RALPH LINTC)N

Fundamentul . cultural

al personalftatii

I

Tradtscere in Iimba romana :

SERGIU SARARU

Studiul introductio laeditia romaneasca :

Dr. VASILE V. CARAMELEA

Coperta de

HARRY GUTTMAN

RALPH LINTON

Projesor de antropologie fa Unioersitatea C.olumbia

Fundamentul cultural

al personalitatii

EDlTIJRA $TnN'fIFIcr

Bucuresti, 1968

CUPRINSUL

RALPH LINTON $1 ANTROPOlOGIA MODERNA de ITr:-Va$iie Caramelea 5

P~ATA 37

INTRODUCERE 39

CAPITOLUL J

Individ, cultura ~i societate 45

CAPITOLUL U

Conceptul de cultura 68

CAPITOLUL III

Structura sociala §i participarea la cultura 92

CAPITOLUL IV

Personalitatea 116

CAPITOLUL V

Rolul culturii in Iorrnarea personalitatii 152

CAPJ~OLUL I

Individ, cultura §i societate

Studiile asupra individului, culturii ~i societatii.ca si asupra multiplelor relatii dintre ele, sint tot aci:tea raspunsuri la vechiul precept "Cuno~te-te pe tine ~Ili&uti". Majoritatea fenomenelor Ide care se ocupa aceste studii au fast adrnise din timpuri imemoriale, ,dar examinarea Ior a fost 1n mare masura hlsad in searna filosofului ~i a tealogului. Albia ~n urrna cu doua sau trei generatii au inlCeput sa fie considerate ea un teren propice pentru cercetarea stiintifica. Dar, chiar ~i acurn, o asemenea cercetare mai inclmpina greutati considerabile. Cu toate ca adoptarea acibudinilor $tiin~iJ1ce inregistrealza un SUlC'CCS cresoind, un mare numar de tehnici ~t'iinti.Hee recunoscute sint pur .§i simp~u inaplicabile la fenomenele de acest gen. De exemplu, Insa~inatura macerialului 1:mpi.edic1i, in buna misudi, folosirea metodelor experimentale. Trasatur,iie intrinsece ale culeurilor §i aile societatilor nu pot fi reproduse, dirijate sau studiate in conditii riguros controlabile, Individul este mai acoesibil tehnicilor experimentale, dar ~i e1 prezinta multe aspeote care scapa acestor tehniICi. Ohiar ca mic copil el se prezinta cercetatorului eu configuratia proprie a experientelor sale ¥ a posjbilitatilor sale innascute, determinate biologic. Or, acestea din urma reprezinta un x nerezolvat in toate ecuatiile ; un x care nu poate fi rezolvat prin nici una dintre

45

tehnicile de care dispuriem 1n .prezent. Teoretic, desigur, este posib:i1 ca factorii innistuti sa fie urrnariti chiar ~i la om. orbtinl.n:du-se, tn cOnldi,tii de reproducere controlate, din amici ereditare aproximativ' uaiforrne. Aipoi ar putea fi supuse obse:rv:~ti.ei ,dlirversele genuci de :per1Son~ta te obr~nute aruncl oindcercetatorul tru;~i s.chimlba conditiile de mediu, Oricum, asemenea cobai umani tin de un viitor indepartat, ~ntrucit distoneaza puternic cu vadorile pe care am Fost tnvata~i sa le respectfrn : chiar ~i prima faza, a producerii de dirramici ereditare pure, presupune ca tabuurile incestului sa. fi disparut, eveniment foar,te .~mpro!babil.

