinle oeulte" (astra/ogie, cmromemte, carlomantie etc.), atune; posibilitatea interpretarii sale coreete devine $; mal dificili $; foarte sensibila,

Dumneavoastra ce tip de sistem cognitiv ,avert? Cum privi/i :;i interpretali fenomenele ciudate, bizare, trBxplicabile sau eel putin prezentate ca atare?

Parcurge/l tesful urmator $; veli ob/ine 0 setie de rBspunsuri ;nteresante - $;, speram, utile - te intrebarile de mal sus.

26 [!) ~:~l num.arul dumneavoastra nnro-

--~~ a)Da.

b) Nu.

, )(9

ri1r Va cititi ell regularitate horos(;opul? L;.I a) Nu.

b) Da. .1.

[AI All c~nsul~. t P!e. ~icatori. ghicltorl in

L,;.I palma SaW In C8111? ,. ~

- a) Destul de des. . ,y

b) Flateori §i numai din pura curiozitate.

c) N idodatii. • ~ ,

.r71. Ati aruneat vreodaUi 0 moneda inL.;.I tr-o fintina a dorinte[or, de exemplll,

in Fontana di Trevi din Roms? 111

a) Da.

b} Nu am avut oeazia, dar a~ face

aces! lucru, .

c) Nu, deslarn avut (chiar dad. a~ avea) ocazia.

!ai' At! ~.m. carcat ea inaintea unei deelzll ~ tmportante sa "aonda]!" destinul

dind in cartl? e,

a) Nu. ",J '

b) Uneori, dar nurnal in glum!i ,.

c) Destul de des Ili am tlnut seams de ceea C8 rnl-a "ie~it".

riI Ave,., a zi ghlnlonlsta?

Li.I a) Nu. b) Da

liM V-all s.chimbat planurlle din eauza

~. unul vis? .

a} Da, de citeva ori.

b) Nu, nlciodata,

0) 0 dal.a sau de doua ori,

Cotarea

riD Aveli un talisman; l...i.;I purtator de florae?

a) Da.

b) Nu,

riiII Aveli ~j alte modalitatiasema. ~ natoare de a Interpreta/diriia eve-

nimentele care va privesc?

a) Da.

b) CHeva.

c) Nu.

un obiect

1 2 3 4 '5 6 7 B 9 10 11 12
0 2 2 0 , 0 2 2 2
a 2 2 0 2
b 0 1 2 0 2 1 1 1 2 0 0 1
c 1 0 1 ~ - 0 0 2 - 1 - 0
r-r- J nterpretarea

Daca ati oblinut:

intreO ,14 plJncte. Slnte]] a parsoana rationaa, logicii la modul absolut. Nu aveti niei un tel de superstlj!l, cautatl intotc1eauna expllcatla riguroasa a tot ceea ee va inconioara sau vi sa tntimpla.

Sjnteti insa sigur ca ati raspuns clnstit la reate inlrebarile teslului?

Daca raspunsul este Da, va rnai adresam o lntreba re: In ce relajle va aflali cu fenomenele acceptate de comunitatea §tiintifica - de sxemplu eels parapsihologice -, dar inca inoomplet explicate?

I Int.re 5' §i 10 puncta .. S;nteti 0 persoana practica ii eficLenla intr-o profesle in care faptele :;;1 ei1rele sim mai importante dedi orice altceva. Acordati insa drept de existenla :;:1

unor fenomene senzationale, neoblsnuite, dar dlntr-o po;;:itie de ,circumspecti\,! metodoJogica - e.le exlsta, dar Tndi nu ne putem prenunja

I asupra lor. Orlcum, puteti face distinctla intre neoblj>nuilul j>1"i"lntif"le §i superstitie sau saristanla publlclstlca. Sinle.tl un virtual adept al parapslho log ie l,

IRue 11 ~/16IJuncte. Sinteti un amestec interesant de scepticism §i f1exibilitate in interpretarea fenomenelor necbisnulte, a superstltlllor etc. §i in inoluderea lor in experien~a perscnala. Scepticism ul du m neavoastra prcvl ne n U din respl ngerea tenemenelor respective, ci din dificultatea corelarii lor, din dlscrepanta care vi se pare ca. r~zulta din confruntarea acestora 1:U expertenje anterloare.

Cu arte cuvinte, sinteti un adept, un sustinalor a tot ceea ce este in9011t, bizar, inexplicabil, numat ca lncerca]] sa punejt 0 oarecare ordine personala ln aceasta categorie de fenomene.

Pina aiei nimlc deosebit, pentru oa exisla rnulte persoane cu atltudlnl lJi conceptll slmilare cu ale dumneavoastra. Atenlie ins~l Aveti tendinta ca in planificarea 1j\i executla unor acllvitati personals sa tineti seama ~ai m~lt de sernniticatli absconse, de superslltll declt de criterii log-ice ~i clara, Pe terrnen IUClg, a astfel de strategle sste cert fa.limentara.

intre 17 fi 24 punet«. Sinteti un adept total, un pasionat chlar, al stranlulul, 81 neobisnuitului ~I al superstitlilor de orice tel. Va lasati dominat de acestea din urrna, va ghldatl activitatea aproape excluslv in tunctle de

sernnficatia lor. ' _

Pentru d umneavoastra parapslhologia, astrologia, chlrornantla, magia etc. slnt aspecte, fatete ale acerela§i realit,W din "zona erepusculara". l.ucrurile lnsa nu stau deloe asa, dar pentru a ajunge §i personal la acsasta concluzie este neeesar un mare eforl de volnja, de inform are riguroasa. §i d~ anali~a critica a referirllor la fenomenele mentlonate. In caz contrar, s-ar putea sa Gleveniti 0 persoana din ce in ce mai ineficlenta 1j\i/sau dezaprobata,

I

Indiferent de punctajul objlnut, mal cltiti a' data revista de fata ~i corrtparatl continutul cu eel al publicatillor de "§tiinle oculte", Ce parers aveli? •

Traducere fji adaptare: .lENt SiNTlQN, FtLARET SiNTiON

27

D at fllnd procentul mare de americani ce cred in existenta fenomenelor PSI, nu constitule 0 surprlza faptul ca au aparut numeroase orqanlzatli ~I programe care pretind ca pot sa invele tehnicile ~i metodele prin care sa dezvolte capaclUitile

I paranormale. Unale dintre acestea QU conI si~era. intimplatlle ~iraptele parapsihologice ca principal a lor preocupare, ci au scopuri ce vizeaza mal mult lumea spirltuala, lurnea de dincolo. De~i acests cursuri cu prstentiile lor grandllocvente par sa fie in declin in cuhura contemporanii americana - ele au fost in mare voga pe la mijlocul anilor saptazecl - unele orqanlzajit continua sa Ie tina ~i in prezent, avind inca un numar mare de cursanti. Cauza decllnulul are la baza dol factori. Primul consta in schimbarea evidentii

da n'ai/tere la sperante nerealiste fata de sine. in cazul ca nu se indeplinesc aceste promisiuni ~i speranje, pot aparea consecinte de natura pslhlca daunatoare cursantului care i~i puna problema ca "daca aceste abllltati se pot dezvolta atit de usor, trebule ca este cava in neregula cu mine; de~i am incercat, n-arn rau'llt sa ml Ie formez". Sau sa se sltueze la cealalt~ extrema, adlca sa creada ea sl-au dezvoltat asemenea puteri, cind de Iapt n-au tacin-o, lar acest lucru sa-i conduca la terrnarea unei lmagini false despre 91 ~I despre medlul in care tralesc. Pot suferl de un sentiment fals de grandoare, orl soar putea sa crsada di au puterl vlndecatoare ~i sa Ie toloseaaca asupra lor sau a altera, 1n lac sa mearga la medic. Mal ml:llt decit atit, s-ar putsa sa perceapa gre~lt re-

• •

tr 1n1 111 1

SUI,l adimensionate

28

care a aparu! in cultura americana datorlta con-

, dltiilor economice, preocuparile concentrindu-se

asupra aslqurarli

securltajl! economice ii Indepartlndu-se de etorturlle populiste, acum la lntrarea lntr-o "noua epoca" (New Age). Cel de-al dollea factor ii constituie dezarnaqlrea prod usa de neimplinirea sperantelor supradtmenslcnats ale populatiel, sperants alimentate de reclama fiicuta cursurllor respective de catre organizaliile inijlatoare. Organlzatiile in cauze se pare ca n-au putut produce oameni noi peste noapte sau dupa 0 §edlnta de medl\alie la sfir*it de saptamina *i nici flU au aparut milioane de persoane care sa-~i fl dazvoltat capacitejile paranormale; cu alte cuvinte, aceste organizatii n-au facut ceea ce all promis prin reclame.

Aceste cursuri ar putea aduce beneficii partlcipantilor. Efe ar putea, prin diverse modallta]! sa-l ajute pe individ sa"'ii dezvolte, printre allele, lrnaqlnatla, putarea de concentrare ~i relaxare. Pericolul consta iII promlsiunlle §i pretanjille ca pot forma ~I dezvolta puteri psihice deosebite. Daca aceste promisluni §i pretentll slnt crszute. pot

latiife Interpersonale, baz7ndu-se pe lndlcl fal§1. Tn final, chlar dace.

se formeaza asemenea aDilitati psi hlce in

cadrul unor organlzatii, mal ales la indivlzl care sint gata sa "rodeasca", iar teh nlclla Insusite aslgura conditille pentru ca aceste abilitati sa se manifeste, persoanele in cauza s-ar putea sa nu alba discernamintul neeesar de a folosl nolle puteri in scopurl constructive (§i nu distructive) pentru Eli sau pentru altii.

Mal mult, aceste organizalH, aseunzind greutatl1e implicate de e\lalua,rea capacMliior PSI, nu punla dlspozitla cursantllor tehnlcl fl metode de autotestare, spunindu-ie ea este suficient sa creada, $1 mult prea mUlti dintre ei chlar credo

Pe de alta parte, unli oameni, de~1 n-au urmat asemenea cursurl, pot avea tralri PSI spontane. Parapsihologii ami. adesea intimplater despre persoane avind capacltall PSI. Fara lndolala, unll pratlnd ca au avut asemenea tralrl, daracestea tin adasea de domeniuf palologiei, lar altH s,i,nt amagiti in experlentele lor. Exlsta ins a suficlente date empirice pentru a putsa presupune totl.u;.1 ca unele persoana au trait in mod real inttmplari

a,l SOCia, tatii sa aiba abilitate" a d,e"a,-,I f,OIOS,i? I I Desigur, sltuatla de mal suseste 0 pura

speeulalle, dar cred ca este tnstructlv sa ne a.ngajam intr-o asamenea spBculal'B, Cu taate di multi parapslhologi au marl lndolell

oa PSI va f; vreodata atlt de raspindit ,I tinut

sub control, totusl in ce ne prlvsste putem I intrevedea unele implicatii §i posibiliUiti de a

fi foloslt. Flrasc, trebule sa. tim prscautl. Acum citiva ani se Inslsta mult pe efectul Klrllan, dar cercetarea l}tllntifica de data recenta a Indlcat care sint expllcaliile naturale ale efectuluj.(Stevens, L Burton §I Joines. 1974; Dobervlch, 1974; Konikicwicz, 1977}. Pe de alta parte, s-jir putsa ea efectul Klrlian sa fie de mare aJutor in vlltor, in special in cazul diagnozei rnedlcale: se pare ins'a ca acesta nu apart,il1B paral1ormalului. Multe din fenomenele in prezent cretins paranormale sa vor dovedi In vlltor ca avind cauze naturale, ca §1 in cazul fotografial

Kirllan. I

Tlpul de soeletata in care vom tral s-ar putea sa functioneze diferlt, iar folosirea la scara mare a tanomenulul PSI ar putea fi in beneficiul sau in detrimentul socletatll, depinzind de cit de raspindlt este !it cum 11 fo[osim. De exemplu, in culture oocidentaia dreptu! la.lntimltate este una din eele mal irnportante valor! §I se rnanifesta 0 mare teama ca ar fi poslbll un control totallterlstamcmar ca eel deserts in lucrarea lui Orwell, "An u I 1'£84". Daca. guvern u I ar Iolcsl puterile PSI pentru a controla populajta, lumea vlitoara ar fl groznlca .. Dar rncdut in care sa ccntracaraaza a anume actlune este prin contraactiune, jar modalltatea de a evlta. talnulrea, tinerea unui secret esta de a face I publice tntormatllle respective. Daca. PSI sste larg raspindlt, crobabil ca. n-ar n poslbll un "'984", intrucit toll aravsa acces prln tefepatie Iii clarvizlune la toate lntorrnajllle. Tn acest caz, delii n-ar mai exista viala partlculara, privata, n-ar axista insa nici control.

Ar fi insa. Iii beneflcii pentru societate, a§a dupa. cum s-au prefigurat in cercetarea contemporana. Oamenii de afaceri pot folosl PSI pentru a aslqura, de exemplu, produsale I cerute de piata sau soar putea folosl pre-' cognitia pentru a avertiza asupra dezastrelor cs ar urma. 'in SUA s-a Tnfiintat deja Oflclul Central de Evldenla II Premonltlllor pentru I a. testa aceasta posibllttate §i de§i se pare ea

, au fast 0 serle de vise premonitorii (R. Nei-

I Ce ar fl liii cum ar arata.lumea dace, in vii- . son, 1976), acestea n-au fost fol051t8 inca 29

, tor am intelege §i staplni bine fenomenele ' pentTu a £·vlta vraun dezastru. 0 alta posi- _' _' -PSI astfel incit ar fi controlate ~I invii\ate intr-o billtate asIa de a folosl abillta\lIe PSI in

masura sufloienta pentru ca trecare membru rezolvarea cazurilor penale. Martin Reiser.

! PSI. i)elii mulll oamenl din culture noastra t- sus~in formal ca ei cred In f'enomenele

· paranorrnale, ,tn rea IItate atuncl cind au

· intilllit asemenea cazuri concrete nu-l crad

· pa cei care pretind ca au trait sau au fast I rnartorl a1 unor asarnenea lntlmplart, In , definitlv, revendlcarea e,xistentei sau tralrll , unei s~uatli PSI vine in ccntradlctle cu lumea

normala, asa ca este foarte greu sa Ie gaslm

I acestora un lee in structura, reallta~ii noastre, - Praa adasea c,ei care au trecut prln astfel fide 8xperlenta au fast pU1l1 in dilema: sa tace.

sau sa fie categorisiti ca persoane c;u un comportament bizar §I sa fie izotati. r ntr-o a&elTl.snea situa1ie, individul t!}i plJne problema proprlel sale identiUiti §i a relajlilor cu caHall!. Aceasta poate produce un pattern recurent de a intra 111 relatii cu allii care 'in final sa duca. la respingere soclala. in raall- . tate, indivldu I este plasat intr-o sltuatte in care nlcl Una din rszolvarl nu este acceptabila.

Uneor! sste suficlent daca oamen ii sint informati asupra "normalitatW paranormalu'lul, ca trialtile spontane PSI nu slnt nici neobisnulte, nici lndlcli ale unor tulburarl mlntale. Aces! lucru S8 poata face in cadrul unor cursuri in care sa se abordeze normal,

r nu mistic sau spiritual, rezultatele cercetarilor Ilil studillor liltlintifice. S-ar putea ajunge la un rezultat identic cltirrd lucrarl de specialltate, caea ce impune aprcape intotdeauna aslgurarile culva care fie ca a trait asemenea intimplari, fie ca Ie cunoaste intim liii care este conslderat in societate ca. am norrnal.jn acest rnod§1 individulln cauza va reallza ca

I nu este nlmic stranlu, indU'erent c1t de nsobi§nu;r pare sa. fie Iaptul trairii unor asems-

, nee intimplarL Datafiind lrnportanta preblemel §i llcsa relativa a cLlno§tin~elor in domenlu, este nsvole de 0 cercetare extinsa §i aprrofundala. in prlmu I rind. pentru a alege

, ce aste ade\larat de ee eate tals privir.d taptele lili tenomenele PSI §i, in ai dollea rind. psntru a afla daca esta un pattern tiplc de raspunsurlla situatii1e PS] seenrane pe care Ie prezinta lndlvlz!l. In fin .... I. este -necesar ea pslhoterapeujf sa manUcf ste mai multa inlelegere 1ata de realitatea §i dinamica situatiilor PSI care survln spontan ~i sa.se dea mai mulHi atentie acestel potentials problema de sanatate mintala.

- -- - - ---

Para psi hoi ogle

, -

un psiholog din personalul Deparlamentului Politiei din Los Angeles, a condus un grup de carcetatorl pentru a studia cum 8-H putea obtine, [oleslnd puterlle PSI. lntorrrrajli in cazurile panale Investigate (Reiser, Ludwig, Saxe:;;1 Wagner, 1979).

in studiul lor au tolosit douasprez ece persoane cu asemenea abilitati, dindu-Ie patru cazurt, doua rezolvate :;;i doua nsrszolvate, Celor dolsprezece lis-au dal fapte §i articole referitoare la crime, II B'3 cerut sa Ie ~tudleze §i sa furnizeze lntorrnati: pertinente. In nici unul din cazurt.cel dolsprezece n-au fu.rnizat Informatii care sa demonstreze ca el ar pute a contribui la solutionarea unui caz important, desi se pare ca Intr-oo arecare masura eel dclsprezaca au dovedit ca au. abllitatea de a deseoperi ee tip de infracliune era cereetat.

Multi oameni se tem ca armata toloseste PSI §1 nu sint putine speculatii ea arr erlcanll, la fel ca §I guvernele alter tari, dszvolta te hnlci PSI in seop rnllltar Ex]sUi unele lnforrnati] care vin in sprijinul acestor ipoteze

(McRae, 1984; Wertz ~i al,il, 1979), dar cit, de veridice, de ample ~i de corecte sint co nstit u ie inca. sublectu I unor c e rcetar. problematice. Sint l?i indlc'i oa s-au facU'ti experiente pentru a testa tszabilltatea ldell. prlvind lntluenjarea oamsnllcr lmpotrlva. proprillor Yointe (LaMothe, 1972). Alte date (LaMothe, 1972)", greu de veriflcat, vorbese/~ des pre exlstenta unui dispozitiv care poatel! stoca §I amplifies energia psihica, folosit in\! tehnica rnllltara, . J':;'

Heallzarlle Kulaghinei §i ale altora a'l!!R implicalii ~i pentru domeniul militar, fiind poalZ te toloslte pentru a afecta zboru rile avloaneior, a schimba directla rachetelor sau chlar pentru dezamorsarea sau detonarea bornbelor cu hidrogen. Nu exista 0 modalitate sig(jJI ra. de a evalua in mod eoraspunzator cerde.Q tarea rnllltara Tn aeeste do menii, dar po SiIlE.' bilitatea ca armata sa. foloseasca PSI exlsta,

Nu trebuie si'r ne gindim numal la fol0h sirea puterilor PSI Tn mod direct, el mal mulfl la 1olosirea lor in mod indirect, prin indlvizl.n. Ehrenwald (1975) l-a numit pe Hitler "~a_.U:l manul se celulul XX", argule mentind cs. intelegerea puteril' pe care acesta 0 avea asupra" altora nu esle posiblh3 fara a lua in co nsiderare ~i dlme.nC' slunile parapsihologice. Hitler credea in puterile sale speclala, povestirtd ca in primul razbo] mondial a sc apat eta rnoarts auzlnd 0 voce care l-a spus sa piece din lccul in care se aila, cesa ce a §l facut, ~I asttel a evltat a grenada care a. explodat Iji i·a: ucls carnarazll, Tentatlvele de asaslnat I din care a scapat mai tirziu i'alJ ' Totarit lui Hitler aceasta con" vingere. Se pare insa ca. el-a folosit pute rile sale paranO-r~ male asupra "subordonajtlor, pe care l-a transformat in robotl fara sUfle!". Irtfluenla pe care 0 exercilii 0 p eraoana asupra alteia sau chiar asupraunor mase de oameni poate avea ~I 0 componenta paranorrnala, scotlnd abilitatile PSI din laborator §i impllclndu-ls dlstructlv in lurnea reala. I

Dar daca 0 perscana are o asemenea influenta asupra altela, atunci ~i sistemul nostru juridic ar trebui schlrnbat. in prszent, legea s ustln~ "ea

30

PROMETHEUS BOOKS

Buffalo, New York, 1988

psihicul nu are 0 influenla dlrscra asupra lumii lif 0 persoana nu poate fi trasa la rasoundere doar pentru ginduri ~i dorlnte dadi acnasta nu actioneaza. pantru punerea lor in practlca (Rerchbart, 1981). Potrivit legii, un vriijitor nu poate fi urmarit in justitie doar pentru ca. a "blestemar un individ care ulterior a decadat.

I Asemenea relalii lnlimplatoare nu sin1 adrnlsa in justitie. Dar sensul "vi nova tiel" ~i "nevlncI vatiei"ar tr ebul modifieat daca acceptarn I raoortul de cauzalhate paranormal ~i atuncl soar

pVlea ca 0 persoana sa fie arestata doar pentru

I simph.iI rnorlv cao SEa glnd.it la 0 crima. Pe de alta parte. juriile, ar fi depa;;;ite de situalte, daca [udecatorli ar Ii persoane cu puteri paranormale, capabil,e sale toloseasca pentru a

itlfaptui j.ustitia. lnrre timp, probe de natura p~ihica sau probe d.espre clnsva care are i ablHtiiti PSI ar pulea fi acceptate in.Just~ie.

