Ionita Alexandru 10C

Fenomene Paranormale -referatParanormal este un termen pentru o varietate de fenomene care ies din sfera normalului. Termenul este folosit n parapsihologie i are de a face cu fenomene ca telepatia, energetica, divinaia,percepia extrasenzorial, telekinezia i feluri de a supravieui dup moarte ca rencarnarea, fantomele, i bntuirile. Termenul paranormal este o vasta umbrela pentru toata varietatea de fenomene neintelese, neobisnuite, neacceptate si inexplica bile din punct de vedere stiintific. Opiniile fata de manifestari stranii s-au modificat de multe ori de-a lungul timpului, dar relatarile asupra fenomenelor in sine au ramas surprinzator de consecvente. Iar validarea si acceptarea paranormalului este inca subiect de dure controverse intre sustinatorii sai si sceptici. Se cunoaste cu siguranta ca o buna parte a fenomenelor catalogate initial drept paranormale sunt simple mituri si legende populare, care au rodit din numeroase seminte oculte raspandite in folclorul universal, acelasi folclor care a produs zane, zmei, balauri sau zburatori. Alte asa-zise fenomene s-au dovedit, mai apoi, simple escrocherii puse la cale de sarlatani care au profitat si inca profita de naivitatea si lipsa de cunoastere a numerosi indivizi creduli. In schimb, pentru o buna parte a intamplarilor stranii nu s-a gasit niciun fel de explicatie Clasificare

!aterializarea Clarviziunea Precognitia "adiestezia Psihokinezia Poltergeist #evitatia $%&'urile (antomele )ncombulsibilitate

Ionita Alexandru 10C

Ionita Alexandru 10C

Precognitia

*n simt misterios te avertizeaza ca, in viitor, s'ar putea intampla ceva ' de obicei, ceva neplacut. *neori, presimtirile inseala dar, alteori, se poate intampla ca realitatea sa se potriveasca in chip tulburator cu presentimentele. Premonitiile raman un domeniu straniu, un abis mult cercetat, dar prea putin cunoscut. )ar exemplele ilustre ' ale unor prevestiri care s'au implinit, adesea in chip tragic ' sporesc misterul acestui fenomen.
Parapsihologii folosesc mai degraba termenul de precognitie, pentru a desemna perceptiile metapsihice care se leaga de un eveniment viitor. +iversi autori vorbesc despre felurite viziuni precognitive cele au loc in stare de transa ' lucru intalnit in relatari despre activitatea unor vraci, samani sau, mai nou, mediumi, visele prevestitoare ' despre care relatarile abunda,presentimente, situatie cand prevestirea este resimtita sub forma unei emotii, sau lucruri pe care cei inzestrati cu capacitati precognitive -le vad-, pur si simplu, in stare de veghe, in contexte dintre cele mai obisnuite. +eseori, aceste intrezariri ale realitatii viitoare sunt simtite ca niste avertismente, ele vestind aparitia unor situatii neplacute, a ceva rau. $ linie prea putin clara desparte precognitia ' aflarea unor intamplari viitoare fara a fi avut nici un fel de indiciu in privinta lor ' de previziunile care pot fi doar rodul unei adanci cunoasteri a realitatii, pe baza careia se poate deduce, in mod logic, evolutia unor fenomene in viitor. Totusi, acest domeniu starneste in continuare un mare interes si inspira aparitia multor lucrari dedicate incitantului fenomen. $ carte publicata in ./01 de 2rian )nglis, un cunoscut 3urnalist britanic pasionat de paranormal, carte care a fost tradusa si in limba romana si a aparut la noi in .//4, sub titlul PARANORMALUL - o enciclopedie a fenomenelor psihice , aduna, in capitolul dedicat precognitiei, un mare numar de exemple, autorul descrie vise si previziuni apartinand mai multor personalitati, din diferite epoci istorice, cu abundenta de informatii si cu multa convingere, ceea ce le confera o puternica aparenta de veridicitate. 5vident, cei care nu se multumeau cu explicatia -visele sunt trimise de zei- 6sau de +umnezeu7au incercat sa gasesca 3ustificari mai stiintifice ciudatului fenomen al viselor prevestitoare. $ lucrare clasica este An Experiment with Time, publicata de inginerul britanic 8. 9. +unne 6foto, 3os7 in ./:;. )ntrigat de propriile vise premonitorii care pareau sa'l avertizeze in privinta unor evenimente care dupa spusele sale, s'au confirmat adesea, el s'a aplecat asupra fenomenulu, incercand sa descopere o explicatie. Teoria sa este si azi de mare interes si a inspirat numerosi alti cercetatori, dar si artisti. 5l sustine ca timpul este etern prezent, ca trecutul, prezentul si viitorul se petrec toate deodata. 5 o idee dificil de explicat si inca si mai dificil de inteles, sa recurgem si noi la analogia clasica, aceea care aseamana timpul cu o carte. < trai prezentul, a percepe prezentul este ca si cum ai citi o anumita pagina din carte. $mul care -citeste- pagina prezentului este constient numai de ea in acel moment, dar celelate pagini ale cartii, trecutul si viitorul, exista si ele in acelasi timp cu pagina