Aceste lirnitari aduse folosirii metodei experirnentale nu consrituie si'!l!gurele dilf1cultati pe care. le are de infrun tat cercetatorul, Personalitacile, culturile si sodetatile sfut, ell tease, COl]HgIUIlaitii tn care sunuotuna!1illu<lItea (pattem'ing) ~i olr.gan'tzarea £ntreg'lllui .prezinta mai multa: i:mportID~a ddt oricare dintre elementele componente, Pina de curind, cercetarea ~tiin~ifid, se orienta spre analiza din ce 1'n ce mai mlnut'ioasa a acestor colllf~guratii ~i spre studierea cu ,prelcaciere a partilor, nu a ~ntretg'lliuj. Chiar ~i ~SdIZi, dnrl importalfil\:a configurariilair, loa 'a!llare"eSllle tn, general retC!l1i11.01SlC'U!ta, se a01lJ9t1ata o nonabilla: lipsa de tehnicieni c<l1PaJhili sa Ie sunp:rinlda.. In sHl"~it, lipsa unor urtitati exacte ~i verifilcalbi1e pentru rnasurarea majoridiyii fenomenelor sociale ~i culturale constituie UU1 important hand~caJp; ott dmp nu vor fi stabilite asemenea unitati de masud, riitnhIe i,mpos~baa folosirea a nurneroase tehn:~ci matematice care ~i-a'u demonstrac din plin pos]bill~ta~ife ~n alte sectoare de cercetare,

In vastul domeniu de care ne ocupam, progresul eel mal mare al tehnicilor de cercetare s-a realjzat pe plrunUil ~or ~iholog.l&e. Aioi a fOISt pus la punct unansarnblu consilderabil de teste ~i 0 buna parte dintre de pare sa dea rezultate valabile, Marea majoritate a acestor teste serveste ~IlIsa numai Ia reluarea anumitor aspecte ale contirrutului pen;onalita~i,i ~i nu a

46

configul:1atiilor perscnalitatii ca toraiitate, In fU.I1qie de reiL'ulratele pe care Ie obtin, 0 serie de illldivlizi pot fi da<sati ~n raportcu 0 singura. caracteristica, de pilda inteligenta, dar 0 serie de acestgen nu are nici 0 legatura cu ordinea ~n care pot fi chlJ.sa'~i aceiasi iDJdivizi tn raport cu alta caraotecistica, cum ar fi a,grasl'Vitatea. Progresele cele mai recente ~i, dintr-un anumit PUnict de vedere, cele mai promirstoare in aoea'sUi privinl;:a consrau ~n punerea la punct a unor teste viJz1rud configuratia personalitatil ca totalitate, ELe mai Sint 1-0 Iaza copilariei, dar teste CUlm ar H acela aa lui Rorschach ~i acela de perceptii tematica al lui Murray §i-au demonstrat valabilitatea ~i sint foarte prornitftoare.

Chiar dad testele de aperceptie tematitdt ar fi perfectionate tn ,cel msi lnalt gr.ald, eire nu VOl' aduce rli5rpun'Sulla unele dintre prolblamele,cele mai rsamnlf~ea.tirve legate de studierea personalitarii. Nici un test nu poarte de!l:va:1ul. personalitatea decit a'~a cum exista ea In mornentnl aipikarii testului, Dr, personalitatile slnt: conoinuuanuri dinanrice, iar dad este impor~t si del5~ope~~'contfnu~I, -or:g,an~z,area si perfonmanta lor intr-un moment dat, este ~i mai important sa afl'attn procesul prin careele se dezvolts, erase ~i se tranlSforma. In ceea ce priveste aceste procese, testele standardizate nu pot sa ne dea mat muh de!c.tt 0 serie de puncte de reper, ~alonate de-a. lungul vietii inidi:v'iJdU:lui. In prezent exilSta {oar-te putine informatiide aceet gen care prezinta siguranta ; asteptind ca ele s-o doMndeaJSd,. modul eel mai bun de a albonda prcblemele legate de personalieace, ramrune snrdierea ~i >CO!rnpamrea biog.r.afiilor, iar acestea pot fi obtinute chiar de La indivizi, Psihanalistii au depus 0 munca 1'ffiportantl ~n aceasta dilreqie, dar rnai l"alIDtn multe de faJcut pentru elaborarea unor tehnici obiective, In cilUda aparentei 'V;almdita:li a numeroase 'do:D!al:uzi~ psihanruiitice, majoritatea lor a Iost a:btinura pornindu-se de la Interpretari suhiectsve ~i nu se preteaza genului de probe pe care it reclama stiinteie experimentale.