I .Din punct de vedere tehnic, exista GI serie de posibllitati de a folosi fenomenele PSI in

IIllOd constructiv, De exernplu, puterlle paranorrnale pot fi utillzate pentru a descoperi I surse de anergie, de a extraqe §i stoca energia I etc. S·ar putea controls mal eflcient conditiile

I meteorologlce, BV. itlndu-se dist~ugerile cauzate. ell;! fenomenele meteo excesrve. Sou putea rszofva problema hranel pentru omer.ire. prin folosirea energiel PSI in obtinerea unor recolte

marl, Cu ajutcrul precognitiei., guvsrnul §i oamenti de ataeeriar §ti mai bine cum §i unde sa-l;li utllizeze resursele §i, "va.zind in viuor", n(1i1elehnologii ar Ii cunoscute §i puse Tn slujba uman~atH mal repede.

Implicatii cultul'aJe

Sodetatea se va schimba, dar sehirnbarea va ti mal profunda §i nu va consta doar In

f slmple diferentierl de ceea ce a fost pina acum. Chiar 6aza cultur!i noastre va Ii redirectlonata. 0 asttel de schimbare ar putaa rezulta din acceptarea oa reale a fenomenelor PSI, chlar daca nu SIn! inca bine controlate.

Harman (1976) a suq erat ca sxlsta 0 schirnbare a paradigmei in curs de desfa§urare in societatea conternporana, atectap deacsasta mod oamenii de §tiinta, in calitalea lor de membri al socletatii. Oarnenli da §tiinta tree de ta sentimentul de dlscenfort la unul de acceptare a unei game de fenomene, lar aceasta sdhimbare nu este intotdeauna 0 urrnare a unul ratlonament logic sau a ~valuarfi obiective a unor date. Noua imagine a lumii, la care se refera Harman, pare sa provina din psihologia transpersonala. Orlcurn, dadi Harman are dreptate in legatura cu 0 ase-

1 manea schimbare, aceasta razulta din cerceI tarea com~tiintei (biofeedback, stari modificate

de con§tiinta) ;;;i a crelerului. Se pare ca parapsihologia singur.a nu poate realiza schlmbarea: dar cerc:etarea PSI poate fi considerate ca parte a investigarii com;;.tilntei. Alte domanll de cercetare care pot produce 0 schlrnbare in in~elegerea lumil slnt eele din §tiinte,le "exacte", in care nurnele lui Bohrn, Pribram, Wigner, Wheeler ~i Prigogine slnt adesea rnentionate, Jmpactul uncr asemenea schirnbarl se va concrstlza in acceptarea explleatlitor nonrnecanlctate in ~tiin\a, lar Ienornensle paranorrnale ar trebul explicate in noil termeni. intr-un sens, parapsihoiogl'a soar putea sa fie olarma a noli paradigme, ea neliind insa cea care lrnpuns acceptarea noll conceptll, ci doar face parte din mi~cama care soar putea sa schlrnbe fundamental§tiinta ~isa creeze 0 atmosfera mai tavorabna expllcarii fenomenelor 'neoblsnulte prifl modalitati neoblsnults. 0 astfel de societate promite mutt: o organlzatie soclala in care va fi mai putina concurenta iii mai multa cooperate: sentimentela in lavoarea unitatii socletatll vor fl mal puternice declt cele ale atlrrnar] singulare a individului; mai putina morala a munoll :;;i 0 mai strinsa Tmbinare a muncii cu joculsi inviitatura; o mai mare toleranta fata de d~aren~ieri ~I fala de experlmantart; un respect/mal mare pentru potentlalul con~tiin~ei; aparitia de lnstltutll care sa sustina atingerea acestor obiective.

Parapsino\ogia nu va 1i un panaceu, Bazindu-se pe progresul ccntinuu din uitirnul secol,lrebuie sa fim reallstl in legature cu perspectivele Improbabile de a ajunge la cornpleta inteleg ere ~i la controlul total al fenomenelor PSI. astfel incit acsstea, s!ngure, sa produce 0 schimbare Iundamantala in cultura .. T(,W~i, parapsiholoqa, lmpreuna. cu alte disclpllne pot progresa asttel lncit eleotul curnulat sa ne determine sa verifieam unele ipoteze fundamentaJe ale §tiinlel de azi. AUt din cauza prcqresulul pe care parapsihologla I-a inregistral in intelegerea PSI, cit ~i din cauza ccntrlbutlel pe care 0 poate aves la 0 nouii inte1egere a naturli, este vital sa se eont,inue cercetarea ~tiintifice in acest domeniu. Soar putea ca parapsihologia, prin modalitiitl pe care nu Ie-a folosit in trecul, sa contrlbule fundamental1a progresul !itiintei. . •

Traducere ,i adaptars: lector univ.IOAN ROTAR (Dupa Ruth, Joseph H., Parapsychology: a Historical Perspective, in Foundations of Parapsychology, de Hoyt L. Edge & al, Rout!ege & Kegan PaUl, London & New Yolk, 1986)

81

A1- . n domeniul parapsihologlei §i-au rii~ut loe frauda §<i trucurtle lluzlonlsta, f?i asta nu de jeri, de azi. Ne vom retert doar la cazurfle relatlv recente, care au acus prejudicii raspectabilitiitli cerceUiri'lor parapsihologice.

Prin anli '70 ai sacolu lui nostru s-a inregistrat 0 adevarata epidemle de "rasucnorl de lingur~e·, de "str1mba tabla", in fruntea lor' s"a aJJat Uri Geller, rastalatul televiziunii !iiI al derncnstratillcr de parapsiheleple cu public. A~a s-a creat "mitul qellertsmului" in SUA. intr-o foarte lncitanta lucrare, ~1I1nl&: adevlr, neadevar, fantasmagQrle, Martin Gardner.

, pe care Institutul american de flzlca l-a distlns in 1963 cu tltltrl da eel mal bun

, comentator §tiintific, arata ca intr-o socletate cum este-csa americana, care i~i permite sa intretina de zecs ori mal multi astrologi declt astronomi, impostoril se Iac mai ascultajl decit savantii (vezi Romania litera.'a,. an ul XXI, nr. 39, 1988). Strategia prop usa de 50010t09·11 D. Marks ~i R. Kammann pentru dernlstlflcaraa gellerism'ulul s-a dovedlt a fi

I fructu oas a: daca un grup de p ersoane cbisnulte, fara aptitudini PSI, obtin ~lcelealili I perforrnante in cond1tii asernanatoare la testele PES ca ljii-Uri Geller, lnseamna ca,

URI GELLER. Cefebru ptin anii '70, magiclarwl Uri Geller pretindea ca are putsri supranaturale. A fast acuza!· de i/uzionistvl american James Ranal, membtu activ af Comltetului de Investigare $tiinJifica a Aser/iunilor Paranorma/e (CS/COP), ca nv este decitvn "tri~or eblt". MagicianullsraeUt a actlonal in judecata CSICOP pentru deMimare. A pierdot insa procesul. Uri Geller are de plat/t 120 OO(l de dolari Comitelului.

acasta este un §arlatan ciod prstlnde eli poseda capacltajl psihlce paranormale. I James Randl:, un celebru lluzlonlst arnerlcan, 'il-a dobindlt falrna de "demlstltlcater" : al paranormalului. Lucrarea sa The Magic .of I Uri Gallsr (Ballantlne, New York, 1975) a I descatltlcet gellerlsmul.. Acela/ii J. Randi a I pus la graa incercare parapsihologi.a prin demlstlflcarea ProJectulul alfa - cum vern vedea in continuata - ii a contribuit s ubstanjla] la resplngerea fantasmagorie.l imunologului trancez Jacqu'es Benveniste, care pretindea,ca apa are memorle.,

Dar sa vedem 1n ce cQnsta Prolectul .!fa !iiI care sint meritele lui J. Randl In legiUma cu el. in 1978, Laboraterul de parapsihologJe din cadrul UniverslUilii Washington (SalntLouis, SUA) a Initlat sub denumirea Prol~atul alfa 0 serla de experimente PSI. Dol tineri, Steve Shaw (18 anl) §I Michael Edwards (17 ani), au fast selecllor'lati ca avlnd capacitati psihlce paranormale pentru a partlclpa la aceste experiments. Timp de tre! ani au lucrat in laborator, "dernonstrlnd' capacltalile lor parapslhlce, Astfel, intr-un experiment PSI, Steve ~i Michael, pllmblnd miinlle deasupra unor lame metalice, reuseau sale curbeza, sa Ie deformeze (efe.ctul' PK). In ! alte probe, eel dol descitrau mesajul dlntr-un text seris pe 0 coala de hlrtla, ulterior Irnpaturlta (PES). sau reuseau sa indlce de la distanta, dintr-o lista data, obiectul ales §i desemnat de unul din al. Steve Shaw a reu~it, chipurile, gratia capaciUl.\i!.Of sale paranormals, sa deregleze imaglnea de pe un ecran slectrcnlc, lar Michael, punind in "tunctiuna energia PSI", a modifioat

I In ten s it ate a .--------------,---..--___.:-----,-=-----'--;;--=--=- ..... --~----.

c u r a n t u l u l electric in circuitul electric experimental. Cercetatorii Laboratorului de parapsihologle erau tnctnta]l de cap acitatlle psihlce paranormals ale celor dol tlneri ,I de faptul ca experimentele Hicute probau .e xis ten t a

I tsnomenelor -J

, PSI. fill totu§i, III(' _

cei dol nu L C'1.JITI&T/nAI 0

"posedau deloc C. "1/1·' 1\.1,.91

r c a p a e i t a j I or! ({ LIVIN(, wr-JMAN

parapslhice. " • .1.10

Erau pur ~i L_ ~~~~~ -=

slmplu iluzioni~ti. angaj.ati III lnstrui]! de J. Prolectulul alta nu a Iost luat In seama de

i Handi - membru al Com.itetului pentru dlrectorul laboratorulul, flzicianul Peter, , Investlgarea ,tllnllflca a fenomanelor Phil.llps. Toate incercarlle lui J. Randi de a-I

I paranormale. EI urrnarea nu dlscredttarea sensibiliza pe cercetatorli efectelor PSI in

parapsihologiei, cl dezvaluirea posibilltatllor legatura. cu perlcolul fraudei in experimentele

oe \TUca\ in 8xpeTimente\e PSI. Tcrsionarea -lOT s-au OO'leo\t H'na n~2ul\at Nu i-au alertat lamslor metaHce s·a produs prin atingerea nlcl aluzllle foarte stravezli ale acestuia, cind, I 0 lor lntr-un moment de neat's'llie al eu ocazta unei reuniuni la Pittsburg, in 1981.' cercetatortlcr. Mesajul de pe Ioala de hirtls s-a referit la trucurile din Proiactul alta. ;mpaturita ~i sigilata eu agrafe a lost Cercetatcril nu au luat masurile de precautle I1teralmente citit: ramas slngur in camera de ce S9 Impuneau: au continuat sa modiflee, la

• ex.periment, Michael a scos rapid agrafele lii care rea. sublectllor PSI, condltllle experimenIi cit it 1n vole textul (chiar a pierdut doua tale, au retuzat sa accepte prezenja unui

'agrafo, da.r.experimentatorll n-au obssr- lIuzionist la desfa§urarea. experlmentelof, 5-1 vaL.). A"pa.ratura elect rica. §i electronlca a au lasat convinsi de catre StO\l9 fji Michael Icstlnfluenjeta nu de presupusa energla ca unele clispozitive electrlce ~I electronice PSI, ci de manevrarea in ascuns a unor bu- de control al experimentelor produc "vibratit

· toans de reglaj. in alte experimente in care noeive ce impledlca manifestarea energiei

· "fenomenul PSI" urrna sa fie inregistrat de pe PSI, ca experlmentele rtersuslte se datoo zi pe alta, eel dol rlnerl cu "capaclti:W para- reazii unor persoane din asistenta sceptics psihice" se strecurau noaptea in laborator ~i fata de fenomenele PSI.

rnodlficau condiliile expertrnentale, astfel Prln dezviiluirea adevarulul despre inc1t dlminaata carcetatoril se entuziasmau Prolectul alta. J. Randl a adus un real in fa,a urmelor produse de mise area serviclu cercetarilor de parapslhologie, obiectelor datorita.; "energiei PSI". De!}i, Ie avertizlndu-I pe eel care studlau fenomenele indica\la lui J. Randi, Steve fii Michael aveau PSI de necealtataa respectarii rigor;1 obllgatia sa rsouno asca trucu rll s daca §tfintiflce ~l de perlcolul fraudel §1 trucaJelor carcetatorll laboratorulul I-ar fl irtrebat, (vezl Henri Broch, Michel Houze, "Le Projet credulitalea. parapsihologllor a risipit oriCe alfa: rapport sur trois annees de PSI", in .

\.Irma de "indoiaia metcdlca" cu privlre la Science et vie nr. 1, 1984). . • 33

· capaciH:'lile paranorrnaie ale subiecli\oT de I -.

experiment. Chiar avertlsmentul lui ... Rand! Prof. dr. SEPTIMIU CHELCEA,

Tn legatura cu perlcolul falsiticarll rezulratulu] UniV8fs;tatBS Bucur8,ti I

- -

. _. ... - - Pslhotest

- '.. . -

LICel ce se cunoa~te bine !jri.e sii-!ji •• 1 .. menlina echiHbruf psihtlflzfc in

orice imprejurare atn vlap" - este devtze dr. Maurice Robin, epecietist in domeniut medicine; neturist« §i coordonetar $tilnlific al Gentrulut de StudH "EnerqieSana/ate" din Paris. Impreuna cu un grup de psihologf, dr. Maurie!! Rubin a realizat un test care va aoete ajuta s.a va aeecopertt! natura energetieli responsabila de capacitatea dv: de mobiiizsr«, eqiune, dinamizare .. Testui, prin cele patru sec/funl ale sale, releva patru profl1uri

, energetice distincte $i corespondenteie lor morfopsihologiee. Tlpologia dt: Rubin are, ce !jf biot/polagia·'ui Sheldon, ca punct de plecere dezvoltarea embrionarii. Pe parcursul evolu;iei lor, cele trei stretur! ce tormeeziiembtionu! uman sutera un tuoces de determinare, de fa 0

. Deeoperlli~,!a ... 0 natura ·energetic:aa

. ,

4 energl'-

4 morfopsl11otlpurl

Parcurgeti eels patru sectiunl ale testulul.

Acordati cite un punct atirrnajlllor care cores, pund telului dv, de a acjlona In mod constant, Daca pentru 0 sectiune a~ obtinut mal mult de' sapte puncta. atunci, cusiguranta, apart1neti morfopsihotlpurui corespunzator, Un seer de parru puncta pe sectiune releva un profJ1 secundar: traversatl 0 etapa de modifidin~ suprapunef mal rnulte tipuri. Opta]! pentru tip uri sore care tindeti instinctiv mai mult li'i intafliH, urmlnd regimul de dinamizare propriu acestuia, recomandat de dr. M. Rubin. Nu uilati! FHnla.l urnana este 1nlr-o continua transformare: azl lrnpetuoasa, mline temperata ...

34

• diferenfier.e toene mica pina la 0 specializare extrema. Astfel, ectodermut embrlonsr va

I genera pielea, cu glandele anexe, ~j sistemul netvos central; din endoderm vor derive: organe/a digestive ~i resoirstoril. iar tn mezoderm ~i au originea aparatuf locomotor (schetet. articulaJii, muecuieturs], aparatuJ cardiovascular. singele, limfa $i aparatul urogenital.

• In ontogenez.a, functionarea dileritelor subs/steme eete inegal so/icitata si tiecere etapfJ 'cfa virsla poarta emprente originii embrionere a subsistemutut predominant. Copilaria, centrata pe nutrirJe, poate '1 eonslderata faza endodermica; ado/s8centa in care prevalente sint maturizarea apararului muscular, circule tor ff genital, reprezintiJ. stediui mesodermic; balrine/ea oorespunde etapei ectoderm ice. iar virsta adulta, in care fLine/ionares subsistemelor rezunet« din c ele treJ straturi embrionere este armonioasa. reprezinta sladiul eChitlbrulullfi desavfrljirii. Frecvenr Insa, la aceasta virsla, ca urmere a influentef lactori/or ereditari sau a factor/lor externi, echilibrul este perturbat. In acesi cez. numeroase persoane se fixeaza, morfologic $1 fiziologic, la un sradiu de dominatis endo, mezo seu ectodermic. Prin testul ce urmeazfl puteri singuri af!i3 in care stadiu va situeri Ifi ce masuritrebuie sa lua.fi pentru a restabi/i armonia organismului dv.

Sectionea J - CQmbatantul

o La c reuniune ati lntl\nit 0 perscana care v-a lrezit inleresul §i dorinla de a 0 cunoaste , mai bins. f\Ju 0 aborda]] insEt direct. A§teptali momentul favorabll pentru a 0 contacta.

..)Cu.

@ Va petrecejl cu placere week-end·ull.r~' concediul in mediul rustic. Desfa§urall cu indeminare §i prloepere activiU1ti manuals in aer liber. Hepara]l singur obiecte de uz casnlc, ~i me~teril~ tot felul de prod use artizanale. .. Ji

@) Armor.iile lui Bach r;;i Mozart va dil'\a~ rntzeaza ~1 lnclnta, in timp ce rnuzlca luJ Michael Jackson sau Klaus Schulze va ere!, eaza 0 senzatle de lritare sau de nelini~te.

e Preferati maratonul alerga.tilor pe dis-. tanta scurta,

Cit Cel mal mult va piac preparatale pe baza de carne de vaca, peste, sosuri picant!i!.l

I f.l 'I!i

(i) Flul dv. a fost batut in recreatle de un b§'fat rnai "Tlare. Nu reclamati batau~ul, ci II

aratati balatului dv. cum sa S8 apere, ~

·l 8 0 persoana draguta, dar tara prea mu~a minte, va solieita in'mod staruitcr, 0 Iratali qu

ingaduinta, sltutndu-va la nlveJuJ ei de intelegere.

e) Un membru al familial este banult de a fi complies la 0 crirna. Nu va desolidarizati de ,al; depunet.i toate eforturile IIi incerea!i prin toate mijloacele sa-I discu\pabi1izali 9i sa-I reabil~ati.

Q) Sinleli invins lntr-o partida de ten is.

NlelodaUi nu spuneti: "nu am test in forma!", ci, ma) curlnd: ufeliciUiri, ati [ueat mai bine ca mine!" sau "ce tehnica lrnbatahllal",

fID Dati curs placerilor sexuala ardente, dar fara sa reeurgeti la jocurl erotice sofisticate.

i

Sectionea II -Impetuosul

o Energia dv. debordanta va face sa zburati din aventura in aventura, pina cind lwtiln~i 0 persoana la lei de tumultuoasa ca §oi dv, Atune! snerqlllevoastre se eonjuga :;;,i formati un cuplu "explaziv", paslonal, intlaearat.

8 Adolescent lntlrzlat, aveti eu coptii dv. rapor1url mal mult amicale decit parantala,

@) 0 grea. tncercare (doliu, un accident corporal etc.) va lace sa va maluriza~i :;;i sa va canalizati pozltiv rumultul de enerqle, irnpeI tuozilatea.

e Intreprlnzator ~l mereu tenstonat. cor. duce]] !ili reailzati zed de proiecte in acetasi

I, limp. .

(3 Va place corpu] dv. If fnlretlneti permanent §i va buourap de ascendentul pe cara-l avetl asuora celorlahi din acest punct de vedere.

@ Sinteti .apt sa conducef 0 echlpa intr-un anumit domeniu; o facejl cu cornpetenta, cu optimism. dar uneori ~i cu rnanllestan de autoritate exceslva.

8 intr-o relatie sentlmsntala sinteti atras in special de aspsctul corporal, de alura atletlca §i performantele flzieeale partenerulul,

«3 Va simtiti irezistlbil atras de spafile mari, va plac construcjllle grandioase, monumenlale §I rnuzlca triurnfaJa. \

IDJucalor de echipa (rugby, totbal, baschet, volei), va place in egala masura sa fiti vedeta echipei, dar sa vii .i}i sprljiniti C06- chlpierul allat in dificultate.

fD) Aria de av:angard~ I}I modalltajlle de expresle Ijocante va inc.ita interesul §i va stimuleaz.a creativitatea.

Sectiunea 111- .Jovialul

o Pentru dv., omasa buna nu este de concsput tara 0 companie placuta. rnincaruri gustoase, un vln fin §I delicioase produse de patiserie.

@ fnlocuirea materialelar traoltlonale eu cele plastice in executarea produselor de larg cansum va otenseaza gustul pentru frumas §i calilate.

@) Sinteti mare arnator de diliitorii, bridge, belota, san, muzlca ..

0, Spirit altruist, va moblllzaf u~or pentru marile cauze umanltare (cercetarl pentru combaterea bolilor incurabile) 9i sinletl un constant revoltat Tmpotriva genQddulul.

tit Fire ospitallera, primiti intotdeauna eu caldura ~;i un aperltlv pe eel care va tree praqul,

mIn rnunca se po'tite conta pe dv, Sinteti punctual, constilnclcs 91 ordonat. Nu va tenteaza funcliile de conducere: de regula, optati

penttu rolurile secunde. .

fj Nu va uimiti partenera prin manitestar] amoroase delirante; cautati mal curind sa-i oferi~i sentimente profunde 1ji durablla,

Ifj De Iiecare data clnd trebuie sa urmatl un re91m allmsntar, va plerdell veselia mai mull declt kilogramele.