Ionita Alexandru 10C

citita si, daca am putea citi toate paginile cartii simultan, toata cartea deodata, am intelege ce inseamna sa traiesti simultan prezentul, trecutul si viitorul. +unne sustine ca, in stare de veghe, omul -simte- timpul doar liniar ' ca pe o curgere in linie dreapta, dinspre trecut spre viitor, in schimb, in somn, creierul functioneaza altfel si devine capabil sa interpreteze timpul in acest mod -simultan-. Constiinta devine libera sa rataceasca prin prezent, trecut si viitor, care 6sa nu uitam7 exista toate in acelasi timp. )n lumina acestei teorii, devenim astfel capabili sa avem acele vise precognitive ' constiinta nimereste peste o intamplare oarecare din viitor si creierul o experimenteaza in modul sau propriu, transformand perceptia intr'un vis mai mult sau mai putin explicit, in care ceea ce se intampla poate fi vazut oarecum -ca in realitate- 6ca in visul lui #incoln7 sau poate fi exprimat intr'o forma simbolica 6precum in visul lui &apoleon7. Pentru orice fenomen categorisit drept paranormal, exista doua perspective cea din care 3udeca aceia care cred in aceste fenomene se opune celei din care privesc pozitivistii sceptici, care refuza explicatiile oculte si incearca sa explice orice fenomen, indiferent cat de misterios ar parea el altora, prin prisma unei gandiri stiintifice, cautand explicatii -firesti-, bazate pe ceea ce se cunoaste pana acum in fizica, biologie, psihologie= Ce spun, asadar, despre premonitii, precognitii, presentimente, vise prevestitoare > co., adeptii scepticismului stiintific? )n general, parerea lor este ca, daca nu e vorba despre frauda, atunci avem de'a face cu interpretari gresite ale unor fenomene sau@si despre particularitati ale psihicului uman care influenteaza intepretarea obiectiva a faptelor. !emoria umana ar avea in mod natural tendinta de a retine mai degraba coincidentele, toti suntem impresionati de coincidente, de confirmarea pe care realitatea o aduce unui vis sau unui presentiment, dar toti uitam si nu mai punem la socoteala nenumaratele ocazii in care premonitiile nu s'au confirmat. Cu alte cuvinte, luam in calcul -reusitele- si nu -esecurile-. +aca am visat ceva care ni s'a parut -semn rau-, iar a doua zi chiar se intampla ceva rau, asociem intamplarea cu visul si zicem -Aezi? Btiam eu ca o se intample ceva rau, fiindca azi' noapte am visat cutare chestie.- +ar daca nu se intampla nimic? Bi ce sa mai zicem despre cosmarurile care au drept cauza ceva gata intamplat ' evenimente traumatizante din trecut, poate unele de care nici nu suntem constienti, intamplari pe care mintea noastra le'a inchis undeva adanc, in subconstient, incercand sa scape de teroarea lor? +aca ne imaginam ca aceste vise se refera la intamplari viitoare, ne inselam, le'am intepretat gresit.

Aisele premonitorii sub lupa cercetatorilor

Premonitiile sunt categoric fascinante, motiv pentru care se si incing atatea dezbateri in 3urul lor. !ulti oameni au o anumita capacitate de a -simti- lucruri care urmeaza sa se intample, adesea fiind vorba despre intamplari marunte. Poate unii oameni au capacitati de acest soi mai dezvoltate? Poate sunt capabili sa functioneze, in stare de veghe, in acel mod -simultan- descris de +unne, in care percep deodata trecutul, prezentul si viitorul, lucru de care, iarasi conform lui +unne, cei mai multi oameni nu sunt capabili decat in timp ce dorm? $perele de fictiune ' mai ales filmele ' au exploatat din plin acest element, aducand in scena persona3e care au, din senin, ca intr'o strafulgerare, -viziuni- scurte, dar dramatice, asupra unor lucruri ce urmeaza sa se petreaca in viitor. $ricum ar fi, acest simt, oricat de imperfect ar fi el la ma3oritatea oamenilor, este unul misterios si de aceea, fascinant. <tat de fascinant, incat este studiat cu mi3loace stiintifice, in cadrul unor proiecte de cercetare desfasurate in institutii academice dintre cele mai serioase.

Ionita Alexandru 10C

)nca din anii ./4C, la *niversitatea +uke din B*< exista un #aborator de Parapsihologie unde doi cercetatori, 8oseph "hine si #ouisa "hine, studiau fenomenul precognitiei. )n ./D;, psihiatrul 8. <. 2arker a infiintat, in !area 2ritanie, o institutie stiintifica dedicata unui scop practic ' 2ritish Premonitions 2ureau ' unde erau centralizate informatii de la persoanele ce incercau diferite presentimente referitoare la calamitati, datele erau adunate cu scopul de a pune la punct un sistem original de prevedere a dezastrelor. +upa cat se stie, 2arker chiar a reusit sa depisteze cateva persoane ce pareau inzestrate cu un soi de antene sensibile, persoane ale caror presimtiri erau confirmate de realitate. +in pacate, insa, aceste persoane nu puteau prevedea exact momentul cand avea sa se intample catastrofa cu pricina, nu reuseau sa o localizeze in timp., astfel incat sistemul de avertizare nu putea functiona. )n ./;/, la una dintre cele mai prestigioase universitati americane, Princeton, a fost infiinta un laborator specializat ' Princeton 5ngineering <nomalies "esearch 6P5<"7 ' destinat sa studieze, cu mi3loace tehnologice moderne, interactiunile psihicului uman cu realitatea fizica. 5chipe pluridisciplinare ' psihologi, ingineri, fizicieni s.a. ' au studiat aici diverse fenomene tinand de sfera foarte vasta a parapsihologiei, printre care si precognitia. #aboratorul a fost inchis in :CC;, au mai ramas insa institutii stiintifice care exploreaza acest camp al cunoasterii, inca prea putin cercetat, incercand sa aduca precognitia din paranormal in normal, respectiv sa ofere explicatii acceptate de comunitatea stiintifica acestui fenomen tulburator si atat de putin inteles.