47

P'rblhaJhil ca. multe dintre dDfi:eulta~ile care le-arn semnalat vor d~~area cu ,timipul. Pllnadnid vor fi puse la ipuruct tehniei noi, a.de:cvate oaracteristicilor persona:litatii, aile culturii si ale sooietatii• cereetatorii nrebuie sa ajunga 1a eonciuziile lor prin smpla obserware ~i comparare a materialelor de care dispun,

o asemenea metoda deabordareeste comparabila mai degraba cu cea a naruraliscului de odinioara, dooit cu cea a savantuhii modern care stUid~aza comportamentul animal. Sa nu uitam, insa, d fad il1ldiIca~ii'le aduse de munca naturalistului, cercetlfri'le wke'rioare ar fi Fost imposibile, Cei ee stuldia!l.a comportarnenoul urnan, fie pe pian individual, fie pe plan social. au pus la punct temniei descriptive adecvaee 9i au ajuns, ~ntr-o masura tnsertlnata, la lntelegerea [eaomenelcr de care se ocupa. De asemenea, ei au devenit din ce ~n ce rnai constienti de c(;)mpiexitatea obiectului lor, de strinsa intel1depenid,ent.a func-] ~

ttionala a individului, societatii ~i culrurii. ata vreme au fost urrnate tendintele inirirule - atomizante - ale cel1cetairii ~tiintifice, fiecare dintre aceste trei fenomene era ,tratatca un tar,tm aparte de investigate si transformat in oibieetuI unei

'\ dlsropline distincte. I[I!di'V~dul era reparoizat psihologiei, socieJ tatea - sociologiei ~i cultura - antropologiei culeurale, In \ plus, ~n cursul ceroetarii, sociologia ~i antropclogia eul:turalii

tinides.'U permanent 'sa mCallce una domeniuilce1eiLalte. Actualmente devine evident ca inJdiviJduI, societates ~i cuirura s~.nt 11th de 'stnrns integrate ~i interactiunea lor este adt de continua 1ndt cel1cetatorul care lfilcea'rca sa se ocupe de una dintre aceste teme, £lira sa se refere la celela1te doua, ajunge curind tnu-un impas. Aici tn:ca nu a trecut vremea special~tilor ~i mai exista intesesul sa se rnentina cele trei discipline distincte ; pare tnsa justiflcat sa spun em ca, ~n anii imediar urrnatori, y,a aparea 0 ~tiinta a comportannentlJllui uman, care va sintetiz.a desoorperirile psihollogiei, sociologiei ~i antropologiei. PrebaJhil ca Ia momen tul oportun, biologia se va a:Hhura. acestei trmita?, dar relatia innre fenomenele biologice ~i fenomenele

48

psihelogice, socielogice ~i cultisrale este rnea anh de PUytn ounoscuta inclt pare prudent sa 0 omitem pentru moment.

In pofida relatiilor functionale dintre individ, societare ~i cultura, aceste trei en.tita~i pot ~i chiar tre:buie sa fie diferen~iate .~n SCOpU.rl descriptive. Desi arareori se ~ndmpla ca un inJdiv~d sa arM 0 mare iJffiPorta;n~a pentru viata ~j Iunctionarea soeietarii careia li apartine, sau a culturii 1a care participa, individut, trebuin~ele ~i oa.pa.C1ilta~n'le sale se si1lU!~aza la baza tuturor fenomenelor sociale ~i culturale. Societstile 5'lnt grupurl organizate de indJ.vrzi, iar culturileL ~n u~tima analiza, nu

sint nimic altceva decit sisterne de raspurusui"'i repet~bi_,le,- co- - b mune-memor,ilruunei societati, Din acest mOti~:-indivi.dur

este . plllIllctul de plecare [lOgic --;r oricarei cercetari priviad 0 I eonfiguratie mai larga.