. ID Tolerant, binevoitor, aveti prietenl de toate eategorlile, toate cularile :;;1 toate religiile.

(ID Evitatl ermetismul rom~nulul modern, in- . dreptindu-va preterintele spre operele claslce,

Sectiunea .IV - CerebnJlu1

o Experlentele halucinagene, sexuale, revelatii1e metafizice, terapille cognitive ... vii hranesc §oi amplifica dorinta de cunoasters.

@ Sinteti un raflnat seducator al sutletelor, I 35

obtinind un ascendent net prin raporturile trai- I -----' nice ~I profunztrnea sentimenlelor pe care Ie

declan§a1i.

~ -':. _.,', Psihotest _ - -,.~ s:·-~':-3'I

I., ,_",,~

@} Inerezator in propriile forle, vii angajati in eforturl de lunga durata sau in competitii sportive epulzante, dar va trsbule mult timp penhu a va reslabili echilibrul.

I 0 Cercuri!e de creat\vit.ate (brainstorming, panel etc.) pun in valoare fecunditatea dv. intelectuala, artistica ... In acelasl tlmp, prea dezordonat ~i fugind de responsabilitate, avetl nevoie sa titi condus pentru a va putea pune in

practica ideile. '

o Poezta ermetica, proza tantasttca, pictura suprareaUsta va satisfac apetitul pentru straniu.

(J lubi\l ~; practlca\i sporturlle elegante. care necesjta coordonare ps rfectii, ca, de exemplu, scnma, echjta~a. patlnaJul, tenlsul ...

fI Dornlci de Independen~ 'ill indj\liduall~li tipici, refuzati sa apartineli unel scoll, mi~cari, slndlcat etc.

f3 Paslonaj] calatcr], va mobllizeaza oricind expedltiile Inedite, chiar periculoase, De allfel. crede~ ca lumea este prea mJca pentru a va sa1is1ace curiozitatea perpetua,

•

4) Atra§i de tenornenele paranormale, cochetati cu Ideea reincarnarfi dupa rnoarte,

r WID Modalitatile de -mQdiffcare a nivelului de

con~liinta (meditatia, contemplarea yoglna- ... ) lIa deschld perspectIve nol asuora marttor intrebiiri metafizlce: pantru ce existam?; care 'este Iocul nostru in univers? etc.

Interpretarea testulul

Combatantul, impetuosul, [ovlalul, cerebralul au nevoi energetice diferite - sustine dr. M. Rubin. Flecarul tip II corespund un mod specific de alirnentajle, anurnlte plante, anurnite puncta energetice~1 decl poate aplica retete propri! de dinamizars,

- caracterlstic celor

I care au raspuns alirmativ la eel putir: 7 itemi din prima secjarne a testulul.

Combalantul are corpul blne proportlonat, blne lsqat, talia rniilocla. Degaja 0 Imp,resie

36 de forta~ ~e, sch lllbru, de rezistenta. §i ?8

: ---'- I mare staprnrre de sine. Are mersul dscls,

ferm ~I, in aceeasl masuri. ritmic. Galm, I tenace,serios, muncitor. optimist. §i rnetodic,

COMBAT4NTUL

poate tl lipstt de fantezie. Are 0 mare capacitate de adaptare, CIJ poslbilit~ti de sinteza remarcabHe :;:1 §tie Sa-if utili.zeze blne energia potenliala. Agresivltatea sa compstltlva, gustur pentru rise, aptitudlnlla sale practice il con~eta un aspect cucerltor, ceea ce nuexclude cI sensibilitats' accentuate .. Manlfeste predllectle pentru aliments "calde" (energetlce ~i user condimentate). Este 0 persoana nocturna, care poate munci cu eficienla pine la patru dimineata, §i ii prleste clima temperate.

Staturi alimentare: beneficiind de 0 sandtate buna, po ate conta pe un organism care asirnlleaza (ara problema alfmenteie §i ellmina repede produsele de dezaslmllajle :;:1 toxlnele. Cind prin statutu\ de lider este solicltat lntans, Ilmltlndu-l-se tlrnpul de ralaxara §II ml~care 1n asr liber, esta expus, prin suprasollcltare, maladlilor civllizatlel: hlpertenslune, atlllclluni cardlace, alergll, .. calculi renall, dlabet. in afara sltuajlllcr mentionate. echilibrarea energetica nu ridlcs marl probleme combatanttlor.

Plantale cornbatanplor. Atit timp clt duee o viata foarte activa, agitata, dar fara momente atectats sportulul, combatantul se intoxica. Pentru ellminarea texineior are nevots de plants depurative ca: papa.dla, rozmarinuf, plante diuretice ~i purgative (cru§lnul, fraslnul, vo(l:Iura, aloe).

..

IMPEfUOSUL

- Avetl eel putln !;lapta raspunsurl pozltlve psntru cea de-a doua secjlune a testului? Sintet' un tmoetuos!

Impatuosul este bine construit §i musculos. POl-ilia corpulul esle dre apta, 'cu umerii un pic rigizj. Mers,uJ sau are 0 alora I tlnereasca, sportiva, cu 0 u§oara balansare a umerllor, Impulsiv, infracarat, lndrazne], aste I rnereu in flerbere, gata sa explodeze. Simpatico soclabll, sa inflacareaza repade orl de cite orl curlczltatea-l vie jj este lncltata, Dlticultatea pe care 0 intimplna in censtruIrea unul cuplu provine din imaturltatea sa afectiv 9. , Aeest perpetuu adoles<_?ent nu 'i,1 Gontroleaza de tapt pulsiunile. In munca, nu-sl economlseste eforturile; se lasa user antrenat In activltati diverse, cautlnd fara incetare noutatea. Adora sporturile in care sa cere un consum mare de energie: boxul, luptele, rugby, karate. Umiditatea Iii frlgul ii dlsplac total. Anotimpurile sale preferate sint prlmavara §I vara, Ests un mare amator de allmente coqate in proteins §i in vitamine III un mare consurnator de fructa. Foarte act Iv dlmineala devrerne, el pare inepuizabil in

--...,.---

·~{~.~; '!~" (. _ _ Pslhotest - .~~

cursul zllsl §i se culca in forma seara, Este slngurul psihotip pe care lncercarlle vielii §I chiar e§6curile il calesc. Aceasta tarnerara persoana este adesea atectata de traumatlsme musculars !ii osoase, Solicitarea permanenta a coloanei vertebrale poate conduce la afec\lunl ca tortlcolls sau lumbago. Este expus §I la colite prin dezachlllbru alhnentar (consurna prea multe

L protelne).

Sfaturl allmentare: lrnpetuosul, un I adevarat exploziv care sa aprlnda prea tare, r va fi orientat spre 0 allrnentajla alcallna cu etect antispasmodic. I 58 recomanda decl produsele lactate, fructele uleloase (arahide. , nucl, simbud de migdale). 1ructele orcas-

pete, dar bine coapte. Trebuie sa evite , cafeaua, ceaiul, ciocolata lil alcoolul. Proteinale neceaare trotiellatll musculare nu I trebule negliJate,

• II Plantele impetuosului. Acest pasionat

,t de orlce, mereu '"nar, va profita din plin, in ~. vederea restabiliril echilibrului energetic,

de ~edlnlele de relaxare §i de plantele anti-

I. spasmodice: valerlana, levantica, busu'1 loeul,

j

J - Daea. ati raspuns

pozitiv la mai mutt de sapte itemi pentru eea de-a trsla sectlune a testulul, Inseamna ca I aceasta va este tendinta dominants.

JovlaJul aretalle mijloele, forme rotunjite, .schelet iii musculature slab dezvoltate §i I picioare scurte. Merge in rltrn lent, lntr-o rnaniera grava. Surizator, ospitaller, ptietenos, generos, rlslpeste eu u~urinta multumlrsa §i

I vola bur\a in jurul sau, Se ata~eaza profund de eel pe ease-l iube§te §i reslmte aeut cea mal midi jignlre, Hira aIasa insfi sa se observe acest lucru, ln camlnul sa'J cauta

intotdeau na calmul, eonfortu I, bueu ria. Centrat pe actlvitate, 0 desfa§oara cu sirguinta §i cu economle de efort; in rnunca ,I in viat~i., rnanttesta ret,lnere fa.~a. de schlmbare §i de curentele radlcale. Se scoala greu oirnlneata, devine activ in timpul zllel §i se culc a devreme. Maninca cu plaeere §i p'0fta, mal ales alimdhte bogate in grasimi. I§i desfa~oara in rltm lent aotlvltatea, de acaea nu-§i poate consuma rezervele nutritive. Sufera de maladii I~gate de axcesul de 9 rautate: lnsuflclenta cardlaea, dlabet. tulburari circulatorii (arterita, edema), atscjlunt cutanate (psonazis, eczeme, urtlcarie) §I resplratoru (ainuzite, laringite. rinofaringita, bron~ite aslmatiforme),

JOVIALUL

Sfaturl allmentare: adultul Jovial va avea tot interesul sa opteze pentru 0 hrana bogat~ in proteins lli substante aeldece vor regia echilibrul endocrin ~i vor stimula ellrninarea 'toxinelor §I a produselor de dszaslrnllet!e. Mirodenillfl, mU!itarul. 0tetul de mere. lamiia vor act iva mecanlsmels somnolente ale lo~ vlalulul, iar brinza fermentata eu 30% grasimi. fructele proaspete (mal ales eele aelde), legumele verzi (in special maeri~ul) 7i vor accelera'digestla. in schlmc, va trebui sa suprlme produsele zaharcass, ulelul, sosurile, produse)e de patiserie §I sa consume cu modera~ie cartofl, orez. paste talnoase.

Plantele jovlalulul. Acest nonoialant va fi dinamizat de plante stimulatLve ca gentiana. scaietele lii eele dluretice ca mesteacanul, rnararul, ienupar.ul.

CEREBRALUL

,

- Daca a~1 raspuns aflrmatlv la mal mult de sapte tntrebari din cea de-a patra secjlune a testului, atuncl profilul dv. dominant este'eerebral,

Cerebralul este zvelt, are mem",ele lungl !ii fine, musculatura slab dezveltata, cavitatlle corpulul reduse. Mersuisau rapid, sllenjloa, elastic este Insottt adeseorl de usoare oscllajli, de parca ar pa~i pe un teren valurit. Spirltul sau elocotesta de idei, este creato r il original. Foarte actlv in cu rsu I diminetii, spre seara resimte acut abaseala. Fragit din punct de vedere nerves. este freevent expus la stari anxlcase, depresive, la sliibire generala ~i spasmofilie ..

Sfaturi alimentare: cerebralul are nevoie in prirnul rind de produse care-t regleaza actlvltatea sistemului nerves central !ilcare-I trlnsaza spasmofilla. Allmentele bogate in caleiu, fosfor. maqnezlu raspund acestor exigente. in paralel, trebuie sa consume lil produse cu conpnut energetic ridleat: zahar, cartofl, paste fainoase, cereals, carne, peste, fieat, fegumlnoase, unt, brlnzeturl,

Plantele cerabralulul. Persoanelor ap(!rlinind aeestui psihotlp Ii sa recornanda infuzll din plante bogate in calclu, fosfor ~i magnezlu ca: mug uri' de pin, porumbarul, Irunzelede castano Actlunl benefice au §I valeriana (odoleanul) prin efectul el sedatlv asupra slstemulul nsrvos ~I captalanul. prin efectul an!,spasmodlc, •

Traducers ,i adaptare:

ADRIANA CRACIUN, stUdents Universitatea "AI, I Cuza ,~- la,i

------------ ..... ~ ~---- ..... -~

37

S piritul ~tiintifie patrunde tot mal mull in domenh noi, uneJe paralele existentei fiziee. Nu esle surprinzatcr faptul ca parapsihologia, nume dat de J.B. Hhlne in deceniul Irei al secolulul nostru, sau metapsihologla, nume dar de Ch<ir les Hiohet, se straduieste sa~I faca loe in panteonul privilegiat al ~tiintelor, autofi1.ate de ~of\a indisc\.I\ab\\a a intelectulul §i a rajlun!i, de cenzura experlrnentulul,

~tilnla este "escortata" de metateorii filozofiee, eplstemologlee, care jlntesc spre unitate §i converqanja. Tendlnja ~tiinlei spre unitale I ntegrativa favo rizeaza § I stabilirea unor puntl intre ~tiinta ~i religie, flecare tiind deocamdata Incorsetata de materlalk;m §i .dsterminism rigid §i ?espectiv da secret mistic. Ambele pot contribui [a prosperitatea omenirii. Apropierea lor depinde, pe de 0 parte, de deschlderea spre noi dorn enli, de adaptarea metodologlel de cercetare a §(iinlei §i, pe de alia parte, de dezvalulrea seerstelor doctrinel rellgioase.

Pleclnd de la crlterlile elementare, clasice ale considerarii unui dorneniu al cunoasterjl drept §tiinta: obiect propriu de studiu §i cercetare; metode proprii; apllcapi, parapsihologia ar lndepllnl, cu unele concesli, acesle conditii. Drumul nu este usor, Atitudinile fala de acest demenlu slrrt diverse: acceptare lara rez e rve, neincredere, reticenta. ignorare, respingereo Arguments se gas esc pentru toate aceste atitudini. Sin! aderenti sirnpatizan]] §i oblectivi, slnt exaltaji, sceptlci ~I adversari.

Obiectul p ar ap s lhologiei este cunoasterea ~i studierea (cercetareat investigarea) fenomene or·PSI; acestea scapa perceperii

38

obisnutte §i se manife sta, dupa unll speciallstl, in unive rs uri para lele, intr-un

. hlpe r spa tlu inacceslbll

oricui, intuit §i imaglnat. Alber! Einstein l-a identificat prln corelatills facute intre cimpul electromagnetic §i eel 9 r avi tatlonal. Acest hiperspatiu a fast demonstrat experimental prin op er.atla Philedelphia, etectuata de marina americana la sllrsltul cslui de-al doilea razbo: rnondlal, experiment Invaluit part~1 !?i azi in mister. Fenornenale lndlvlduale de taleporta re (diaparitla u nei persoane 9i aparltia ei 1n alta parte), cu toate nedumerlrile, au demonstrat acelasi iucru.

Parapsihologla are deci un domeniu propriu de studiu

- fenomenele PSI. Acestea exista, dar nu ca fapts cornure 1?i nicl acceslblle slrnturtlor :;;1 gindirli obisnulte. Ele nu-s] gasesc expllcatil in sens determinist, contrazc legile tizice §i biologice cunoscute, nu au mecanisme explicabile in perimetruJ cunoasterll fizice, bloloqlce §I psihotiziologice, I'lV pot fi supuse investiqarf (in to1ali\a~e~ pr\n metode\e de autorttats ~tiin1ifica §i, chiar atunci cind slnt investigate. f1U dau siquranja cornplstiludi1ii rnanitestaru lor Eleexlsta lntr-un alt sistem de refe rillla. dev in acc esibi Ie experlenjelor mintale, starllor de spirit de exceptls, starllor

de rneditatle ji extaz mistic.

Fenomenele PSI au con-r stituit §i constituie oblect de.st reflectie ~i cercetare pentru9P oameni de §tiinta din diferlteop domenii - biologi: Remy.~l Chauvin. Robin Baker~T'l1 chlrnlstl: Karl von Reichen~9t bach, Yves Rocard; materna )1) ticieni: Albert Einstein; me.,j dlcl: Joseph Murphy, Jean-i Martin Charcot, Charles,. Richet; fizicieni §i astrotlz+, j cieni: N. Tesla, N.A. Kozirev,;l , V.V. Nasonov; psihoneu- . rofiziologi §i psi holog i: I. P. Pavlov, l.V. Behterev, K.1. Platonav, 5dgar Naumow., C.G. Jung. Wilhelm Reich '~i

multi aftii. 'I ..

Fenomenele PSi au CQn , stltult obiect de reflectie ji au fost practicate de tilozotl, teozofi, antropozofi, teologj;'1 Pitagora, Platon, Fr. Bacoru, Paracelsus, Meister Echa~~ J Jan van Huusbroec, Rudqlf., Stei ner j. a.: de scrlltori, ~il artl~ti: H. de Balzac, J. VernEl,F; Ch. Baudelaire, St. Mallarm~,1 Novalis, Leonardo da Vinci ~.a. Au fost 9i sint practlcate

in condltll complel inaccesibile

~I incrediblte de calugari', magi, yoghini: Evagrie Ponticus, Dalai-lama, Sri Ramq-l krishna. Swami Shivana~. .

Agpaoa §.a. f'1

Fenomenele acesteaoll aflate latrontlerele cunoa§T ' terii §i dincolo de ele, S-et""· rnanifestat ~i S9 rnanifesta I pHn oameni cu lnsuslrl ie!llitl3,

- - -

Parapslhologle .. '.

-- -- -- - - - - - -

din cornun. Amintim cltlva:

Mesmer, Wolf Messing, ~dgar Cayce, Nine! Kulaghlna, Nelya Mihailovna, Karl Nicolaev, Vanga Dlrnltrova, Dj.una Davitasvili, Tomokiki Fukural, K.a~pirovski, S.N. Lazarev, AV. Ignatenco ~.a,

Fenomenele para sau metapsihice au variate denurtlfri: PSI, tolla odica, organ, fpqa eosmlca, facultiiti X, ka, neiki, chi, prana, siddhl, blopllasma, bioenergie. DL,lpa 0 clasif.lcare aproxtrnativa, ele slnt: a) Ienomene pred,omlnant b1oinformalJonale: talepatia, clarvialunaa, percep~ia sxtrasenzoriala, extracorpo ralltatea, rad iestezla, fenomenele la llrnlta vietH, inregistrareagindurilor; b) fenomene predo,minant lenergetlce: transm utatla atomicii (efectul Kervanl, poltergeist, teleportatla, levitatla.jeleteklnezra, materiaIIzarl §iiI dematerlallzarl, totografH induse mintal (efectul lFukural): 0) fenomene dupa 'Pta9u~ mot\l.\~ tmnscQffiur.icatla (efectul Randive), splrltlsrnul, fenornenul deja vu s.a,

Fenomenele parapslhice 'exlsta, se rnanltesta dar ac-

. tioneaza in afara lumii Ilzice vizibile, accesul la ele este poslbll in srtua~ii de except Ie: lnzestrari biol'l1ag;netice deesebtts, dsvlerl blopsihlce Inexplicabile (vedere extraretlniana - derm lea), ~ocuri ,emo1ionale, star! dacoma ~i tralrea la llrnltele vietH, futgerari. Inllieri oculte - rnistlce - esoterice - meditatil. Ele S6 producJa lntertaja dintre structura spirituala §I oblectele materlale. '

Fenomenele parapsihlce prezlnta lnta res §i pentru ornul de rind §i pentru oamenil de ~tiinta. Ornul de rind, sa-l spunern normal, este avid de neoblsnult, de spectaculcs, este incitat de fasctnajia rnlstlculul, a lumii lnvlzlbtle. Este atras incon-

§tlent§1 constlent de adalIaruri transcendente, de absolut, de cunoasterea totala, Evadarea intr-o lume imaginara, transcsndenta ramine 0 asplratle, Legendele, basrnele, Iiteratura sciencefiction, literatura ~I arta in general satlsfac aceasta trebulnta de a evada intr-o alta lume, in lumea tictiunii, intuitiel §i imaqlnajtel. Mul~1 dlntre nol avem presirrqlrl, vise de antlclpare sau de solutjcnare a unor probleme (au recunoseut unii dirl~fe laureatll Premiulul Nobel pentru fjtiinla). avem sau producem biocaje enercetice, traim slrnpatll §~ antipatii spontane, nej ustificate ccnstlent, cornunlcarn telepatio, comunlcarn cu plan-

,

,

Prlmul document care arala :.Jtlliiarea bagherei pentru detectsree surselor de epa potabila, a zacamlntelor etc. daleazii din anu11420. lmagi.nea pe care o reprod-..:"em reprezinta 0 iluslraJie din • Fi2ica. ocul/a' a abate/vi Valle man I, apartJiii in 1692. Dupa cum se vede, modul dr;, a mina! bagheta tlU s-a sehimbat de-e Jungvl timpu/ui: antebratu/ aproape or/zontal, pumnli orientali in sus, tsr degetefs mari spre extetior:

tela ~i animalele. Unli au §i alta tra.iri: dedublari, deja. vu, je~iri din proprlul corp, perceptll extrasenzorlale. dar acesna stnt sau par suspecjl pentru soeptlcl,

Oameoii de §tiintti, din paslune pentru cautarea ad evaru I ul, pe nt ru pertermanta cuncasteril, dar §i din tasclnajla inedltulul, experirnenteaza (cu mijloacele existente) §i recornanda rnodalitali apllcatlvs. Metodels de cercetara ridica pied!ici in investigarea fenomenelor PSI. Cu toate exlsta unele rezultate: exernpllficarn citeva.