Se poate admire d trebuintele individului constituie motiy,atii1e comportamentitlui sau si ca ele, pnin intermediul acestuia, 9I:l1t r3;S,pUll!ZatiOarre de faptul d societatea §i cUJ1tu;ra sint operarrte, Trthuintele fiiIl'telor urnane par sa fie mai numeroase ~i mai vadate de&:t ale ericarei alte specii, In af,ad de acelea a carr-ar origine poaee ,£i urmilJrilta direct pana la tensHmiIc fiziolagice, cum ar fi trebuinta de rurana, de sornn, de a evita. durerea, sau cea sexuala, omnil are 0 vasdi .gama de alte trebuince, 1a caee nu poate fi demonstrata dar 0 legatura cu asemenea tensiuni. In lipsa unui team en mai bun, de pot fli fi/UI1l11]tJe tr:ebuinJe psibice (psychic needs). De11Illtt11i!lie,a de poimare, rrupli~ trifjDuMliteJor oeterml'lllate f.i'ZiolQg1c ~i de secundare ce101' psihice, este justificata ~n special in per . spectiva unei alboridairi genetice, Trebuintele determinate Hziologic s'int, desigur; primele care apar ~n desf~urarea gener,ala a evolutiei, ~i primele care se manifesta ~n ddul vietii individuale.

Dar, ca motiva~iialecQmpo!rtament'Ului adult, tre;buinIele 6 fizilce ~i cele ipisihice par sa ai:ba: un statut de flg::lJlitate. Peace

ca" mt~n ~onHiet de lU11Jgl durata intreele,. a';;;;antajul sa

-4 - 95.7

49

:i!paJr~1na trebuintelor rfizice, dar victoria 'GerintelorcOIl'pomle TIU este niciodata certa, Oarnenii care Iac gJreva foamei merg p:~na la capat si, cum s-a putut vedea in epoca noastra in Europa, oarnenii prefera .sa moara torturati decit sa-~i tradeze un prieten, sau sa renunce la 0 opinie, Chiar ~i b tmprejurau-iLe rnai putin extreme a~e vietii cotidiene, constatam !n Hecare moment d,llt'ebuinteIe psihice prevaleaza asupra celor fli2li:ce. Este binecunoscut vechiul proverb: "Tre'huie sa suferi pentru a fi f.tm!moa'sa".

Cu toata importanta geE:uin~elor p~ihi~e c:l_ motivacii ale cornportameneului, deocamdata nu cunoastern decit foarte-

»? ~

pu~iileTu.crulri despre ele. Geneza Ie este obscura §i nici macar

n-au fost descrise sau clasificate coreet. Starile psihice reprezinta un dat foarte sulbtlil si este extrem de greu sa ftie tratate cu metode olhie'Ctive exacte, Natura §i ~n!Sa~i prezenta trebuinrelor psihice pot fi doar deduse din comportarnentul pe care acestea H genereaza. Comportamenrul este a:cit de variat inoh e ca<Zu'lsa ne Ihtr,ebam dad el trebuie mportat la un numar mic de motivatii generale, sau la un nlUlllar mare de motivatii specifice, Daca adoptam cea de-a doua metoda, putem inmulti aproape la infinit trebuintele psihice si, implicit, clasifioarea nu mai prezinta interes, 0 alta, dificultate 1.n realizarea unei clasificari adecvate a trebuintelor psihice : ararecri se 1ntJ1mpla ca 0 trebui:n~a urnana, fizica sau psihica, sa fie legata prin reletii dare de punct-la-punct de un model de OOiIIlipOilit'<lllnOOltex:pJiciit (pa~tern of overt behavior). Alo?unea, ~n special dad este m aoord cu 'U1l model CU'1tuna!l (culture pattern) staitonnicit, c<Mltidbu~e de cbicei la satisfacerea ooncomitenta a mai rnultor trebuinte diJ£erite. Astfel, ne &mlbdoeam, in parte pentru a ne apara corpui, tn pane pentru a ne satisface vanitatea sau, rnacar, pentru a evita cenzura. A§a stind lucrurile, credern d este rnai judicios Sa nu ~n.cerdm 0 c1asificare a trebuintelor psihice ; de aceea, ne vorn rnultumi sa discutam