Ccnstatarea siffiultana a . pozitiilor trecute, prezente ~i vlitoare ale torrnatlunllor stelare de catre N.A. Kozlrev,

39

\

~;.{~." . Parapsihologie - -.- ~~.~

I v.v. Nasonov la Obsarvatorul astrotlzlc din Crimeea Tn anii '60 a dus la ccncluzta ca trecutul, prez ent ul ~i "morul par a se condensa Tn prezentul observabil. Acesta ar fi un fundament expllcativ pentru calatoriile 1n tlmp, ctarviznrne, teleportare. Se sfidaaza lnsa piasa rea obi~nuita in tirnp, S-au facut numeroase experienle ~I experimente de blocomunlcara: hipnoz8, telepatie, tsteklnezla. s-au imegistrat aurele corpurilor (fenomenul Klrllan) prin electronografie, dovedindu-se exlstenta elmpurllor energetice sau a corpului bioplasmatlc. s-au pus in evidenla radi~tiile biolaser ale ochiului, I nraglstrarea pe film a imaglnilor halucfnatoril produse la bolnavii psi hie au demonstrat eVidenta anteroproleetiel oculars (dr. Kroha\ev). Yves Roeard a dovedlt in anii '70 cii. trupul omanesc, ca ~i eel animal contin magneti1a; a local'zat centrll care corespund in general chakrelor. Numeroase experiente ~i experimente au pus in evidenla magnetismul curativ. S-au flieut exper;en\e de transfer de personalltale (Vladimir

l 4_O Ralkov) - lnducsrea ideli de

a fl muziclan, pietor de mare talent.

Aplicaliile slnt n u meroase ~I eu dublu efect, in ravoarsa sau in detavoarea omulul. Radlestezla, de exernplu, aste foloslHi. pentru deteetarea izvoarelor subt arane, a depozltelor rnlnlers, pentru identificarea fertiJjla1ii pamlntuhri, detectarea bolllor plantelor, Idantlfkarea sexului tatului etc. Magnetismul are largl aplleatii in medici.na (diagnoza ~I tratamentul bolllor, chlrurgie sub hipnoza, trataraa bomor somatopslhlce prln transfer bioenergetic etc.). in pedagog!e, hlpnopedla da interesante rezultate mai cu searna in prlvlnta invillarii IImbilor straine, Gheorghi Lozanov reprezlnta eu succus acest domenlu. Telepatla este 10105ita tn drssajut anirnatetor, in cornunlcarea lnterurnana Pamintcosmos.

U'l interes deosebit pentru aplicarea parapatheloglel s-a manifestat in domenlul tehnlcli milltC)"e:

Se "pr ornite" un sctlstlz at razboi parapsihologic. AfJJicalii raalizate ~i poslblte: perceperea obiectelor la distanta (documenteascunse) prin telestezie; generatoars psihotronice care pot fl folosite pentru distrugere.a unul ind;vid sau a unel multiml de oarnsnl; cal-

oulatoare in care sa introduc date direct din cratarut omulul (ale unui subiect dotat parapsihologic); teleoortart; localizart ale depo- . zitelor de arme; distrugerea la dlstanta a mlnelor ~I a bombelor; rnanioularea liderllor militari, a rnasalor: transterun de personalltate; culegerea de lntorrnatlt secrete; crearea clmpurilor de "batalie mln\alEt (apllcatie a extracorporalltattt): inducerea la disfanta a processlor patologice §.a.

Cercetarile ~I aplioatjile parapsihologiei dau speranla §I ingrijoreaza in acelasl tlrnp, Spectrul rhboiului parapslhologic, aliiturl de eel atomic §i de eel genetic, creeaza in mod indrepUitlt marl ternan. Sa speram in valorlflcarea parapslhologlel in favoarea omulul, a amafioraril condrllei urnane. Formatia bloetlca ~I scolcqlca a oamenllor de ~tiintii sste 0 necesitate strlngenta.

Medicina, pslholoqla ~I pedagogia ar putsa profit a mult de pe urma carcatarllor in acest domenlu fascinant. Parapsihologia (sau cum mal este numita: pslhotronlea, transtizica, epsionica) aparline vlltorutul. oercetarile psihologice din tara noastra soar putea orienta ~i spre acest cornentu. Societatile §I insfitutUie de ceroatare spaclallzate tn tarl ca RUsja, SUA, Franta, Germanla, Polonla, Cehia ~I Siovacia, Bulgaria ne tndreptalese sa ns lntrebarn, paratrazlndu-l pe Caragiale: de ce si\ nu avem ~i noi parapsiholoqll nostrl, lnstitujllle noastre de cercetare? •

Conf_ dr.

ELENA MACA VEl, Universitates $'Lucian Blaga ,. -Sibiu

A n eiuda multlplelor denumiri alternative Acestea corespund descrierii unor fenomene

I (pslhotronica, ESP, itiinta fe.nomenelor vechi de eind lumea, cunoscute din textele paranormatulul) §I a intsrterentelor ei saere ale intregli omenlri. identificate in scrierile multidisclpllnare (bloflzlca, neuroclbsmetlca, sapianjlale hlndusa sub numels de "Siddhi" biochlmla, fllozotia, cu largi deschlderl spre ('puteri") - apanaJ al initia~lor §i sfin~lor, deel al disclplinele spirituals §i spre r8119Ie), reprezinta celor a diror e\lolu1'8 spiritual a depa§sa cu mult totu§l- recunoscut sau nu- un domenlu de virf nlvelul comun. Cel mal profund 'ii eornplet tratat al psihologlei. Ea studiaza fenomenele psiho- §tiintifle aJ expliclirii, deblocsril §i dobindirii prin mintale, pslholnforrnatlonale ii. bioenergetics practice experienliala pslhospirihJalii a capasubtile, supraconstiente if transpersonale, ce citiililor supraconstlsnte (numlte astazi "PSI") I circumscrlu sfera aptltudinllor §i capacltatilor ramine §i in zllele noastre tratatullul PATANJALI exceptionala. nu in sensul supradotii.rii (cognitiv- "YOGA SUTRA", elaborat cu probabllftate In creative §i motorii - ce definesc periormanja secoiele IV-II i.e.n., in special prin sec~unea a urnana), ci in sensul transpertormantel, netipica treia "VIBHUTI-PADA. Despre puterile supraumanului (cel puVn la un moment dat), A~a se norrnale" (tradus in limba romana de C. Faexplica de cs aptitudlnile extrasenzorlale, getean, Ed. Soc.,lnforma~a. 1993).

pslhoklnetlce, bioenergetice (diagnostlce ~i Frecventa redusa §i. adesea, nereproducterapeutlc:e), de blolocape §I de biocontrol sint tibllitatea dU[la lagile rigide ale experimentului plasate mal curind sub sernnul supraurnanului, bazat pe logiea blnara fac din fenomenul aslmilat de catre ca'i mal multi neavizali inedltului parapsihologic (nu intimplator numit paranormal; ~ocant, surprtnzatorului, accldentalulul ~i, "para" - pe ITnga sau in atara) oblectul unor

, inevitabll, miraculosulul. dispute fara sens, atuncl cind se lncearca

Oe altfel, capadta\ile transpertormantlale exottcaraa ~i intelegerea sa de pe pozltU (denumire pe care 0 preferiim celei de "supra- ~tijntifice neadecvate.

umane"), in sensul depa§irfi unor capaclta]! Transmutaplle c1mpului cOfl~tllnlel se psihomlntale uzuale (proprii zonei largi a reflectii in triiirea ~i experimentarea personala a ·normalul~i uman, lneluslv cu supradotar: ~i startlor numite "supraconstlenta", in timpul talente specifice") se manifesta in condilille unor carora se manltesta multe dintre capaoltatne "mulalii psihologice", ale unui salt transformatlv considerate paranormale sau exotice: olarauprln d\la~area. ra{inarea ~ll'luan\area cimpului ~i di\ia, clarvederea, telepatla, teleklnez.la, radiess,larilor eOn~liintei §I. implicit, a rnooalltajilor tezla, paradiagnoza 111 pslhometrla, biocontrolul extinse de cunoastere, comunlcare ~I acjlune Interior (al proceselor flzlologice Involuntare, conetlentizablle. Nimic nou sub soare!... invulnerabllltatsa, lnecla, stigmatiza.rea ~i

______________ - cornbustla spontana, elongalia

~i levltalia), biocontrolul exterior (cu toate tipurile de vlndecarl paranorm are , vltali2are ~i devitalizare, bacteriostaza exotica), matsrlalizarl ~I dematerlalizar! (bioplasmie), fenomene de condensare (destructurare ~i struetu rare bioplasmaticii) - apud. A. Patrul (De la normalla paranormal. vol. I ~i ll, 1991, 1992).

Fars a-il propune neaparat obtinerea de "puteri", inoercind sa rups. insa "viilul de mister" §I sa transtonne ceea ce mult timp a fost numlt ezoteric (ocult) in exoteric (cunoastere dezviiluita, ~tlinlifica), p .. rhologla trans personala, inillatii prin experimentele de modi~icare""a sHirllor de conitiintii sub LSD efectuate de S. Grot, dar datorata in principal psihologlei ~i psihoterapiei urnanist-expenentialiste (A. Maslow,

--------------------~---------

A

~ijW~ij[£

41

personale dafine§te nucleul c;onceptiei new-agelste eontempo.rane. 1?i ehiar daca nu toti autoril deelaraj ~i afiliati aeestei mi~eari de idel !ii de actiune psihosplrituala sint crediblli. iar unil "paeatuiesc" prln exaqsrarl §i abuz de persuaslune charisrnatica (mai ales in prlvlnta minimalizarii'gravita\ii boli·i psihotiee - vezl englezul Laing). totusl, pentru prima data in ~tllntele urnane, aslstarn la 0 deschldere §I. preluare fa.ra precedent a exparientel §i I cuncastsill spirituale; atlt orientale, cit §I occidentale. la 0 exolerizare a €eea ce rnulta] vrerne s-a considerat (§i chlar blamat) ca fiin'd esoteric sau separat, ca dlrnenslune stricrt religioasa a existentel.

A~a se face ea, in sfir§it, experlenla misticli ajunge saJie Ynteleasa ~i expllcata §tiintifio" acceptata ca 0 cale de sup racunoastere, iall cunoasterea extrasenzoriala ca 0 mlnunattl.1 extensie a facultalilor psihice umane, CHelf. activare §i actualizare a resu rselor latentwl p!lho;pirituale. Ps!hc;>logia §I p~rapslhologiW I sjnt, In conseclnta, Integrate rntr-un conti'£. nuum, rezultat al confluentelor benefice dintre~ discipllnele saplenjlale (practlcl splrituale) , l}llintele P.ozitive (fizica, PSihO.fIZlologia. ' n.eur(!)"'1 pslhologia) §oi filozofia. ~b1

Referindu-ne la dimensiunea SfJirituala- iP existentei, autorii new-aqe-lstl aduc in prim-plallf I experiel1'ta transperaonala, cs 0 cale de acces la I"forma\ia universala, la eunoa~" teres extrasenzoriala, paranormalii. Activarea

. ~i trairea er.perientei transpersonale sint autovindecatoare, profund transfiguratoare. autointegratoare in realitatea hollstlca. $1 ehiar da"a "ra!lonali§tii paradigme! cartozlene" califica new~ , aqa-lsmul drept misticism, "iar rnaterlallstn: mcnlstl drepl ocultism", cornenteaza B. Wurtz (New-Age sau paradigma hollsta, Edltura de Vest, Tlrnlsoara, 1992, p. 206),. Tn vreme C:.e teoloqli crestlni inlreva.d pericolul unel reeonvertiri rellgioase, dincolo de "suspects u§urililta cu care se abandoneaza argumentele rationale ln tavoarea dogmelor §i paroratlei pasionate" (idem, p, 206). lie ele rationalists, fie teologic8, acluala conlluent~ a disciplinelor §tiintifice cu cele spi rituale nu poate duce deeit la un salt in cunoasters §i, evident, in evol ujia omului, in Tnsanato§irsa sa rnorala, in extinderea perterrnantelor sale de comunicare, intelegere. acjlune, creatie ~i autoreplare, ca liinta con§ti enla §i supraconsttenta, integrate. in BCOsistemul p\anetar §i in univers.

Pglholerapia New-Age se inspira astaz] din izvearele sacre ale disciplinelor saplentiale, ca ~i din teorille de ultima ora ale bioflzleil !iii neu rofiziologlel cibernetice. Omul in lrnpas exlstentlal- I §i lndeosebl eel bolnav psihic - este alutat, in 1

C. Rogers, F. Perls, W. Reich, A. Lowen, R. Assagioli, V. Frankl, R. May etc., cu pracursorl Incontestabili oe. Freud si, in special, Jung), se sltueaza astazl ill vaclnatatea irnedlata §oi lntertereaza, prin unele din tehnicl!e transformativ-spirituale §i experlentiale practlcate, ou domeniul parapsihologiei.

Curentul dezvoltar!i transpersonale Ynglobeaza concepjia holista asupra psihieului uman §i "pslhotehnici' transformiste, 1iind un rezultat contemporan al conlluenle!or oriental-cccidentale in domeniul practlcilor §oi cuncstinjelor §tiinliifce, pslhoterapevnce §oi spltitual-fllezofice, prln care cele mal noi descoperlri In domenii de virf (hlpertlzlca", biollzica §i neurofiziologia, psihologla transperscnala) vln sa confirme rnultlmilenara intelepciune ~i cunoastere incifrate in textele sacre, in experientele misticilor

orienlall, dar ~i ale eelor cre§tiniu. ,

Pe urrnele unor autori reputatl (8. Freud, A.

Adler, C.G. Jung) §i disputatl (J.G. Gurdjieff, R. Steiner), care au reuslt sa abordeze pslhlcul dlntro perspeetiva mult mai complete, dar nu exhaustiva (vezi importanta la vremea cuvenitii a incon§tientului individual ~i apoi a eelui colectv, a capacitalilor compensatorii §i supraeompensatorii, a dimensiunii spirituale), autorii urnanlstl-experientlali§Ii, urinati firesc de transpsrsonallstl (S. Grof, Ferguson. F. Capra, Feldenktais §i Alexander, W. Brugh-Joy §i B. Weiss §i multi al] 'transforml~ti". dintre care modemii practican~j de N.L.P - J. Grinder, R. Bandler, R. Dilts, C. §oi S. Andre-: as, D. Gordon, J. O'Connorsi J. Seymour etc.) vin sa. completeze §i sa restructureze concepjlile privind destlnul §i posibillUilile de intelegere a personalltatii, din perspectlva paradigmei integratoare ili hollstice, prln autodezvoltare, alrtovindecare, mutalie t·ranspersonala,

. Perfoo~ma transformata, cu constlinta largita prin integrarea experientei transpersonale (mlstlce ~i cuncscatoara, prin uniflcarea cu sinele), cu con§tlinta sa cotldlana, vade§te astlel "actuallzarea sin elul" (cf. C. Rogers), a acalul poten~al nelimitat ce-i asigura autodepasirea ~i accesul la realitatea largita prin experienta traita uaici §i acurn",

AvTndu-~i originea in eurentul psihoterapiilor umanlst-excerierqialiste ~i transformiste (medelul rogersian - "central pe cllent", modelul gestaltist-holist allui F. Perls, psihosinteza lui R. Assagio1i ete.). pstholoqla dazvoltarf trans-

42

~ Vezi, In aces! sens, para lela axcepjiona!a roallzata intra fizica modsrna §i mistica orlentala de catre F. Capra in lucrarea Taotlzlca, tradusa de D. Tirnpau,

~~. Ta~nica, ~ucure~ti, 199~. ,. .

VeziA. Michel, MetanOia - fenornene 11zIce ale mletlclemulul, Ed. Nemira, 1994.

\

totalitatea sa psihofizica, spre a-~i crea acordul intra spirit. rnmte §r trup, sore a-~i acrlva ~i autoprograma pozitiv resursele, a se dezvolta prin mutatie autocreatoare, prin Uirgirea dmpului conitiintei. 'trezlre" ~i evoJul.ie spirituala. EI devine prin procesul terapeutlc 0 fi[nta con~tienta. de sine, cu acees dlferentiat. grada!, dar nelimitat la stanla supraconitiente, transpersonale, aalfel incil sa se poata in\egra armenia!!. in sistemui cosmic.

o serle de procedee tehnice. cum ar fi cele I gestaltfste, programarea neurolingvistidi, analiza I t>toenergeticii, antrenamentul autogen ii blofeedback-ul, tehnici ~i sisteme de meditatie (Yoga, Zen, Isihasm etc.), diverse procedee de hipnoza ii autohlpnoza, la care se adauga teraplile creative (prln sunst, culoare, drama-

I terapia, dans, m. iicare etc .. ). sa practlcs astazi, Individual il in grup, In Intreaqa lume, in centre

I specializare. Tot mai mulll oarnsni, In special tineri,apeleaza.la serviciile acestora In speranta

tie a-§i acttva disponlbmtaWe de autcechllibrare, autoreaJizare ~j IntegrarE! arrnonloasa, pentru a-ii

I facilila experimental dezvoltarsa spirlti.Jala.

Gurentul psihoterapeutic hclist-transformlst contemporan datorsaza insB. mult Irecutulul, fiind doar 0 reluare, In spirala, pe un alt nivel al istoriei IHntel umane, a ceea cese cunostea, in spajl] ct:Jlturale !ji spirltuale elitiste ~j relativ inchlse. cu milenil ~i seeole in urrna. .

PrinU-oinderungala "Sadhana", pri11ennlci secrete de purificare, metlitalle ~i atnodezvoitare, inle,leJ'llil §I slinlH tuturor timpu rilor provocau, experlmsntau §i autorealizau "mutatia pslho- 10glca:, csea ce ii piasa pe tralectcria transpersonalizarii §i, implicit, a capacitatilar PSI, cu tot corolarul lor de mister pentru prolan. Desigur. elCcePlionaluJ dintatdeauna s-a asociat cu "secretul", ~ace.as!a nu intimpiator, d ca un act de prudenla scolala. Impactul fenomenului paranormal asupra persoanei nepregatite cognitiv, atitudlnal !,Ii spiritual poata fl unsorl nEfta.s!, bulversant emotional. manipulativ sau ch\ar anxiogen. "Secretivitatea" necesara a al/ul insa. §i unalt efeet. de data aceasta nu toemai ferieil - plasarsa capacitatilor paranormale In sfera sxclusiva a esotericului, ceea ce a nascul eonfuzf ehiar ii in rnlntils lumfnate ale rnultor oarnenl de §tiinla ra~onali§ti.

"Suprartormalut" sau paranormalu. pertermanti a! sa poate manifesta in planul comunlciirii (telepatla), cogniliei (antaro §i precognilie, percsptla extrasenzorlala, blolocatle etc.) §i acliunii (pslhcklnezle" levltatle, biocontrol -

I terapii bioenergetlce, rnateriallzari-dernateriallzart etc.). l?l probabil ca registrul modalita~i1or de manilestare I facultatilor PSI esle cu mult mallarg decit ne-at permite cunoa§terea actuala. Aceste Gapacitati apar nu doar la persoane initiate (in

urma unor practlei splrltuals, lncluzlnc mai rnult sau mal putln asceza), dar ele pot fi identmcate §i spontan, la diversl subiec~: persoane extrem de simple din punct de vedare cuttural.Jmaturl emotional, copii puberi ori persoane care traverseaza un splsod existef"!.liaJ deoseblt, cu eonotatl1 moral-spirituale lli afectlve ("stari limlta").

Apari1ia spontana a capacltatllor PSI este ir.dependen'a de variabile ca sexul, virsta, cultura, protasla, inteligenta, dar de eele mal mulls or! sste in directa ccrelajie eu un anurne nlvel al "dezvoltaril" sau 'trszlrll" splrltuale, al purlta]!' mlntale sau cu 0 stare atsctiva ~i motiva\ionaia particulara, eu anumits atitudini fundamentals autentice. ca altruisrt;1uJ, iubirea neconditlorata, dorinta de darulre sau de a face blne, lnte.rsltatea nevoll de a provoca un fenomen. orJ de a. anticipa, reaminti, intervenl sau actiona dintr-un anumlt sens.

. Polarizaraa startl atectlv-rnonvajlcnale particulare imp!lcata in unele fenomene PSI pcate fl insa ~i negativa (vezi practicile de biocontrol negativ - aslmilate magiel negre), ceea ee atrage atentla asupra pericolului declan§arii unor forte PSJ in a bsenta purita.!ll ~i pozitivilatii moralspirituals. Expetienla transpersonal,i nl S6 pare absolut neeesar sa dubleze capacilalile PSI. alttel orienta rea lor valerlca este peric1itata, $1 cit de slmplu S9 poate transforms 0 astfel de transperformanta Irrtr-un mijfoc distrucliv, lnlocuind sensut creator-armonk cu haosul!

De eele mai multe ori, fenomenele PSI sint conditionale de modlfrcari calltatlve ale nivelurilor tunctlonale ale ccnstilntel (instalarea ritmuriJor cerebrale speclfiee de tip alta 91 de tip teta, de muta!ii mlorrnatlonale §i consxium mal mult sau mal putin constiennzats intre lnconstisnt, subcon~tient. conl,i!ien~ul comun §i supracQi1~tient.

Hacoroarea subiectulul extrasonzor la I suprasistemul informalional universal (Akasha). pe cal incomplet cunoscute actual mente. dar presupuse (vezi "deschiderea canalalcr lntultlvcognitive"). permite con§\ient\larea unor informa:\il dincolo de bariera temporala §i spa~iaJa, subisctiva l?i autorepertzanta.

Dupa opinia noastra, psihologia §i tsrapla transpersonala se afla in raporturl de < connnuitate {ii necesitate.cu parapsiho\ogia, avind

in comun 0 vlzhme hellsta asupra personalltattl urnane. Mecanismeleexplicalive ~I exosrlenta

traita a lenomenelor transpersona!e sint comuns din punct de vedere functional cu eele implicate in producerea tenornenelor PSI. pe fondul sta rilor modificate ale constllnjel, al raporturilor dinamic-creatoare §i transfcrmative 43

Int{e informfJlie, energie!}1 actiune. • -;

Con': univ. dr. JOLANDA MITROFAN

~-=--~~ - ,- - ~ ....... ~.-.~ ~

Pslhotest - - ;< ~ :,_ . .:~ , • .

I __ _.!.__ .... ~:-~ ... __

c 3. Ali putea exerelta act- I"

easl. meserie, Iaaceeasl fir- .',

ma, toata viata? . 0 D

4. Vi s-a in'timplat deja

sa va petreceti concedinl

stind in casa? .. 0 LJ

5. Ali vizitat mai mult de tretsprezece tari in cursul ul timilor zeee ani?

6. Preferatt sa statl la

hotel 'n loc sa aveti 00 rese'dinla fixa ,i definitiva?

~

7. Abia ajuns(a) tntr-un . anumlt IDe, va ginditi deja

sa porniti catre noi orizonturi?

8. in viata de zi eu zi sin~ teli usor de gasJt (cu aju-

terul telefDnului,prin PD§tii , sao uric.e ~t mijloc)? .

9. Ati putea sa va ata!jap de 00 singura persoana loam viata?

10. A te mi§ca tnseamna a trai. A ramine pe loc in ..

seamna a murf Sinieti de I aeord en aceasta afirmatie?

1. V-ali mutat de. eel puI tin doua ori in cursul ultl-

milor iTa ani? .

2. Va este extraordfnar de greu sa ramineti asezat in aeelasi IDe mai mult de 0 ura?

Acordati-va un punet daca ali raspuns cu DA la Tntrebarlle 1, 2,5, 6, 7 ~i1 0 ii tot un punet psntru raspunsurlte cu NU la intrebarlle 3, 4, 8, ~I 9.

Facetl totalul punctelor ob!inute.

44

r---

DANU

00

00

DO

00

00

00

00

00

Sinteii 0 JP~~Jl11flrJt ·1rJ11fil rJl~1fU1JOO1I)(i11f <#1;

,~ rl fJV

.)i\ ~ Sinteti 0 persoana care nu are' 11

,.. _ ... _,., r:

asumpor, mereu In 111~. are, '\('JIJ I

preferap sa va ata~atl statornk delu ceva sou de tinevo? Raspunde~j poW' f)A sou NU 10 tete zece mtreb6ri ¥I raponoti-vQ apoi 10 interpretcreo

. rezuftatelor.

'J

,

.

• D~ci Btl o~inut 10 punct.e: nu nun:{ai f ca nu avetiastimpar, dar sinteti chtar dsstul I de nestatemleta). Nlcl 0 legatura, nlel un 100 [ bins stabilJt. Ubertatel totalal

• DacA all ob~nut Tntrs 7 §I 9 punct.o:>vii place sa va "rnl~c'aF" ~i sa 7ntTIniti multa lurne. Este destul de difioil sa fitl gasit(a~' Iii sa fiii. constrlns la un anum11 sedentarism.

• Oacl all o~ln!J1: Tntre :3 ,I 6 puncta: vi sa Tntimpla sa nu aveli astrrncar destul de des, dar apraelajl ~ifaptul de a fi conslderat(a} 0 persoana de incredere,lnt.r-un

loc in care va simt.[ti bine. I

•. Oa?8ali obllnut mal pUfln de 3 I puncta: slntetl sedentar in suftetu' dv. lar faptul eli nu avaIl astimpar- nu este in nicl • un caz a boala care sa va ameninte..

'. ,

. Traducere fl adaptare:

LlA, .DECEI I

EFE

ELE miero·PI(

P S.ihokineZla reprezlnta, actioneaZ8 direct asupra can Loyd Auerbach, diracin vizrunea epecialls- computerulul? torulOflclulul de I"vestllor, acea "rnlscare Gu tcjll 9tim ea unll ca- tigalii Para'normale d.in sub actlunea pslhlculul" sau, menl ,actioneaz.a "mal blna" CaHfornl. _, eomouterate potrivlt defini~iei lui J.B. sau "mai rau" (declt 0 per- tind sa face lucrurl ciudate Rhine, un eteet de tip "mind soana mediesau normala) clnd ma grabese sa termin over ma.tter"; adica oacpuns asupra anurnltor ttpurt de cava. Mal mult, lucrez adaa con!ltiintel asupra materiel echiparnente §i ma§lnerll. sea la antrenaraa oamenilor

I fizice. ln ultimii ani, s-a co. n: Exista oarnsni care nu pot Ie servicma de inlormare pe

turat tot mal mult ldeaa ca purta ceasuri sau care urasc computer. in ultimil ani am '

fenomenele pslhoklnetice cornputerele §i vocltersaza au zit diverse Isrorislrl, de la

I (PK) ar putea tlaxpllcate permanent: "lucrurl stuplde mal mul~j oamenl (unele lemutt mal clar, pornlnd de la care se defecteaz.~ intr-una, am observat personal), in

studierea a§a-numltelor orlce a~ face"), Mal exlsta 0 legatura. cu "refuzurl" neeetsete "mlcro-Px". S-a ob- categorie de oamenl care bi§nulte ale computerelor S6Nat, in urma a. numeroase "se aaorteaza", eel sa spu- privlnd aecesu\ la baza de experimentari, ca mintea, nern a9a, cu ma§inile, fiind date §lchiardisfuncllona1itali

I contjtiinta umana, are un operatori de cornputere sau pslhcsomatlce ale persoanurnlt elect direct asupra mecaniel auto exceptional I. nalulul care lucreaza ale].

I.microsistemelor. Aeest ti~ de Ei lntulesc defecteleapaja- Amineeput sa-i intreb pe cercetare - foarte recent, de telor l}i se aprcpia de ale, oamen! cum sa in1elag eu alttel - marg,e in paralel eu "sfmtindu-Ie" ~I "mlroeindu-le" cornputerele, Cel mai adesea dezvoltarea, altar domen!i de~ectluflile specHice. raspunsurlle 9rau: "Ie urasc";

tehn·ol.oglce, cum ar fi, de Avind 7n vedere cres- "cornputerele ma plac" sau sx'emplu, studiul i'hteraetiunii terea i rrtpcrtantel cernpu- "eornputersle imi lac asia tot dlntre om fl ma§ina ii rnodul terelor in socletateaactuala, tlmpu], mal ales elnd sint . in care aceasta lnteractlune majorttatea studiilor eta nervos'». (Auerbach, 1993) alecteaza pertcrmanjele para.psihologle sa tocall- ' in rnune cazurl sa poets ma§inll. zeaza asupra efeetelor argurnenta ea detectarea

Defec\lunile ma§\nilor micro~PK. Dacia am lncerca ma~lnn creeaza stresul sau apar fie din intervenjltle sa rernarnoram sltuallile in frustrarea, Iii nu invers. Tournane, fie din anurnlte pro- care s-a defectat calcu- tus], sa pare eli stares blame ale rnecarusrnslor. in latorul la care luoram, soar noastra psihlca, nivelul 'de cazul computaralor, detec- pute.a sa ne amlntlm eil. soltcltare. raactllle noastre tiunTie datorate tactorulul starea noastra emotjonala, emojlonale tala de anumite uman sint cauzats de utlllza- mintalii, in aeele momenta echlpamente (tata de tehne-

I tori prost antre,nati sau de un era jncordata: eram agitatl, logle in general) ~I chiar sort prost prolectat. Totu;;!, nervosl sau Ioarta grabill, credlnta noastra in ee poale acsste defectiunl pot fI iar defectarea computerulul sa faca acea ma~ina aleclegate fli de starea rnlntala, ri-a tac.ut dedi sa arnpllflce teaza cumva pertorrnanjale

I emotionala a celui ce utili- starea psihica nega.tiva in acestaia, fie cil. aste vorba I zea~~ computerul. Se p~ne care ne atlam. de un computer sau de alt-

decl intrebarea: exlsta D "Oi n experienta mea - ceva, Ests posibJl, de ase-

I ex.tel1sle a mln\iii, Ci_Br_ce __ o_o_t_ea_z_a_· _c_e_rc_e_ta_~t_o_ru_r_a_m_·_e_rl_- _m_B_ne_,_a_, s_a_a_p_a_ra_d_B_fe-:c_t_iu_I\_' .....

45

~f·' Parapsihologle

repetate ale calculatoarefor sau chiar fotocop iatoarelor ca efect al subconstlantulul unul singur indfvid care este to arte i ritat, st resat. 0 perso ana extrem de emotlva, sup usa anxletatli sau trustrarllor, poate avea adesea probleme cu cornputerele. Uneorl "lasa urrne" chlar relatla crlspata intra lief ~i operatorul de la computer. Alteen, antipatia fata de tehnologie in general il lrnpledica ps lndlvid sa 0 lrllllzeze corect, intarindu-i astlel neincred.erea in "aeele rnaslni infernale".

Sa pare ca, atuncl cind computerul dumnaavoastra se defectsaza sau doar tunctfoneaza prost, e

nevcle Sa~\ I

va ana- "~ , I

li~al1 ~i sa . Il

va eontrolati starea de spirit, stare a ernojlonala in genera!. Decit sa forta~l sltuatla §i alia dificila, mal bins pl ecatl de linga computer

~i revanltl abia dupa 0 scu rta.

relaxare. Veti descoperi ca -'

prohlemele au dlsparut, lar eleetriee ale paturllor/percalculatorul tunctlonaaz a nelor e lectrice pot avea coreet. Toate aceslea arata 0 electe liziee negative, outernlca legatura lntre Pe de alta parte, unele gindurile noastre ~i mediul frecvente ale cimpurilor maglnconlurator, lntre nol ~i cele- netice pot ajuta la insa.nalalte fiinte in preajrna carora to~ira. Acest din urma efeet Iraim, ne duce cu gindul fa atit de

Daca aceasta "empatie" disputatul Franz Anton cu sens negativ S9 produce Mesmer ~I al s au "magneintre om ~i rnasina, nu slnt tisrn animal" de care a facut greu de intuit dezastrela uz pentru a vlndeca, la stirpsihlce pe care le indue in §itul secolului trecut. Oe asejurul lor indivizi care perma- menea, cimpul magnetic al nent sint anxlosi, nernulturni]] Pamintului (nurnlt "geode eeva sau de clneva, magr.etic") [ntluentsaza sta:-trustr ati, prolectind asupra rea psihicii a ornulul, comaltora ginduri de expectants portarea sa §i chiar capanegatlva, devalorlzatoare. cit alila paranormale, I ucru Esle de asteptat ca 0 ase- stabilit prin studille neuromenea lilnta sa nu intJl- logulul Michael Persinger

de la Universitates LaurentIan din Ontario, Canada.

Nolle ipoteze in cercetarea parapaiholoqica sint legate de studii recente facute asupra masurarfl elmpulul magnetic din [urul crelerulut, lasind sa se intravada cum este posibll aoest mecanism de lntluantare a medlutul exterior, a flintelor din [urul nostru prin intermediul gindurilor sau al starilor emotion ale. Robert

'0. Becker, celebru cercetater in domeniul influentei clmpulu] electromagnetic asupra anlmaleler

~_·-"'l plantelor, a stu-

"u .... ·,v-<...-- in ultimu:1 tlmp

locul pe car a-Il ocupa cimpurlle magnetice in procesarea intormajtei 1n con§liinta.· .... ~... Sa pare ca

exista parrlcule submlcrosccpice de material

magnetic tmr-o mare varietate de organisme vii, de la

bacterii la o amen i... §i care

par a 11 asociate ereierului, numit acum "organ magnetic", Becker a ararat, in urma cercetarilor intreprinse, ca acsst organ magnetic este 0 structura evolutiva str avacha, lar dovezile evidentiaza ca. intra nol to\1 exist a 0 conexlune de ordin maQnetic.

In mai 1992 a fest data publicila,\ii de catre Institutul de Tehnologie din California stlrea c~ in creierul uman au fost deseoperite cristale de magnetite, un minereu de fier cu proprlstaji magnetice. Porumbeii calatori, balenele, somonii, albinele §i unii pe§ti §i bacterli, noteaza Klrschvlnk de la acel institut, au, de, asemenea, magneti, lar unll ii loloseso p.entru a sa depJasa

46

neasca niciodata un prieten adevarat, Pe linga 0 astfel de "poluare pslhlca", existalii poluarea chlmlca, iar mal nou, sa vcrbeste de "poluarea eteotrfca". Electrioitatea §i tehnofopla aferenta evidenllaza diverse forme de anergie. de la microunde la lumina, de la ultrasu nete la clrnpuri electromagnetlee §i magnetice, §i, din ce in ce mai mult, oamenii studiaza efectul acestora asupra sanatatii §I cornportarf lor psihice. S-a constatat

~u:u ajutcrul elmpulu] mag:aietic al Pamintului. Ramine .:I':de vazut ce tac pentru ~I in I interiorul ccrpului uman ~ aC6§tl magnet!, penlru ca, se - pare, un creier de greutate

medie contlne 7 miliarde de --magneti mlcroscoploi.

-Becker sustine ca,in alare.

~CI:e reteaua noastra de proceltSare a in.formati,el Lh,espectiv

ueierul §i re19aaa sa de naurorri §i neuretransrnljatori). mai exlsta a a daua

I terrna de retfla de procesare ~. informalisi, "mal veche", 1ii "~Ir1Um9 una de lipul unui I tl'tmp magnetic, Natura duala a rolnW 1ii con§tiintei poats fi deci explicata analizind cu arentie aceasta pereche de

,retele. Esle oare posibll ca awa~i con~tl\nta Umana sa. fjilt 0 forma de cimp mag"',Ellie?

Cercetatorii din domeniui camputerelor :;;i procasarh informaliei au ajuns la idee a, care nu este inca perfect dovedi!ll., ell. existll. "bUjfl' de energle magnetica" ce pastrejlza inlormajla pentru a fi ulterior recuperata de un computer. Maioritatea metedelor de stocare a intormatlei de''Qstazi se bazeaza pe uti\izar8?< cimpuri!or magnetics '~i,toJosirea acestora pentru a "Gitl~ informalia,"'Memoria cU huLe" folose,~te doar clrnpul

I ma,enetic, tara cas eta_

, .JO cazul in care creierul sste un fel de clmp magnetic, un fel de pula mag-

• netica, "organul magnetic" ~j cristalele de magnetiUi pot perrnlte codlficarea, procesarea ~l recuperarea lntormatiei din "bula de con§titllla", Dupa moartea creieluluiJ sustine Loyd Auerbach in callsa sa Reincarnarea,' aceasts "bula rnaqnetica' mai poatell cap abita de prpc~area info rrna]] ei :;; i lnteractiune cu alta "sisteme" similare,asemanator cu 0 dlsehsta de calculator pe

care eoplszi un program din memoria c a lc ulato rul ul. Aoeasta aste deocarndata 0 supozttie, dar ar putea explica transterul lntormatlai de la 0 rninte la alta (telecatla). Sau, mai mutt, dintr-o parte a ' lurnu in alta, prin intermediul cimpurilor magnetics, naturale sau nu, precum ~i alte cimpuri de con{ltiintii care ne lnconlcara sau tac parte dln nol tall.

. Serena Roney-Dougal, parapsihoJog brltanlc, 8 studiat activltate a crelarulul §i legiHurile sale cu geomagnetlsrnul §i alte variabile de mediu. Interesul al a fost

FRANZ ANTON MESMER

·(1734-18 IS)

Medic ~erm8n, a,utoruJ teoriei meqnntlsmutui animal, (0/0511 la sfir:pitu/ secolutul trecut atit oe modalitate de vindecare, cit :pi in zrptoreree capcrcii8..tiJor extresenzoria/e,

legal mal ales de glanda pineala (sau "al trellea ochl"), Ea a descoperlt ca aceasta glanda po ate sa dlriieze ceasul nostru biologic, In18- ractienlnd totodata cu alte tuncjil ale corpulul. Conform §i eu studiile atactuate de Becker, glanda pineala este capablla sa detecteze variatiile intensi1iilii clrnpului geomagnetic, tar acests varlatl!, la rindul lor, regleaza producerea mai mulier substante neuroactive (cum ar Ii malaIOnina) de catre glanda pi-

naala sau "eel de-al trellaa ochl", 0 sciidere a acestel substanja poate determine comportiirl de tip schizofrenic ale creierulul §i poate atecta ImaginUe vlzuale.

Se pare dec! ca tluctuatiile clrnpulul geomagn.etic "ne daschld" fa~a deexperienjele parapsihoJogioe sau ne ampllfica receptlvttatea lac ceea ce exlsta deja. S-a suqerat ca 0 scadere a inl,ensitalH cirnpulul geomagnetic pina la asa-alsu I "z qomot de fond" permits sernnalulul parapslhologic sa fie reception at mai bine.

in cazul psihokin ezle I, mal tr acventa in timpul creiiteril clmpulul, este posibil ca intensitatea crescuta a clmpului sa fumizeze cumva sursa de energie pentru evenimentul pslhokfnatlc sau cBI pUlln "sc'intela" care dsclansaaza aptitudinile.

D'e~1 nu .s-au, verificat complet ace ste supozitii, interesul penlru f;'t(,,~orli de medlu care au impact' asupra capacitatilor PSI prlrneaza, Cercetlridu-se rnodul in care re actlcne aza. oa me n if la clrnpu rile electrornaqnetlcs produse de tehhologie sau la clmpul geomagnetic te~estru, se vor afla poate raspunsl:Jrl la unels intrebari rldlcate de domenlui parapsihologiei.

Aceste date sa insQ"il.l lntr-un dornenlu de studlu mai larg, In care s1nt mcluse lji[ multa alte §tJlnIe, care oonverg spre aCBu~i idee cornuna (veche, de alttel, de milenii), ca stntern legal1 intre noi orin ensrgll subtile, greu perceptibile, di sintem Isgati de viaja planetsi Pimint lll, prin el, de [apt, de

Tntregul Unlvers. • '

CercetatOT fWnliflc MAR/NELl: GRIGORE, Insiitutul de $tiinfe Soclo~Umane JEff;

47

,~~- Pdrapsihologie

'~.r _

ral care sa poata transtor-, ma direct fosfatul (P043-) in difosfan, lala tnsa cs nu de mull dol ehlrnlstl ger· mani au demonstrat C"a I microorganismele pot pro- I duce arnbsla gaze, aUt tosfan (PH3), cit ~i di~osfan.,

S.azTndu~se pe cercetariJa precedente, care de· tectaser, prazanta testanului 1n sedimentele apelor de canalizare !li ssolrnsntele marine, GOnter Gassmann !iii Dieter Glindemann, de la lnstinrtul Bio- ' logic Helgoland dtn Han1·'> burg, au al·uns la coneluzla

;..'n'

ea fosfanul ar putaa apa> I

iiJ~I1!1·--!1 ~-"l.J rea in acalea~i o·ondilii

, ~. .__. redUcatoare puternice fl1J '

cara aste produs metanu] 'Metanul ests produs in

, cantitali marl in intestine Ie

i 10' ell U- II'~) 'I· S ,.fil' o! t vitelor, alia ca Gassmann

!?i Glindemann au hotarlt ,

sa investigheze tracturile digestive ale unor \Iit~,:

d f" t proaspat talats ~i au des~

e- 'ap - copsrtt urrnatorultap! inte-

') '. • • resant: concsntrajta de

, tostan din mincarea anata

@0J~13 1r'1 aparatul digestiv al

•. '- ~'- . ' -_ ~~~!to;af~:ri~1:e~:t~~ ~~

. plus, au constat-at 013 !ili mai mult tostan se produce 7n

aparatul digestiv al porcllor ii al oameniler I acastia consumind mai mult fosfat, ee provlne din mTncarea prelucrala industrial. Ei au aluns la concluzia ca dltosfanul ofera explicalia felului ln care 58 desfa!jloara aprindarea naturals a rnetanulul ~i Ca in acest 1el sa lamuraste ~i misterul flacarilor din mla~tini !ii al stafiilor din cimitir'e. •

lumina palida a flaoarilor este cauzata de arderea mstanulul, produs in mari cantitali de catfe microorganismsle anaerobe, dar nu a fast sugarata niei 0 expHcatie plauzibila. a rnodulu! in care metanul se aprinde spontan .. Se stla oa difosfanul (P2H4). un gaz, se aprinde spontan in' prezenta aerului, dar nu era cunoscuta extstanta unui agent reducator natu-

Traducers ,i adaptsre:

LlA·DECEI

48

De mal multe vea- ' 'curl, oamenii vad statii in elmiti rele situate in apropierea unor ape macirloase !iii Hacari stranii pi utlnd deasupra teranurilor mla§ltinoase. Darlata ca, ln fine, asa cum ne informeaza rsvlsta New Scientistnr. 1878, 19

i unia 1993, chi mi!jitii au reuliit sa gaspasca a sxpltcatie aacastor fenomene.