50

pe scurt despre unele dintre ele, care par Ioarte generale si extrem de importarrte pentru trrtelegerea cornportamentului

uman.

Printre trebuin ele sihice ale ornului, cea mai m~ifesta,

cea rnai coostama este pO.aJte aoeea de raspfUJIl'S a-feoti.v '''(' emo- .Jrr tional r.espome) din panea r.tlltoona. Folosesc ~tJetnriOlllia.t expresia "dSpUlllS afectiv" , deoareoe ~~suri pur compOiftamentale pot lasa aceastatJrEibuinta compiet n"ilsatiSfilcuta. De exemplu, intr-un oras modern este perfect posibil sa ~ntretii relatii for- n malle, dupa un model cultural, cu un mare nurnar de indivizi, 1·si sa obviri de Ia ei serviciile mecesare, lin afara oricarui n:llSpUDs afectiv. In acest caz, trebuinta psihica de raspuns ra,nllne nesatilsfacuta ~i individul este cuprins de sentimentul de singuratate ~i de izolare, care este aproape tot atlt de acut ca si cind realmente n-ar fi nimeni prezent : de fapt, aceasta experienta t~nrle sa produca 0 Frustrare mai puternica deoit solitudinea efeoti;va, ~icunoa$tem cu to\lii ce 1111seamna sa fii singurfn roiIjlQcul nmei lIIl!uJ~imi. lndeosebi aceasta rtr,ebuin~a. de lralSpuns, ~i in special de r15puns favorsbil, pe care 0 resimte inJdivid'Ul, este stimulul unuicomportarnent socialmente acceptsbil, Te conformezi obiceinrilor socieratii tale tot ant din dorinta de a 1 aprdbat, mt" ~i din ~eama _de pedeapsa-, -- -

ceasta tre uinta de raspuns afecniv este atllt de universaJHi ~i aot de puternica, lnoh numerosi sociologi au considerat-o drept instinotuala, in sensul de ~nna5cuta. Ca ea este efeotiv Itl!Ilascuta, sau este un produs al Iconldli~ionarii, aceasta constituie 0 problema oare nu va putea fi niciodata rezolvata. 1 I'n timpul copilariei, intiiv,irlUlI este tntr-aut dependent de altii, indt n-ar putea sa traiasca dad nu oib~ine raspunsuri din partea lor. Aceste r15pUJn~uri ajung sa fie asociate sarisfacerii trebuintelor, chiar ~i a celor rnai elementare, iar do- I rinta unor asemenea r~un5Uri persista chiar si dupa ce indiv~duil si-a elaborat tehnici oapabile sa-i satisbca trebuintele fa,dl ajutorul cuiva, Pe de atlta parte, este absolurevident ca

_)

51

si copiii mici au aevoie, pentru a se dezvolta bine, de 0 anumita oantitaze de r~unsuJ:1i afective. Absenta acestora pa.re sa fie singura explicarie a nivelului ridicat al mortelitatii in~ fan tile chiar ~i in instituriile cele mai bine conduse si mar igienice, mortalitate care 0 depa~e~te cu mult ¢na §i pe cea constatara ~n conditii neigienice de viata fatrniLiala. A~a cum s-a exprimac suocint tntr ... un ours al sau un eminent psihanalist, "un sugar lipsit, de dragoste este un sugar care nu trai~e" 1. De vreme ce eoti indivizii tree prin experientele co:pillik~ei, problema ldad! aceasta trebuinta este tnnascu:a. sau ddbaniditii e pur academicf, In orice caz, prezenta ei este uni versala.