Speciali~tii banulat, ca

INTUITIA - vedere cu nchii mintii, £ler, . a!. saselea s~\, pe1'eep~!e ~xttase!ll0: nala:. ;Exprcsuce lneea!~a sa, ~urprmda speciflcul fenomenulul mhutiv ce conI duel! la sesizaraa §Ii intelegerea brusca, ehiar d~ 1a prima vedere, a esentei lucrurilor, caracteristicilor fundamentale ale unei situa,ii, persoane, aleunui fenomen, in concep,ia filazofi1or, aceasti vlziune fulgUl'anta, imediata, este r- ri viI egiata in raport en rationamentu logic, matematlc, unde

demonstratia este necesara, Intuifia suprima inJantuirile, deductiile, discursmile. Ea se manifesta ca presentimen't, ghi.dind ~i nuantind cu prediIectie con-

duitele femeilor; sau ca iluminare, re.velape a marilor adeviruti, a solntiilor unor probleme greu descifrabile, m~jlocind uneori actul creator sau pe eel

. mistie, deschizind aHeari portile

I I 'profeIiei. Literarura fumizeaza

I numelO3se exemple de scriitori vizionari

I Care~!n op~rele for, descri?cu ui~~mll'~ detalh e\'erume~te c~ par slmple .fiC~luru! ,dJU care, dupa un interval de hll1p mal

, hmg s:u ma~ scurtc i~i gasesc cores~dentul In realitate, in secolul a1 XIX~ lea, Jules Ve.rne de:scrie in romenul "De 1a Pamint 1a Luna", Iansarea unei racnete ,de pe coas\ele Floridei din ehiar locul (Cape Canaveral) de un de sint Iansate a:z.i navetela spaUale de 131 NASA. in 1896, romanci eru 1 englez Ail.P. Shiel scria etRuvelii in care ni§te illdivizi sini~tri instaurau teroarea asupra EU1:01'ei, nimicind}amiHi iJ:!tregi. Til1ul nuvelei:

"SS-i§'tii", Morgan Robertson, scriitor americant a deserts, in 1898, in romanal UFutiliJy",_naufragiul unei nave ~iganlice imaginare, Ea 5E! numea TItan §i

b'anapolta 3 000 de pasaged, 14 ani mal ti:rziu,ln 1912, Titanic transporta §i el

3 000 de l'ersoane, scufundindu-se in acelea~i circ,llmstante: docnlrea. eU un

aisberg i,nb'-o noapte de aprilie, .

Rezulta~ul naufragi"?Iui este §i el similar cu eel din nuvela lUI Robertson: 1500 de vieH~I'!. ~l exemplele ill l'ulea continua. IntUltla, acest feriomen bizar, mult c.ontroversat, mereu imbogatit cu semnificatii ~i valente, mca mai cocheteaza cu .rigoarea explicaUei ~tiintificece nu 0 poate cuprinde exhaustiv, in ciuda incomprehensibilltitii ei ~tiinpfice, intuitia rimine, la nivel uman, un instrument psihic cu certi valoare operatorie in cimpul cunoilljlterii."Pdmele impresii sint acelea pe care le tTaim de Ia bun inceput in prezenta unei Einte, a unui eve'rument, a unui oblect cu care nu am inai avul de-a face. Elabcrarea unei jud.ediU fii!,d lenta .§i difi~iIa, llt.~ene:~ ae mul~u~lI~ cu p?~ele uupres.u, adlca ell sugeslule mtultlel pure" - scria Gustave Ie 80n in "Opinii ~i credinfe". Dar nuorice persoana poseda 0 dezvoltatiicapadtale intuitivi. Dr. Hechette sustine ca persoanele dotale cu o gindire operatorie sint mai ermetice 13 acest simt special, in timp ceo persoanele nevrotsce, emotivii, sensibi1ii, mal incIinati sa mediteze asu~.ra vietii dedt sa 0 t~aiascaf au mal multa intui\it!" dar ~i Ia e.i aceasra se manifestai in mod diferit. Cit de intuUiv sintep §Ii care sint partieuIaritatile intuitiei dv. puteti afla parcurwnd testul care unneaza. Alegep din variantele propuse Ia flecare item pe cea care va corespunde rara sa chib.zuip prea multi daci avep lndoieli, apelap Ia ...

intuitie! '

49

~~_. Psihotest

...

50

===1::::::'==

lntuljla este:

a) un barometru interior

b) 0 sfera de crista I

0) un fulger pe un cer fara nori

d) 0 bagheta magica

====2='===

Acordati lntultiel 0 lmpcrtanla:

a) cruciala

b) relativa

0) nesemnificativa d) aleatorle

===3===

Sinle~i ranlt in arnorul propriu daca:

a) nu sinleti i nle les

b) altii decid pentru dv.

c) sintel1 contrazis

d) se ignora ceea ce spuneli

===4===

Nu va simtiti in largul dv. eli o psrsoana;

a) foarte mistertoasa

b) Ioarte sigura pe ea

c) care va critica mereu dl care va aqmira

===5===

. Credejl ea barbatii:

al sa tem de lemei

b) nu vad mal departs de virful nasului

e) lntrlcoseaza terneile dl sint infantill

===-~8

Copilul din dv. sa manltesta orin;

a) candoare

b) spontaneitate

c) incredere r

d) eruzlme

·===9 lntuitla rimeaza cu:

a) lndiscrejia

b) deviat1a

0) tnspirapa d) premonitia

===10=== Primavara vi se pare:

a) tulburatoars ca un fluture

b) n ep asato are ca un mele

c) zurnzaitoar e ca 0 albina

d) aqreabila ca 0 r indunica

=====11=== Optati pentru 0 exprirnare:

a) percutanta oa un pro-

leoti!

b) diverslficata ca 0 plata

c) preclsa, riquroasa

d) lrnprevizibila ca trasnetul

a) reveria

b) susceptibilltatea

c) nerabdarsa

d) laudarosenia

-==- 15 _::co-====== Principalul punct forte al dv. este:

a) lideillatea

b) eleganta

c) capacltatea de concsntrars

d) dlplornatla

===16===

Aii putaa sa Va depa~ili limitele prin:

\ a) disperare

b) incapatinare

c) provocare

d) nebunle

===17===== lntultia ar putea fi cauzata de:

a] 0 deregJare a srmturllor b) conexiunl rnlstsrioase ale spiritutui

c) existenta unul al !jasslea simt

d) 0 hiperactlvltate speeulativa, lulguranta.

===18===

.. Imedlal dupa 0 revelatie ==== 12 !=. ===_ incercap un sentiment de:-

Atl II dorit sa Nti rnuza lui: a) pace lnterloara

a) Don Juan ,b) eliberare

b) Nostradamus e) entuziasm

c) Maigret d) fericire

d) Don Quichote

===6===

La 0 figura necuno scuta "====13 ====observa]] mal lntil:

a) truntsa '

b) oehii

c) nasul

d) gura

===7===

Un ciocan va aminteste de:

a) cuie

b) 0 secera

c) un parete

d) un pansarnejit

Se peate recunoaste 0 femeie lntuitiva clnd

a} are 0 ps rscn antate dubla

D) merge direct la tinta

c) stie sa jongleze cu cali!2tile ei

d)inspira multi!. incredere

===14===

Principalul punct slab Oil dv. esle:

===19=== Dupa un limp, raactia dv, va Ii:

a) scepticismul

b) respingerea

c) aJJfocritica

d) aprobarea

=====20=== Cel mal important verb pen- I tru dv. sste:

a) a §ti

b) a putea

c) a avea

d) a simti

- -

Psl'hotest

Interpretarea rezultatelor

, '

Stabllljl, pe baz a ta.beluIUi, punetale eorespunzatcare raspu nsurilor dv .. §i apoi calculati suma lor .. Rezultatui va ofer;\;. posibilitatea identitrcihii ttpulul dv. de intultra.

a h c
t .' .. ••
2 •• •
3 .' • •
4 •
5 •• • •••
6 •• ••
7 • •
8 '.' •
9 '. •
10 ••
II • •
12 • •
13 • •••
14 • •
15 • ••
16 •• •
17 • •
18 • ••
19 • ••
20 •• Daca ali obJinut:

Mal pUlln de 9 puncte

Intui~la dv. este un instinct Imprevizlbil

. .

Confruntaki cu incertitudlni !?l ambiguiUiti, Ie r,ezolva\1 cu u~urinta, fara sa va lasa~1 cuprins de nellniste Ia gi-ndul conseclntelor posibile ale alegerii pe care ati Hicut-o dilauziti de instinct. Ttacaaarlla vietii cotidiene nu va dezarmeaza: va sustinetl cauza fara a dramatiza sltuajla, Accentuata dv. receptivitate va sporeste perspicacitatea. Ex/sl§. ill dv. un sim, Intern care va Instlga ~i va ajuta sa. gasiti drumul cel bun prin labirintul lntrebarllor iii al evenimentelor amblgue. Geea ce va displace in eel mai inalt grad este saliti vlctlrna lluzillor sau sa actionatl in graba in sltuajll lrnprevlziblle. Gratie intel igs nte I dv. I nstl ncttve, putejl aJunge la ssenja lucrurllor. ~titi sa primiii adsvarul in stare bruta, in cries sltuatie.

Aceasta intultie Ya face sa lucali adesea rolul de confident caruia ne adresarn penrru a descoperi fata ascunsa a lucrurilor.

De la 10 la 19 punete

Intullia dv. este domlnata de afectlvi'tate

Aveti Q rezonanpa emcjlcnata ridieata, vlbrind intens chiar §I in sLtuatl1 oblsnulta. Mal eurind sensibil deeit cerebral, acordatl maxima Importanta torantalor pasionale pe care Ie traili cu voluptate sau cu dlsperare. lnvadat de sentlmenta, percepejl u!il0r bogatia suflstelor celor din JUT. Tot caaa ce amana irational este pentru dv. un m;jloc de a ajunge la 'n~elege rea I umi i ~i a oricarei fiinte. Exploata.ti intregul arsenal al lirnbajulul nonverbal care pentru dv. transmite mesaje , distincte, permeabile unul decoda] flguras ... Posibllltajile dv. sTnt aproape oculte §i Ie tolositi cu darnicie pentru blnele celor ce au !?tiut sa va apropie. Intuitia. pentru dv., este I esentlala. Ea apartlne Iorulu] dv. interior, uncle contrarie,tatile se limpezesc, tensiunile ' se descarca, pentru ca apol batsrllle sa. se relncarce pentru 0 noua contruntare cu vlata, Feritl-va totusl sa nu cadeti prada impostorllor in entuziasmul dv,. spontan §i generosl '

De la 20 la 29 puncte Intult1a dll. este lin ghld prudert

Flaru! dv. este atit de aotiv inci;r unsorl va su rprinde ~i pe dv. ~i anturajul, Dar n u va lasatl bulversat. Exploata]: momentele prop rice prod ucerll decile ulu i reve lator acord7ndu-va ragazul necesar pentru p II.mbari sol ltara, reverl €I, med ilati,s, clnd Impresiile se reorganizeaza, debleclnd mecanismele cerebrals. Atl irlviita( sa dec elajl semnalele relevante de cele nesemnificative §i sa supune]i contrclufui flash-utile intuitive. Asttel nu gre~ili drurnul §oi mergetl direct 113 esenja lucrurllor. Acaasta capacitate va face indlspensabil in cercul prietenilor pe care nu-i dezamagiti atunei I cind va solicita parerea. Gratie dv., tenslunlle se estompeaz a, optimismul §i speranja renasc, Intuitia va permite sa dinamizati 'Illata dv. sociala ~J sa faceti vJabife proi.ectele dv.

(Continuare in pag. 52)

Tr1Xi.rf~J~~ri'lJ;~

ADRIANA CRAC/UN, 51

(Oupa un test conoeput de ,-----I Pierre Rouchaleou §i publicat In revista

Mod~s & trevsux, mal 1994).

I

-

Para pslhologie

52

(Urmare din pag. 51)

Mal mu'lt de 3().puncte

I'ntull'a dv. este demna de a unul profet

La fel ca un medium, plecind de la un

, minimum de informa~ii, gasi~i apro ape lntotdeauna solujia corecta. Sub lrnpactul revela\lei sau detlnind un savoir-faire special. ~t!ti sa ci!lti ca lntr-o carte in inlm! §I gindurl. Cerebral §t exigent, nu ezita\i sa \la antcanaliza]l 0 noapte intreagapentrbl a gasi ex:plicaila unuicomportament, unel neintelegeri, unul conflict. ~tit[ sa recu-

noa§teti slncerltatea celorlalp, in special a barbatilor. Permanent in miezul evenlrnentetor, va place sa surprlndetl prin pertinenla prevlziunBor. Con§tient tnsa de riscurila posiblle§1 de conseclntele lor, va.

, straduili sa fltl sigur de prez.icerile pe cafe Ie iansati. Pentru dv., destlnul este un Joe pUn de ;;arade pe cafe Ie dezlegatl,cu pUicere il precizie, Clnd ali atlns adevarul, va asumati riscul de a nu 111111ele5 sau de a nu flluat in serios, ~tijnd ea aceste"lluminatl" pot ptovoca spairna sac ostllitate. •

I...._ __ ......... - - .• --,------_......1

Parapsihologie

~~Cofedomantia" este 0 tehnica d;vinatorie 10 modo ostcizi. RevistCl Science et avenir vii propune sa vci uinifiatitJ In oceasta .pract;c;ci

, ancesualci.

La al c1ncilea elai aJ unul Imobil de blrourl, cablnetul de prazicsri al doamnel.Alma nu ara nlmle dintr-e seena din Epinal. Clientela este programata cu ajutorul computerului. Ascunsa in spatele ochslarnor, doarnna Alma acuce mal degraba cu un psihiatru decit cu un ghicilor atunei cind anallzaaza urma picaturilor de cafea aJunecind pe hirtie.

Chlar daca decarul ests modem, repertoriul tamine daslc: 0 anumita inslabilitate afectiva. este dezvlilumi de rapldltalea scurgerillichidulu; pe foa1a de hlrtla, a ing.ramadira de :zat anunta un accident, ajutorul din partea unui barbet apare ' desenai ca 0 forma alungita ...

Esle dillcil sa gase~ti un punct com un intre prezlcere §i, de exemplu, 0 §tiinta oarscare, fie ea chlar botezata cu prefixul "para". 1n psihodiagnoza existS- 0 probe. ~tiinlifica de lnvastlqare a personaJlUitij -Iestul Rorschach sau testu) "pelelor

..de cameala" .' care reprezinta mal mult decit un exercitlu de imaginatie; ~ alutoru! acestuia sa poate reallza un diagnosUc aprofundat al persona1italii indi,yldului din perspectlva indlviduala. afectiva lli comportamsntala, Pslhologia a.nallzeaza ~i perceptla "[orrnalor" (Gestalt) in , structuri aleatorii. ca noril sau spatturilein zld, de exemplu. Dar analiza sa aprs§te aiel, ciki Intra picaturile de cafea, ce "asculta' de leqile mecanlcif ffufdelor. ~I viitorul nostru afectlv nu 9xistanjoi 0 legalura.

Ambitia de a prezloe viitorul vine din negura vremurilor, cind ghicitoni. adesea toane apropla\i pulerii, erau consultat; inainfe de luarea une! decizii trnportanta. In trunzele de ceai (the'doman~e), cal"\i de joe (chiroman\ie),slngele unui sacriflcat (hematomanlie) sau In 0 mie de art'e fel,uri, oamenl! au ca.utal cu disperars, pretutir)denl, Sa citeasdi semnele destinului.

Ghlcifu/ in cafea a aptilrul in FranJa Ia inceputul secolulu; al XVI/·lea, provenind din haramuriie Orientului.

ln acest sens, prin activitatea lor de observare a naturii. ghlcitorii pot Ii conslderaf precursori al savantilor, Nu incercau Eli oara, asemenea oamenilor de ~tiinta. sa stabiJeasca relaVl cauzaJe intre fElncrroene? A remarca faptul di uri car.negru precede adesea turtuna poate Ii 0 prazlcere, dar asts, in acerafl tlmp. 0 observaiia rationals. P~9zicerile pomind de la forma norilor sau zborul pasarilor (omitomantle) ar putea fI considerate 0 forme. pre§tjinllflca a meteQrologleL Tn acela§i fel, putem vedea in divinalla pe baza visurllor (oniroman\IEl) 0 prefigurare a analizel fraudiene a lncon~tientL;1 ui.

Dar illn aceste cazurt, analo9a sa destrama repede. Cad. pentru a putsa vorbi despre :;;tJlnta, trebuie atestata existenta fenomenului. ~i toats experiente1e cu clarvazatort supusl unul control (ghicirea, de exemplu. a contlnutlul unul pile in prezenta unul prestidigitator ce vegheaza'pentru a nu fi verba de vreun §lret1ic) nu au rondus decit la e~curi. Daca axlsta vreun domeniu din care sa peats rel/andica divinatia, acsla este eel al :;;tiint910r comunidirii. Arsenalul tehnlcilor puss tn practlca pentru a iluzlona clientuf' ar putea servl drept model cadrelor din corner] sau fletilor de personal formatj in'domeniuJ analizel tranzacti nale: obsarvarea numetoaselor samnale non verbale (vestlmantatla, pozitla pa scaun etc.) distilarea tUMor Informallilor in sfngurul seep de decela in reacpile clientului samnele de aproba aratind calea ce trebule urrnata, stlut tllnd - genera1itatea afirmatiilor poata da loc inter pratariJor ce)or mal variate.

T oate acestea ar patsa fl doar amuzanta da

53

-

Para psihologie

divinatfa este periculoasa. Un client infJuentabil r~i peats schimba cornportamentul in mod inconillent pentru "a veni in 1ntimpinarea" prezlcerilor. Idees. rlsculu' unul accident sau una; bOli II poate surasolta, lucru ca ar putea avea drapt consecinta toemal aecidentul sau boala prezlsa. De

aCSGa, Insplrlndu-se dln raglemsntarUe prlvlnd vfnzarea ~garilor in SUA, municipafitatile ar trElbui • ca 0 masuni simpla de slguranta it sanatate pubrica - sa impuna prezicatorilor ca pe firma s~ inserte mentlunl de tlpul: "inefieacltate itlln\lflea dovedita" sau chlar "abuzul perlculos",

Redlim in continuare • a~a cum sint prezentate in revista Science et avenlr, lunia 1995 - citeva Imaginl

'favnrabilr>" ~! "nefavoreblle' care pot aparea ~i in cea~ca ~v. de calea.. .

o

o

o

o

o

54

1I1III11n. 'avor.lI.

1) Urechea - sana tate, prietenie.

2) PalMa - cunoa~eli barba[i in vfrslii # b~Ji.

, 3) Arbore/a =etecetite oe care tocmsi le-ati rnceput merg bine.

4) Sexu/ rnasculin - victoria I}i avere.

5) Pana - dorinJa mondena satisfaeuta. in curind, veste,

6) Bastonul- splijin ¥ ajutor nesperat

7) Marul- ocazie ce nu trebuie pierdutll.

8) Arc fi sageji - aJi dat de greu, dar veJi reuflla $f1r~tu/ anuJui.

9) Papagalul- 0 rudii in virsta, foarte aproplatii,

'0

va 8§teaplii vizita.

(0) Ceasul- totul est« gata, gr:t§bi[i-va, devan/I' Importanr.

11) Z - scrisoare din nord,

(2) Sinul din profl/- muncil' prea mult, starea sanalatii dv. redama reoaus.

13) Porumbelul- totul 58 va rezolva In primavara.

14) Calul- caialorie scurta, afacer" buns, munca pliir;utii.

15) CercuJ cu puncf - mare succes in dragoste ~ bani.

(6) Sinul- vacanJa in reglune de deal; vl!! al}teapta a casa de prlefenl.

_ Parapsihologie - -

o 0

~

o 0

~X

Imaglni de'.vor ... lI.

1) CocO!juJ .; tr~dare iminenta. EvitaJi ea/atoda

pe mare cu jahtu/. •

2) Cheia - re/aJie sexuafii nesatisfacatoare;

pel1eneroleste impotent. .

3) Medalionu/- nu rl3nunta[i la piacefi. castlt~1fea

nu este pentru dv. .

4) Noduf :.. priefenie recenta. aproape tel171inata. Rival in dragoste.

5) Broasca - riizbunarea uae! persoane pe care afi distrus-o.

6) Avionul- dorit; un erotism comolicet, fara

alecJiune. - \

7) CopiJul - nap/ikerj din cauza unu! tucr« nerefuzat Ia timp. •

8) X - ati abandons! credinta in Dumnezeu. fndoieli Iii ate ism.

9) NoduJ glisant - fiJi rna; toleren; cu cOlegii $1

subaltemii. '

10) Fereestre - femeie emancipatii. dezinvofta. liira inhibiJii. rece, cinicii

11) Labirlntul - 0 tiniirii SafaCa vii va face dovada curajulu; ei.

12) Vulcanul - 0 noua pas/une va va tUlbura; 'iff obiectiv.

13) Pantof de femeie - prost/tulie $i masochism.

Anoma.fif groaznice. .

14) Poarta inchisa - evidltete, zgircenie. fa/sitate. evsrism, egoism.

15) La:at~/- so~!1fia problemei esfe in aft. ora$.

16) Trtmbi/a - VI se va propune un nou mod de a !ubl, neobi~ntJjt_ Accepta/i. pentru puJil'l rimp.

55

Traducere ~i~adaptare: ,----

RADU GARMACEA

CD (£)
I
(@Jjru
•
e fD , I

Parapsiholog,ie .

- - -

56

I D Bea in urma. cu 15-20 da ani prssa din tarlle . faste socialists numai toarte rar §i ell multa pre-

I cautie aducea la cuno§tinta publlculul larg. intimpliiri ~I tenornarte is§lte din cormm, in ultimul tlrnp paginile acestala slnt Invadate de artleole despra telepat ie, telekinsz!e, levltatle, prarncnljte ete., lntr-un cuvtnt, cesore manlFestari ale tnsuslrtlor paranorrnale ale unor oamenL De eel mai larg lntsres s-au bucurat ~I continua 511 se bucure, deslgur, ~tlrile potrivil carora, eu aj utorul elm pulu] bioe nergatio excep11onal, aeeste persoans pot trata cu succss boll pantru care madlclna of 1- clala nu are (inca) leae.