o a doua trebuinta psiliid, tot universala, este cea de secu-: ritate pe t~Wllfllng. Datorita aptitUidinu pe care o are om~.1 d~pel'1Cepe tirnpul ca un continuum care se intinde din erecut, prin prezent, spre viitor, satistfactiiJe prezente nu sint suficienre ci:d vreme cele viitoare r~min nesigure, Simtim permanent nevoia de a fi asigurati, chiar atunci cind tnsu§i acest sentiment -al timpului care ne stirne~te nelinistea cu privire la viitor ne face sa aminam satisfacerea nevoilor actuale si sa primim resernnati incomodfri actuale ~n ~te~t<lll'ea .unei r~compense viitoare, Aceasta tre:buin~a de secuncate ~l de 351- gurare se reflecta In nenumarate forme de comportament modeiLat cuilJvuriail (culturally patterned), Ea H face pe m~te~g,~ primitiv ·sa amestece ma:gia CjU tehDlica si pe oamem de OaIC: nivel cultural .sa imagineze un cer In care purtarea lor dreapta pe aceasta lume va fi recornpensata dupa merit. In lumina cunostintelor noastre actuale - foaroe limitate.--:- desp~e_ procesele psihice, pare zadarnic sa facem speculatii cu Pl1l.V'ln: la originile acestei trebuinte, Este suficient sa reeunoastem lIUportanta ei [CQ motJ1va~ie a comportamentelor orientate 'Spre viitor.

1 Dr. S. Ferenczi, apud dr. Abraham Kardciner.

52

A treia §i ultima trebuinta psihica care merita sa fie c1tata .

£n acest loc este cea de noutate a experientei. Ea este probabil t-f -J rnai putin imperioasa dedt trebuintele despre care am vorbit p1na aci ; lin oriee caz, se [pare di ea intervine arareori Inainte

ca rnajoritatea celorlalte sa .fi fosr satisfacute. Ea t~i gM~te expresia In fenomenul familia.r .al plictiselii ~i duce la tot felul

de comportarnente esperimentale, Ca ~i in oazuil trebuintei de raspuns, ea poate fi explicata relerindu-ne la conditionarea copilului. In cursul primei perioade a copilariei, indiv~dul face netncetat experiente noi, ~i intruclt 0 buna parte dinrre ele

slnt placute, calitatile de nou ~i de agreabil pot fi, in cele din umna, legate una de alta prin sneicipare, Pe de a[d parte, radacinile acestei trebuinte se pot situa la un nivel de mult mai mare profunzime. Chiar ~ copiii foaree mid marnfesra tendinta de a experimenta, iar Pavlov a constatat ceea ce el numea reflexulexplorator al animalului,

Rolul jucat tn comportsmenml uman de trebuintele fiziologiee ~i psihologice este exact acela Ide cauze prime. Fara, impulsul lor, individul ar drmne i,n repalus. El actioneaza ..JJ pentru .a ese eHbera Idetensiuni ~ aceasta remarca ,e.ste:v:atal'rla

-a -,t perutru \3Io¥ilUlflJiJle exp-.!CilJte ro,vert) .m:1t ~ pOOtiru la.c~ am-

pHcite (covert). cum [air ,iii a £nva~ sau a ~rndi. Toeusi, dorrnele comportamentolui nu pot £i niciodata enplicate dad .ne raportam numai 1a trebuintele motivationale. Aoeste orebuinte s1nt forte a dror ezpresie iCa:pata forma Idlltorita mnei rnultimi de Factori, Uncomportament rca sa fie sufieient pentru a satisface 0 trebuin~a sau 0 combinatie de trebuinte webuie sa fie orgaaizat 1'e baza unei raportari permanente la mediulIn care actioneaza indiviidull. Mediulacesta cuprinde factori atit ciroumstantiali dt ~i Ide experienta aoumulata. Astfel, comportarnental care serveste la satisfacerea trebuinrei de hrana este total diferit futlr-un oras modern ISaU ~n ~ungla. Intre altele, tehnicile pe 'care indiv~dul Ie va folosi in fiecare caz vor Viana in functie de expenienta 1ui anterioara, In jungla, un om

\.

53

care este obi§,n1uit sa vtneze, J'~i va duta hrana ICU totul altfel dedtcel,care nu are 0 asernenea ()Ibi~nuin~a.

Daca formele pe care Ie ia comportamentul urnan nu pot fi expliJcate prin trehuinrele ~v.iJduJui, ele nu pot fi explicate nici princap:LQita.ri1e sale ~nnas.cute Ide- a. a'ctiona. Acesee capacitati tir~S,ealZa Iimitele exnreme ale fomnelor 1'e care le poate lua comportamentul, d-a'Falegerea uneia din aceste forme este deterrninata nemijlocit de eXiperien1;!J. inldiv~dului, care, 1a rindul ei, este Idet·iiv:ata din contactele 1U1i cu nnediul. Rezuld ca o ocntelegere a acestui rnediu este indi'Qpensaibaa. pentru ~n5~~: gex-ea, acit a per\Sonalitatilor inldivi,duale, cit ~i ·a personalitatii

~n general.

Desi nu .e:x.ista doi andiv1zi, t~e ei doi ,gemeni identici cresC1.lJ~i 'lnaJeeOO!~i familie, care sa aiiba medii ,ildentice, torute rnediile umane au ,anumite nri<siiburiCOIl11une. Si:ntem tentati 'Sa concepem rnediul ,in tenmeni de f.enomene naturele I,C!;l temperatura, terenulsau reBlUl!ISele de hrana, fa>ctor~ care vari ... za inevitaJbil in 5f'a~iu ~i timp. Desi aceste conditii se r.efJeCita :1n experienta ,iIlld]v~du:lui I~i, prin ea, in personalitates lui, ele par \Sa a~ba I) irrnpo!1taFl1a ,reLatiw minora in formarea perlsonru1ita~ii. Intre mediu:l natural ~i inldiViiJd se interpu'l1e ~ntotldeauna un mediu uman, care este infinit mai semnilicativ. Acest medi'll uman consta 'intr-un .grup de illidivizi ongani7laJt, cu alte cuvinte osoeietate, '~i intr-un mod anume de a trfii, carscteristic acestui '~rup~ a1d~ca 0 cultura. Tocmai interactiunea ind,ivirlu- I lui cu ,societatea ~i cultuna detemriiri:r:fOifmaJrea maJontl~ii mod¥elor (patte;n) ,saf~ de ,cOO11JpoIitamen5._Jic:hiar a ra~puooin;IO:r

s~1e'alfe~riW,e celIe roIaIi p!1Olfumd? -

~ ---.c" ~

OJ'ii,ce ar spune egooo1lJlmi~tii,exista foarrt.eputini itrdivljizi care sa poau fi. !oolI1:sidepa\~ maJi mu[h ,clemt run. simptluiJtlicident in vilafa Soolci{'lu\ii Ior, Speo~a iIloaSlira [a :a.nirlls $nd de mulu vrenre stl\lidiu:l fu 'care gropul oI1gann'Za,tt a .tnloooirt iJndllivi.duil,. oa 'OOiot3Jte frulnolliro:na1a [1Il Iluplla penllIlUlexi5t!ed1~a. V~\a oociJaJaeiSlte ilJot :a1:ilt