Multa vrerne capul de afi~ a fost de\inut de 0luna, eu ale sale "masaje aslrlene", pratlcate Hira a atinge corpul pacientulul, eu efecte binefaca10are asupra sanatatii, in special a calor din clasa conducateare sovietlea. Spre sflrsltul anltor '80 Tnsa, fail1)8 al Tncepe sa fie umbrlta de apari~la uhlii concurent - htpnotlzatorul Anatoll Ka,plrovskl. Re-

ccrdul de popularitate in cel mal renurnlti reprez'entatl r.indul bolnavllor, reali sau al acastui domenfu attt de inchipultl, aste cilit!gat rapid. contraversat,a~. para,psihode acesta nu numal pentru . logiel, ii a carer actlvltata a ca, fIInd medic, rlu I sa mal general; cum era ~i firesc, putea reprosa lipsa de pre- eele mal rnutta necumertrt. gatire prcteslonaia, cl ii [nceroarlla tacute de-al datorlta taptului c.a tratln- rungul tlrnpulul, pe de 0 du·~i paclentli _ sutarlnd de parte de a susttne, pie de la obezitate p1na la cancer - alta parte de a nega, de pe prln Intarrnedlul televlzo- poz~fi!jltjjn1ifi.ce,.existenla .;:i rului, el i§i exerclta influenta maj aleseficienta: tsncmepfna departe, chiar atncoto nelor in cauza, tntoc sa lade grs.n(tele tar!!. mU'rs8sce. !uc.rurlle, au sa-

un alt "talent" dallnut _d@ rnanat ~i mal mult confuzie. parseane cu 1nsu~irl pa:~-.. Dar ani I au treeut, Vanga a normals, mult sollcltat de cei imbatrinit ca. orieare m,urltor, . pentru care acestaa repra- peste perforrnantela Djunel, zinta ultima spera.nta in a,data cu dispa,rltia garonrezolvarea unor problema !oeraliel de la Kremlin, s-a personate, este ghicitul eva-' a~ternut tacerea, jar Anatoll nimentelor, trecute ~i vii- Kajpirovskl a lntrat Tn toare, din viata cuiva, De~i poHUca. Locullui a fost insa , mufti chemajl, totu~i reeu- repade luat de un alt noscu\e ca fiind intr~adeva.r '\llndeca tot" - Nudl Hasan : talenta.teau fast Vanga din din Varna. Acssta, mal tinar Bulgaria. urmata tndeaproa- ~i rna: grabit, stabile§te pe de Ludmila K.orabeln.l- diagnasticul ~I 1rateazii kova'din Rusia. S-a dlscutat prin ... talefon. Esta sunclent ~j s-~ scrls, de asemerrea, ca bolnavul sa termeze mull despra Nina Kulaghi~ I numaruI00359-52-465716, na, capablla sa deplaseze sa spuna ca-l suparii III pe 0 suprafa~a plana diferite pestis' foarte scurt tlrnp (sa obiecte, fara sa Ie ating,a, vorbe,~te chiar de Intervale nurnal cu forta ginduluf sau. de nurnal 15 mrnute), boala

I-11m amintltaici doar pe dispare, ca luata cu rntna,

-

_ P~rap5iholog~~

Dace ar fi sa dam crezara ' calor pubHcate recent de saptamlnalul bulgar 168 de ora, cel putin 20 dintre paclentil pentru care tratamenWI apllcat de Nudl Hasan a avut un final ferlcit pot dovedl, cu certificate medica Ie Tn regula, ca au avut cancer, dar ca acum slnt ccrnplel sanat0,i.

. De miinll~, fata sau pieplui culva S9 lipase, fara nici un fel de ade.ziv, Jame de ras, linguri, fiare de ealcat, Ilgsl ii alte obiecte, indiferent de greulate. Esls verba de 1enomenul numlt "palma rnagnetlca", ultimul aparut in conststatla tenornenelcr paranormala. Altcineva recuncasts culoriJe cu ochll lnchlsl. "Teate aeestea sin! rezultate ale gimnasticii creierul ui~, declara, absclut oonvins da csea ce spune, Juri Gorni1, directorul Centrului de sport Intelectual - IDEA - din Moscova, un'eJ de SAL de ta nol, tn cadrui diruia, dupa

cum suna reclama ga.zduita de numeroase pubJlcatjj, "orlclne poate davant paranormal; oricine poate fi rnvatat sa-~i dezvottesl sa-~i utlllzaze cimpuJ bio.en,ergetic".

Cum adlca, vati spune, chlar nu mal este nlcl un mister? Harul atrtbutt in .antlchitate doar vrajitorilor ~i preojllor pag1ni. jar in evut mediu diavolului Insusl poate fi dobindll ecum Ja nlste cursuri, in schimbul unei sums de bani? Cu alte cuvlr.ts, nu mal exista oamen/ cu puterl caranormale? aExfsta, nurnal oa nu esta verba ce «putert paranormals», cl de 0 stare de prelmbolnavire", raspunde Revaz Vladimlrovici Hemetik. EI ests ~etul Laboratorulul de magnetologie de pe linga Centrul de cercetari oncologic'S din Georgia, laborator in care, in urrna cu un stert de secol, Djuna Davila~vlll, pe atunei 0 rnodasta chelnerl\a, f.1icea

primii pa~i spre csea ca mal tirziu a primit titJul de "Fenomenul 0", sub care sa ~I cunoasta azl in intreaga Iume. Rezultatele studlllor teoretJce ~J ale cercetarJlor experimentals efectuate Tn respsctlvul laborator au perrnls daca nu tndepartarea, cel pulln subjlersa valulul de supranatural ce acccerea fenomonele c"!'siderate paranormale. "Tn toate aceste cezun actioneazB un intreg complex de factori fizlel care, stlrnultnc in parmanen~a. reactiile blochlmice din organism, determine. produce rea de energie sxcedentara, ceea ce conduce la Imbctnavlrsa persoane.lor respective de «slndrornul hiperenergetlco -. lar acosta nu poata fi apreclat, niei po departa, ca un dar al naturii, cl, dimpotrlvB, drept 0 grava gre!leala a ei" - conchlde Revaz Homerlk. :;ii, lntr-adevar, s-a constatat di ce,f ateetal; de Beast slndrom (prlntre care, d1n

57

rator; eu aparatura adecvata, speeja.li~tU in magnatobiologie au censtatat oil: Ili putarsa de atracjia a palmslor persoanelor ca delin acest."talant" este direct I propotlonalA cueoncentratia czonutut din atmosfafa: maxima in rnljlocul zilei, cind soarele sa afla la zan it, ~i minima spra stir~itul neptil. lata. de ce S9 cere cu lnslstenta reducerea la rnai putin de 76-120 de partieula de ozon la un millard, Ili acaasta in timp eeln SUA rapornn partleule de 02.onl eelalalts gaze care intra in ecmponanta atmasferai admis este de mutt de nurnal 60 la un millard. caaa ce doveder;;te cl tarile occidentale au sesizat din timp ~i au ~i tratat, cu to~ta sariozitatea, problema, Inlarlle I rasaritena in schimb, nivalul concentratiel acestui gaz in , atmosfera aproape s-a dublat In ultimf 40 de ani. Vinovata de aceaats stare de Iucrurl este ponraree atmosferel cauzata de experlenlele nuclaara care au ca rezultat creite'rea fondului , de radtiatii, .08t.as. trafa de la Cerno&iI, emanatiile dega'Z8 toxice etc,

, Nu ests desigur ullor de stabilit nlvalul cencentrajlel de la care ozonul devine daunator, avind In veders eli nu se poate cunoaste eu praelzla in fleeara moment fluctua\ia sa naturala, conditionata de' radialia ultraviol,sta emisa de Soare. Totur;;i, daca nurnarul persoanelor "rnaqnstlce" va continua sa eraasea, fenomenul trebuie perceput ca un sarios samnal de, alarrn.a privind staraa, din punct de vedere ecologic, .'i mediulul In care trairn, •

-

Parapsihologie

- - -- - - -

58

pacate, in ultima vreme sa n u mara ii tot mal mu Iti ' copii) sutera de frecvente durer! de cap, de insomnii, sa simt mereu obosiji, transplra abundant, amelese, sint stapln iti de un . sentiment de taarna lit au 0 foarte defsctuoasa circulatie perife'fica, S-au Intiln it . persoana la care diferenta de temperatura dlntre sub- . suoara ~; virfui degetelor de la miinl era de aproape 10 grade. lncarclnd sa explree de ce persoanele atectats de sindromul hiperenergetic care atrag obiacte ~i Ie ueplaseaza fara. sa Ie atinga pot amallcra sanatatea unora ce sutara de deficit de pctenjialenergetic, Homerik face referire la tactcrl pracurn radla~ii ultraviolete, radiotermice, -infrarosii, acusnco-termice, lurninescenta, cimp electro- . magnetic altsmattv, care impreuna ar cornpune a:;;anurnitul "clrnp hlpotronlc", prin "hipotron" lnteleglnd 0 particuia compl~xa, purta-

I toare de clmp, In anumite conditii, aceasta ar actlona asupra rnernbranelor calulare, determinind intrarea lor 'in rezcnanja. La rindu) ai, rezcnanja ar induce in atcj'ni torja de atractts. EI considera, de asemenea, ca nu nurnal eei afscta]l de o boala oarecars au nevols de ajutorul p.ersoanelor cu insu~iri paranormale, oi Fji acestea, la rindul lor, au nevoie de ceilalji, p.entru a-sl dsscarca surplusul de energie. care alttel Ie cauzaazs sufa rinte cum ar fi eele enumerate mai sus. Acesta este §i pr(nciplul pe care se bazeaza procesul de ''invafare'', de Insusire a tehnicilor de, tratament eu ajutorul bioenergiei, in eadrul centrelor de tipullOEA, BIOREZONANTA §i alteie,

Dar daca insu~irlle paranorrnale ale unor semanl de-ai nestrl sint generate de factori naturali, de CEll inainte aproaps nu sa euncstsau astfel de oamani, In sehimb In ultirnll ani hurnaru! lor a ajuns sa fie de ordinul sutelor? Se pare ca r;;i in acest caz, ca in rnulta altela, raspunsul eonsta in modificarea, 'in sans' n.egativ, a condi\iilor de mediu, mai coneret, in cre§terea ecncentratlal de ozor in stratu I de aer din lrnediata apropiere a 501ului. Or,este din es in csmai clar ea pare rea conform careia acest gaz ar fl un factor favorizant pen1ru sa- \. natate s-a Invechlt, Oarnanii de liltiinta din multe tari ale lumii au atras, de mai mult limp, atantia asupra faptulul ca pina r;;1 dozela foarte mici de ozon con1inuts In atmosfera rnarilor . aqlornerarl urbane pot provoca dereglari serioase in function area organis- ' rnului uman. Incluzindu-se in procasul respiratoriu, in locul·oxigen ului molecular, o data ajuns In orqanlsm, ozonul .activeaza.ard.erile ~i ceielslte reaclo biochirnlca ce lr-sojesc rnetabolismut mal rnult decit sste nacasar, caaa ce are drept rezultat crseterea emlslsl de radialia 'ultravioleta andogena. Cum insa acest factor "lucreaza." impreuna cu slstemul neurcendocrtn, surplusul de azon in rnomantels de sursxcltare, cu prilejul unei rnari supiira.ri, de axsrnplu, poate de-terrnina aparijia slndrcrnului hiperenergetic,

Concentrafia czonului in atmosfera deplnde, dupa ' cum sa stie, de radialia solara, fiind maxima Intraorafe 12.149; minima noaptea de la 2 la 4, Facind rnasu-

VIORICA POD1N1t

Psiholest

-- - - - -- -

DANU 1. yi se lntimplii in mod freevent s8va trezip en gren dimineata'? 0 0 ~. Inalnte de a intreprinde ceva, avep nevoie de sfaturi ~i incurajiiri? 0 0

3. Agrea\i prim~jdia §i aventura in general.'? D 0

4. Aveti zilnic un program mai mult decit incarcat? 0 CJ

~. Va place sa va asumati anumite riscuri.? a LJ

6 .. Renootati definitiv atond clod apare in ealea dv. un

obstaeol important? 0 0

7. Cantap adesea luerurile U§Oal'e!ji pretextele cele mai neserioase? 0 0

8. Va place sa conduceti antomobilul cn mare viteza? a D

9 .. Trecti drept 0 persoanavmoale" in anturajul dv .. apropiat? 0 0

10. Dael ar fi casul, atiindrizni .s3 sbordatl ~jngur(a) nn nblectl«, chiar daca aeesta, pentrua fi atlns, ar necesita eel pupn

participarea. a patm .S3U cinci persoane? 0 0

Faceti parte

• J M

din cat,egorla

[fJ[3IJ1~@5J{]!][3[1@{fJ Of}j][fJ(J!)fl~DWf1~

Pentru (] ,afla ocest fucru. rdspunde!i prjn DA sou NU 'a cele zece fntrebdri 1i raportatj~vd to interpretarea rezultate/or.

Acorda\i-va cite un punct dadi ati raspuns cu DA la intrebarile 3, 4, 5, 8 '!ill 1 0 ~i tot cite un punct pentru raspunsmile cu NU la intrebarila 1,2, 6, 7.~i 9.

Faceti totalul punctelor obtlnute.

• Dac! ati obtinut 10 puncta: 0 ~titi (~i acast pslhotest nu face declt sa va. confirme acest lucru), indraznitl lntotdeauna, ericare ar ft- sltuajia. Va place

sa trait; intens '1}i periculos, ,

• DacA ati obtinut intre 7 ,i 9 puncte: nu sintetf a persoana e·zttanta ~i Ii ,-.;:; V ~ I· e s ~f'ti r' ul ( , . ) rnorata, a p aca II pnrn .. prima r

sa luati decizii ~i sa comandati.

• Daca ati obtinut intra 4 ,i 6 .puncte: trebuie sa va repezlti in orioe situati'e? Exista lucrurl pe care nu Ie face]] §i p a care n u Ie' veli intreprl nde nidodata deoarece, .. ointariti toate perlcolele,

• Daea ati oblinut mal putln de 4 puncte: sinte1i 0 perseana mal degraba rezervata slezitanta. Putln eura] ~i pl.ltina incredere in dv. in~iya nu v-ar 5.9 ...

striea. •

_,;;,,---

Traducere fi adaptsre:

LIA DECEI

Fieeare dintre eele ~ase lntrebarl ale testulul are dnci varianta de raspuns, incereuili - tara a va gindi prea mull - varlanta de raspuns care cradeli ca vi se potrlveste in cea mal mare masura, calculati-va punctajul ~i cltlli interpretarea din

fi n alul testului. .

1. Daca privltl fix 0 persoana. pe care 0 intiln~1 pe strada, ce a'fteptati sa se intimple?

a) nimic, deoarace persoana i~i va continua drumul

b) va zlmbl ~i i~i va continua drumul

e) va sal uta ~i se va apropia sa stam de vorba

d) S9 va intoarce eu spatele. deranjata sau stinjenita

e) se va Intirnpia ceva neasteptat, dar placul.

2. Ce vii vine sa facell daca observatl un fir de par pe hal ns persoanei cu care statl de vorba?

a) in mod amlcal lau flrul de par ~H inliitur

b) nu-l spun nlmlc persoanei, pentru a nu o of ens a

c) il spun sa-l ia pentru cil ii stii uri!

d) II lau ~i·1 pastrez, poats-mi aduce noroe

e) glumesc. spunindu-i: cine !ltie aJ cui este?

Oamenii au fost dintotdeauna un amestec straniu de logic ~i absurd, de rational,i fantastic, de ~tiintii ~i magie. Unii psiholog;. susiin cii in prezent are loc 0 renastere a preocupdrllor accentuate pentru magie, deoarece oamenii si'nt saturaii ~i plictisifi de ~tiintii ~i de organizareo: totala a vietii pe care 0 pTopU11e aceasia. in acelasi timp, al[i speciali;;ti considerii periculoase tendintel« spre magic ~i spre aspectele irafionale ale vietii. Cine are dreptate? Adoratorii zeitei raiiunii sau discipolii magicienilor?

Nil tie pTopuneri. sa 'rezolvam aceastd dilemii, ci s(1 vii intrebiim: dumneavoastr.ii ce tendinte avetil lnclinatia spre magic 0 domina pe aceea spre rational, spre ftiinta sau inuers? Parcurgeti testul urmdior ~i poate vefi reus! sa raspund€fisingur la tntrebarile et,untafe mai sus.

- --

Psihotest

- - -

60

--

Psiholest

3. La ee IIi ginal,1 daei vedet' un gfup de oamenllmergind~1 cintind pe strada?

a) au raeU! un chef ~i acumse fndreaprii spre casa

b) soar pulea sa fie' beli ~i periculo~i

else vor lndrepta spre mine ~i-mi vor clnta ceva ce-mi place

d) rna irita, a§a ca esle mal bina sa ma indeparlez

in graoo .

sls-ar putea sa. lie un grup de cintarell cuncscc], a§a cii a~ dori sa-I ascult,

4. DaciiB~ ~at8clt prln casA un lueru de care 8"e\labsoluti nnole, ee faee\l?

.a) II caut In connnuare. pantru ca slnt eonvins eli !Tebule.sa rle pe undeva

b) I'J'lB opresc ~i rna gindesc unda a~fi putut sa·, pun cj mi!apl.lc dealtceva, pantru a I'lW. calma

d) spun 0 Iraza ciudala care poate m-ar ajuta sa-I gasesc

el ii vorbesc oblectulul respectiv, cerindu-i sa iasa la iveala.

5. Cum reac~lollla1il dad un prietan va

I telefo. ".eaZi ,I vii irwltii in aceas,t3 se. ara la 0 petrecere?

a) mal intn 11 inlreb despre co petreeare aste verba I b) ttebuie sa rna gindeSc lnainte de a-l raspunde

c) accept invilalia Imedial !ii cu entuziasm

d) accept invitatfa ~i-i sugerez prietanului meu cTfeva idei penlrU a ne dlstra mal bine

e) deja incep sa rna bucur la ideea ca pe 'irnpul - seralei se ya intimpla cava unic §i foarle inleresil.nt.

6. ee facet' daci slm\ltl brusc 0 dur~re in b~aHr nu cunoBfte~1 ,CaUla?

a} lmi masez U§Ot bra\U1

b) iau un calmant

cJ intreb pe cineva ee trebuie sa fac

d) ma ginde5e, lncerelnd sa anu ee tel de durere

este .

e) iml ptlvssc concentrat bralul sl-rnl spun ca durerea rna va lasa lmedlal.

COTAREA

\"-Varlanta ~ _ !ntreb_a.r~a=------:=-----_=de raspuns 12 3 4 5 6 --a---' --3--1 --,-1-----,-1 - 4

b 3 1 3 2 2 1.

c 425 342

d 2 5 2 4 3 3

e 544 555

I INTERPRCTAREA,

Daca ali obtinut mtre 6 ~i 11 puncte: Sin'eli in - totalitate un adept al ~tiintei ~i ccnsidsra] ca societatea sa indreapla sub infltJenta rallunii catre

bUrlastarea geneta!a. Slnteli attt de corwns de aeeasla incitidelle ~ preocuparile de magie va lac sa zimbili; pur ~i sirnplu nu puletl sa Ie IU3111n serios .. Totu~i, sTnle!i lolerant eu cei care cred Tn

fenomene magice, pentru cii ii consldera]! Inapaiall, inculti.

Dv. credeli cu adevara! In ~tiln\a, in raliune. Va sugeram totusl ca, din cind in clnd, sa tasat! friu liber lanleziei, sa vlsa] pUlin cu ochii deschi~L Crealiviralea dv. at pulea cre~le semnitica~v dupe. momentele respective .... Poale char i n avantajul~liintei.

Tntre 12 i) 16 punc!e:: Desl sTnteli 0 persoana ralionala, nu sxcludeti exlstenja unor forte necunoscute Cflre depa~esc sxpllcatla ~tiinlifica. Tocmai pentru acest Jucru sinleli faarte rigures !j>1, irl;acela~i limp, foalts· a:gres\\I irnpotli'lla a tot eeea ce esle magic ~I simbollc. Sinte'li un cenzor ~i un critic Ioarts drastic al orlcarul fenomen ee S9 aM dlncolo de sfera _~tiin\ei ofieiala, Agresivitatea !j>i atitudlnea dv, de. adept al ~tiin\ei stnt direct propoqionale cu teama pe care 0 incercali tala de magie l1i de puterile necunocute. Citlli recomandarile de la punetul anterior~i reflectali. rnsear pulin, la ele. ~i, nu uitati, nu tot cssa ee esta --.deocamdatii - necunoscut este !ii malefic.

flltrlJ 17 sl 21 de puncta: Sinle!1 intluen\at de caaa ae S9 nume§le gindire magica, va este trica de ea. Sinleli susplclos cu ceilall! pentru CB lIa esla teamii ca ei v-ar putea dirija ecndulta rara sa va da] saarna de acsasta. Gredeli In superstllil. dar nu sinte!i prea inclinat sa aeliona!! ca atara. Slnlsli ccnvins ca exista oameni cu caJitiili~i insu~iti magice, dar mulli dlntre ei sin! sarlatanl ~i protHori; ~tiinla este nacesara pennu a-I line sub control. Va recorriandarn sa VB elaborap un sistem mai valid· de criterii pentru aprecierea celorlaltl; diversilicap-va lecturlle, dar 11\1 eXigent. ~.i. 1n fine, acce~ta~i faptul ca_ de rnults ori coincldenlele nu au nimlc straniu In ele; daca insistali, veti vedea ell. multe fenomena aparent ciudate pol 1'1 loarte blna e~pHcate rational.

Intre .22 ~i 30 de puncte._" Sinteti un adept desavir~l1 ~i entuziast al magiei, eu tendlnta de a vedea lumea intr-un mod inexplicabll, iralional. Va place ca prln imaglnalie, fantezla sa va Indeparta]] de raliune. Societatea organizata, rigoarea va. deranjeaza cJeoarece va impiedica sa intllnili neprevazutul. \Julri1i speranla de a avea unele puteri misterioase prin care sa-l influenjati pe cellal\i ~I Jumea care viii inconjoara. Credeli in magiciani ~i in utllltatea lor socials: va la.sarl purtat de vise ~i disprelulll ~tiinla, pe care 0 consldere] responsabilil. de mLJlte din.nenorocirile societalii conternporans.

Ce-ar Ii caca ali incerca sa va relatlvlzaj] ~i nuan\a\i pU\iAatitudinile?! Peate \le\i apre~ja altlel ~tiinla, dupa ce ... eli lnesrea sa renunlati pentru 0 saptamlna la televizor, radio, telefon, Irigider, automobii elc., <etc. •

Traducere !?i adaptare:

JENI SlNTION, Fll..ARET SiNTION

61-

Parapsihologie

au un aI ,.selea simt

I

'.

Animalele de compan;e ~;u dnd se va intoarce stapinul acasa Ji Ii ghicesc gindurile. Au oare ,nsuJir; excepfionale?

•

Rupert Sheldrake, diplomat al universltatilor Harvard ~i Cambridge, in prezent profesor la aceasta din urma, este autorul teoriel "cimpurilor morfogenetice", toarte contestata de multi dintre ccnfrajil sai. Conform acestei teoril, sintem inconjurati, de cimpuri de !orta invizibile, care pot fi purtatoarele unor relatii ce desfid lagile cunoscute ale naturilIn ultima sa carte, ~apt9 experie!l1e care pot schimba lumea, consacrata unor tenomane inaxplicabile, biologul englez abordeaza, bazindu-se pe numeroase rnarturil, puterile - aparenl in afara normelor • ale animalelor, fara a furniza, deocarndata, 0 axplicatie, ci deplingind lipsa de interes rnanifestata de oamenii de ~tiinta pentru acest domeniu. Cercetarile sale vor permite, poate, sa intelegemenigma porumbeilar voiajori !?i cum anume un animal pierdut poate parcurge sute de .kilometri

pentru a-si regasi casa. •..

Ciln~le Bobby;' aca;u/sta~i";;i murise de curind, dlsparea "zilnk», intre

j orele 7 fi 8 diminealB," indiferent de vremea de alara, din CBSB noilor sar stapinl. Intr-a zl, au af/at as Bob!W, psrcurgeain flecsr,e dlm/nesla 1,5 km· . pins Is cimttir, unde se cute», gemind, pe mormintul stapinei. $; asta tlmp de trel ani. Cum 8 ftiut ciinele unde este ingropata StaPln8 lui, care murlse la spital? Cum I-a descoperit mormintul? De, ce se ducee ecolo in fiecsre zi, la acee8§lora? '

-62

A proximativ 10% dintre pisfcife §i ciinii no str] ar Ii dota]! cu faculti!itl misterioasa, care le permit sa fie In contact cu sUiplnul aflat departe, de a "simi!"

. dinainle intoarcerea. acestula, chlar daca nu o face 101 orele oblsnulte, ~I de a-i "cltl gin-

I durile". Ests acevarat sau nu?, S9 lntreaba autorul articolulul din rsvlsta franceza. Femme actuelle nr. 573/1995, scris pe marglnea eartii recent aparute a lui Rupert Sheldrake. Posesoril de anlmals stlu, deslJJur. cu tctli: chlar lara sa pronunte cuvlnlele Ialldlce "veterinar" sau 'vacanta", unele pisiei devin inviziblle la ora plec arii in concadlu sau a vizltel la medlcul cu pricina. In acaste, momente atmosfera esle, cu slguranta, lncarcata. dar n u cumva plslclle respective slnt §i.., pslholog.l?

In eanea sa, !?apte experlente care pot sehlmba lumea, bioiogul englez Rupert Sheldrake a reunit sute de marturii din Statele Unite ale Amerlcil §i Marea Britanie in legalura cu puterlle telepatlce §i premonitorii ale animalelor §i a propus 0 ancheta internationala asupra telepatiei om - animal. EI este eonvins ca anlmalele au un al :;;aselea simi Iii reusesc sa stablleasca "o.linie directa" iii secreta cu gindurile staplnulul, Mal multi stapln] de pisici din. Marea Britanie sustln ca , acestea raactlo neaza la so nerla tefefonu lu i, incercind sa rldice recsptorul, dar numal atuncl cind sun;t staplnul, Anumiti ciini incep

- -

Parapsihologie .

- --

sa S8 agite in momentul in care ereprletarul pleaca de \a birou ca:tre casa Ii' asta indlferent de ora. Altll par sa ~tie cind es~e in pericoi saw pe moarte stap1nul §li atune! dau sarnne de suferlnl& Intensa.

Simple colncidente? Ce parere auspeclali!jtii? Daca nu se poate dovedi !jUintific sxlstenja unai legaturi mlsterloase intra anlmale~i stapinii lor, aceasta nici nu poate fl In1IrmaHi. .. Se pare ca ar 11 tlrnputca oamenii de ,tiinta sa sxamlneze aceasta stars de Iapt fa.ra partlnire. Un lucru sste slgur: Tela~iile intra sta:pin iii animal pot 1i Infe"se; intra e.ompanionlJ no~trJ {lJ nol nu 6'ste nevols de cuvlnte pentru a spune "te iubesc· ..

Cum peste II expJlcati ,;actiaiJ!slcll SophIe ?,6e intreabii RUpert Sheldrake. Am gasil-O, infomefafa, sc:otoc.l"d prin gunoale, ,lam adus-o scssa, unde pls/cfI s-s relecut. Dupii cifevs '. mini, 108m gi51t un cim/n •. oameni dJs~ pu~J sa ,Q "adopte': Oar,Tn ZIUB "'ransferulur, nlcl u(ma de Sophie! Parra zfle. mal tlfz/u, 8 feSpawt, tim/dB, farii mot, la ora cine/~1 f/-a devorsf. '.. res. Reu~/se/ In zIJele precediinfe; ln'Imp ce 0 c8ufsm, ii promises em, in' gind: "Foarte blne, sl ciftlgat. Dsci te tntorcl, vel famine cu no/". A,receptio-

na' mesajul su.tii Is Buta! . '$

Revista f~anceza Psychologies a intreprlns, In vars lut 1995, un studtu ssupra acestul sublect dellcat ~;I controversat: cerceUitorl1 Christine Hardy ~i Marlo Varvoglls, spacializa1i'in.psihologia experlmentala, au studlat raspunsurlle primite de la cititorl (Ie operajla .... especliva au colaborat, de asernensa, revis-

tele Madema Flga.ro §i 30 mlllions d'amls, trimitind scrisorHe soslte pe adresele lor).

"Am putut sa cnese §I sa studle2 numeroase eazuri frapante de teJepatla intra animal §i stapinul sau, Am primlt, de exernplu, nurneroase POVB§tf eu clinl care ineep sa url.e chiar 1n clipa in care sfap1na nalife Is maternitate sau in momentul in care stapinul sa afta pe masa de opera~ie.rnlrucit stapinul ~i cUnele se I afla la dlstanla unul de altul, este Yorba de

telspatie", afirma Chrlstine Hardy, .

La 0 prima analiza a scrlserllor primite laredactia revlstel Psychologies, speclarr~tll au ajuns la cencluzla cs unii dlntre pisiclle il calnli noetrl, dar nu nurnai, ·ar fl dotatl cu facultiliti destul de uimitoare ~i ar putea ~a preveda l.rn svenlment cu mult inainte ca acesta sa aiba loc (accident, moarte, incendiu, Inundalle); sa

prevada deciansarea unai maladii; sa per- .,

ceapa, la distant§. §i in momentul exact, un evenlment (acc;dent, deees, na~tere, intaar-

cerea stapinulu[, apeluri teletorrlce), sa perceap.a hotaririle staprnului (vor fi dulii la vetertnarrla plimbare, in cu§€:a ... );. sa S9 relntcarca acasa (chiar fa.ra indicil); sa i"i regaseasca stapinii; sa "inteleaga" starlle de

suflet ale rnembrllor famlliei (§;I sa 1i reeen-

forte.ze moral); sa Joace rol de protector sau

chiar, oeazional, de salvator (£hIGIJ Una a fI

dresat). Marea majoritate a marturiHor se refe-

ra la eiini sau plslci, dar au fast primite ii sen-

sari care aveau drept subiect alte anlrnale: un

panel care ghlcel?te clnd pleaca staplna; un

cabal care sirnte cind se tntoarce staptnul, un

elafant care a perceput moartea stapinulul sau

ori un papaqal care a presim~it accidentulsta-

pinului aflaL in strainatate,

"Dincolo de studiul psihologie sau ~tilnllfic, de cercstarea dovezllor sau de racunoa,ter'aa unul tenernen, este de pa.rere Erik PlgEl,nl, I autorul artico.lului "H~toires extraordlnaireS et.. vraies", din revlsta Psychologies nr. 134/1995,. aceste prime rezuhata ne fao inainte de toate sa ne gindlm ca anlmalele asa-zlee .. de companle .. " daca. nu pot vorbl, au cusiguranla 0 con§tllnta sau 0 forma de con§tfI,nla, care ar merita 0 mai mare atentie din partea speclel

urnane." •• 63

-----

LlADECEI

64

1. Coutal' adesea placeres?

I 2. Acceptal1 cu u,urintii prlva- 0- 0

I 11unUe7 . .

3. P~utell trai fara a avea un iubit 0' a

(0 lublta)? .

4. Multlplles.ll experilent,ele algreablle· (in numeroas,e domenti), chlar ds.ca trebule sa incaleali

• anumlte regull ale moralei? 0 0

• 5,. Trebule sa trale,ti Ura eon-

. stringer! ,I fin) nlc~ un tabu. Sinteti 0 DO' de seord cu aceasta. afirmalle?

6,. VI.soa tntimplat pins scum S8 POf;tl11 mal mults vrerne sau sa VBI - prlva,i multtimp de 0 place!re? 0 0

7. Conslderall ea,. pentr1.1' a alun-

ge /0 forme mal elaoora'te de place--

re, asle potrivit orlee mlJloc? D a

8. 0 plicere raili ,rextrema tre-

bule sa se Upseasca de morala? 0 0

9. Credeti cs ar trebut combitutii IIbertetes rnoravurllor a,s

cum e~!e e.a practical.a 88tazl In 0 0 unele larl ale lumll? .'

. 10. Putetl trill fara nlel 0 satls- LJ 0 facile materials?

Epicurianul este, conform Dtc/iona11l'ui explicativ al limbii romiine, persoana ce cautii pllicerile alese,

• rafinate, spirituale, dar ~i 0

I persoanii fnclinatii spre

placeri. Sinteti sau nu un epicurian(ii)? Raspundeti prin DA sau NU la intrebiiril~ de.. mai jos, raportatl-va apo: la interpretarea rezultaielor ~i veti afta.

Traducere ,; adaptare:

L1A DECEI

Acordati-va un punct daca apraspuns eu DA 18 intrabarile 1, 4, 5, 7 ~I 8 ~i tot Un pLinet pentru ra$;lUnsuriie eu NU ta in1reb8.rile 2, 3, 6,9§i10.

Faceti tolalul punctelcr obtlnute .

• Daca. a1.1 obllnutB, 9 sau 10 punete: pNicerea, sub toate forme Is" ccupa un lac I foarte important lnexlstenta dv. Nu va puteti priva deloe de ea.

• Dacs, atl obtlnutintre 5 ,I 7 punete:

In funct1e de context Ilicircumstanle, va . 18:5a11 in vola anumitor placerL dar in alte cazurl, morala va lnterrlce sa 0 faceti.

• Caca atl obllnut intre 2 ,14 puncte: place rea ~i cautarea Sa nu reprezinta cava es.ential pentl1J dv. Aveti 0 alta filozafie de viat~.

• Daca. atl, obllnut mali pulln de 2 punete: eplcurismul nu va lntereseaza. Ati ga.sit in alta parte, intr-o anumitll. morala, respectiv 0 disclpllna. de viafa •. bazele comportamentului iiii mozofiei dv., •

.,

•

'1

Va duceti la medic chiar!ii pentru ... o bub~a?

o DA

NU 0

2 Gradeti ca sinteti sanatos (sanatoasa) laora aell/ala?

o DA NU 0

3 Ali putea sa. petrecett Q saptamina fara sa luati nlcl un fel de medicament?

o DA N'U 0

4 Atune! eind sinteti bolJ1av(a). chlar daca este vorba as un slmplu guturai, va ingrijorati Imediat peste masur1:i.?

LJ DA NU CJ

5 MaladiHe spoof noastre - mal ales SIDA - va produc anumite angoase?

aDA. NU 0

6, Plecali in stralniHale fara a va lua nlei o preca:u~e ~a:nita!a (vaC<?in, medIcements de stricta necssnate etc.)?

. CJ DA NU 0:

7 Neliniitile:;;1 9'rtjile-in legatura. cu sanatatea dv. va fae capricios (oapricioasa) ~i deza,greabi1(a) vlzavi de' ceiapropiati?

C] DA' NU LJ

8 Va plingetl deseorl de eel mal mie rau? .

o DA

NU 0

19

Gheltulti Tn media un stert din venltul lunar pe tratarnente preventive I§i consullalil medlcale?

o DA NU LJ

Va puteli Ilpsi de rnedlcul dv. timp de trei luni saU chlar rnai mult?

n DA. NU 0

10

Va obsedeaza sau va nelinisteste siarea siiniit~tii dv.? .Hi/uti casutele insemnate cu DA sou NU §i veti afla, poate, riispunsul.

Acordati-va un puna dadi ati raspuns cu [)A la intrebarilel 2, 3, 4, 7 §I 9 §I tot un punct . pentru raspunsurile ell NU Ie tntrebarile 1, 5, B,8 §J 10.

Face~l tota!ul punct~lor.

• Osci all obt1nut lntre a ;;1 10 puncte: stnte~i, lncontestabll, 0 perseana ipohondra; din pacate, boala dv., 0 maladie pe fond nerves, se vindecii destul de greu.

• Daea 811 obltnut tntre 5 ,I 7 puncte: starea siinatatll v.a obsedeaza §oi va nelin',§ts§te uneori,pin8 la a dsvenl 0 constanta a preocuparilo.r dv., transformindu-vii: intr-o persoana toarte dezaqreabila. Va ccnslderatl toarte bolnav(a). darln raalitate va bucu~ati de 0 sanatate pertecta,

• Daca all obl\nut intre 2 ,I 4 puncte: grija pentru saniUatea dv, este discreta. Nu pareti praa preocupat(ii) de eventualele agresiuni ale unui virus, chiar daca este eel at gripel!

.• De.cii all ob\lnut mal pUlln de 2 pUncte: sintetl opusul unei persoane Ipohondre. •

Traduceffl ,1 adaptare:

LIA OECEI

65

Psihotest

- - - -

d porni "hiar Iluine -it marea aventuri?

. va atrag in mod irezistibil marile inaltimi oriadincurile marii? Ati urea sa plecati chiar mfine spre alte zan Sau va este suficient sa va a~ezati in lafa televizorului? Pentru a a/la dacd sfnteti atras de marea aventura, tncercati sa raspundeti fa '

intrebarile de rna; [os,

DANU

1 VI s-a Infimpla1 sa partlclpe]]

la 0 vinatoal1!' de ur,i? c:J c:J

2 A1i putea porni intr-o aven~ tura In tocuri mal putln cu-

,noscute? LJ LJ

3 Va pasicnea.zaalpinisml.lII? LJ LJ

4 Practica1i plonJarea sub-

marina fn mod regulat? ' LJ LJ

5.· Preferatl sa traili Matea' Aventura la dll, aeasa, In

fatli televizo·rulul? ' 0 0

6- V-ar fi tentat sa Ple"ca\l, ca 1Iolu ntar, lntr-u na dlntre urmiitoarele tarJ: Llban, Kurdistan. Ink, Etiepla, Kuwe'it, in momentul in care acestea treceauprin situ-

• I alii delicate? 0 0

7 VI s-a intimplat sa va petre-

ce;i vaeanlele aessa? 0 0

8 Ati tracut vreodatii pe Ii.ngii moarte in timpul "evadarllor" dv. (escal.adari, explerarea

unor pe§terl etc.)? LJ 0

9 Ati inviilat .mal rnulte IImbl pe ntru ,3 va desc u rca rna I bille in caliiloriile dv. ,I a trai din

, pi In diferitele aventurl? 0 O-

___ ~6_=6 10" lnchetau mal multe as!gurari

inainte de a-r p leca intr-o

calatorie? 0 c:J

Acordaji-va un punet daca, atl raspuns au DA la Intrebarile 1, 2, 3, 4, 6,B ~i 9 §i tot un punct pentru raspunsurile cu NU la lntrabarile 5, 7 ~I 10,

Facejl totalul punctelor cbtlnute,

• Daci atl obt1nut 10 puncte: sintetl un aventurier (0 aventurlera), in adevaratul inteles al cuvlntulul, Traitl pentru Aventura. Gra~e el, putetl sa va. exprimati total.

• Dacii all obti:nut iotre 6 ,I 9 puncte: va place sa, tralti Aventura, sa va fixatl scopuri §I objective adesea primejdioase, dar, dupa parerea dv., merita. sa 0 faceti. .

• Daca ati obSlnut intre 3 ,I 5 puncta: tlmltaji Aventura I~ citeva experlenje. Masuratl pr lrnejdllle §i nu Ie acceptatl in Iotalltate.

• Dadi all oblinut mal putln de 3 , puncte: pentru dv., Aventura Be afla, fara , lndolala, la ... coltul strazil: in mod cert nu prea departe, •

Traduc.,.. ,/adspt.",:

LIA DECEI

Parapsihologie 0 '

--

Les Cahiers Rationalistes

·Ccnocides Alain Polic~'

• Dccoupol1S I' Afghanistan CalJrici Go/lJI.I

=Sur l'Invcstigatlon sceptique Ew}' 'it Jwf7m,:;n

• Rpfle:>o:ion slIrl'idCl1titc iuive contcrnporaine

And" .. Slrm.?

Radio

• Lcs rnarchanrls d'illusion '~1'Cql.lL\:=i t\~.l;IH_", vvr-, {"II~I'n'~

r,-,Vue IIWIl!lur"lk (iodir(· .. · p:lr l'Ullinu rt.lliulI •• li!>l ...

. ,

.C!Dniunea []3ationalisti

,

F ondata In 1930 de caIre fizicianul francez Paul Langevin (1872- 1946) - promotor, alaturi de Albert Einstein, al relativtsrnutut >, Uniunaa Rationalistii. a reu nit savant! de

presligiu. Intre 1946 !?i1955, asoclapa l-a avut ca pressdinte pe Frederic JoliotCurie (1900-1958), laureat al Premiului Nobel psntru chtrnle in anul1 935, iar din eomitetul de onoare fae

parte, intre alte personalltajl I ~tiintltlce ~i culturale de prim rang, laureatul Premiului Nobel pentru medicinii. (1957), farmacologul italian Daniel Bovet ~i bine cunoscutul pslhotog trancez Rene Zazzo.

Uniunea Ralionalista denunta oriee forma de iratronalism l?l lupUi. psntru libertatea lntelectuala, Tmpotriva tuturor formelor de indoctrinare. Este deschlsa splrltelor Independente care nu stnt multumlts de ideile sau credlntele necontrotate.

Revista Les Cahiers Rationalistes, ed itata de Uniunea Hajlonattsta, constituie 0 tribuna de luota Tm· potriva lrajionallsrnului. Intr-unul din ultlmale numere ale revistei (tebruarle 1995), sociologii .Jacques Maitre ~i Yves GalIfret analizeaza fenomenul curios al persistentei tn zilele noastre a eredlntelor arhaice ~i a practicilor dlvlnatoril. Fenomenul es\e cu a\\t mai curtos C\,l cit Tn Franta, tn urma au trel secole, in iulie 1682, Ludovic al Xlv-Iaa (supranumit Regele Soare) a samnat un edict de expulzare a celor care axploateaza credulitatea publica "sub prete,xtul horoscoapelor ~i a! divl· natiunii".

Un sondaj de oplnle rea-

lizat Tn 1993 arata cii. 46% dlntre trancezt orad in predictiile astrologilor ~i 66% in poslbilitatea transmiterii la distanta a gTndurilor, Criza rationalitii.tli ~tijntifice ~i surprlnzatoarea credulitate

a oamenilor constituie azi 0

terna de reflectie nu numal

Tn Franta - asa cum oplna Laurent Mayet, redactor-

~ef al revistei Sciences et evenir-, ci ~i in Romania.. 67

--------"

ADINA CHELCEA