54

de lQan~lstidi pentru homo sapiens Cia ~i :diea:llt1ipa Jru,i eornpIJlsa, ,S13iU polioolre opo~aibi:1. TotlU!~i, da.te ,£iiIll>d lamrt~cf100noole si wa:tl1lr!a omului, ceea ce I!>UTptrinrle 'em mai mu!llt 1ln ood,etariJIe nmane esre pUir ~ :&impilJu fapllUll dl ele s-au ,oonsci:ll11irt. Speeia nowsura [)J1J leslie [c~1JU~i de tpil1!in rprirn:a Claire ounoaste experien1la vietii in ig,rlUlpumi oliga'lliZlaroe, dar prapl$>ui:a care sepau\~ SOCletlaitlfla nOI<lstd( de glr;upu11il1e peaau-e le ttJocb:eaga lanJimaJele aprop,j,a1te de attn este oonsiJdeI1aJb:iJa. Penu11U fa Iga,si 0 :parroleEl vQl1ah~la cu ~1JUa~iJa om'llllUli rtlrdbuie !Sa IlJJtma.r1m IUIIl ale philum, eel lad. insectelor, Acestea au In'cheg:JJt societati doar ell ceva mai putin £ornpllicate decit ale rroastre, dar au fiicut-o prin metode impracticabile pentru noi. La ill'secte. instinctele s-au elaborat ln dauna capacitatii JO!r [de a ah'Va~a si, in special, ~n dauna facultatii de ,in!ven~ie. Evalu~ia lor is-a omen tat in intregime spre prorluoerea Ide aucomace vii, minutios elaborate si perfect l'dllptate Ila medii fixe: €lIe runt fiinte Ia 'Cafre maximum de eficacitate se imbi,na ell minimum de indiviiduaLitate. Insectele 2nv:a~a greusi uita ,u~or, iar 1n rnajoritatea cazurilor se poate lJ!l1t1mlpilca sa""li1!ermine scurra lor via~a .fara sa 'fi fost nevoite sa ~nvete si, IOU 311t rnai putin, lSa Irezol,ve problems noi. Ada;;ptarea acessor automate la activutatea lor ca rnembri ai unei organ.iJZa~ii sociale inextrsoabile rsu dep~e>§te clecltcu 0 treaptd adaptarea lor 'la 0 activit ate £Fltr-un mediu natural, limitat ~i stah~l~~i noll imp:lica nici un principiu nou, Orice {urnid sau albina este aJda;ptata, printr-o comoinatie Ide speciaJizari structurale ~i 'de instincte, pentru locul pe care-] o'Cupa ~n cornunitate, Eaeste QI1ganie:a.ta,totodata .£izic ~i ipsiholOigIDc~ pentru ali lucratoare sau ostas ~i nu poateindeplini nioi 0 alta functie. Ea are IUn minimum de tre:butinte individuale, dar nici una dintre rue nu a poateaJduce la un conflsct cu a1ti membriai corrrunitatii, iEX!ceptIlnd {calZlJIl d a ticst deseinata unui ['"01 reproductiv, ea (saa el) rm ITllai are nici itmpulsuri IS exuale , care sSm 10 lSunsa a>14t de froovendi Ide coO!flicte la rnajoritatea vertebratelor .. iPe ~CUJrt, IDsectele care traiesc fln societare sint mai

55

putin inidiviizi~i mai rnult unidlli 'Sta,ooaoohiate, ',ca,r:e se pot in1locui reciproc, Din momentul ecloeiunii, 'Sint adt de precis adaptate la ifoocpi:1e lor sociale predestinate, andt sint incapalhiiJe ;sa se elibereze de ale. Lupta de darsa nu ar putea sase dezvoite ~ntr-Ui.Il ifiumi<:alr. Asemenea unitati Sloilt rnateriale de constructie perfecte pentru '0 structura sociala omogena, profund ante'grata ii a1bsolut statiea. Pumica se naste leu eoate caracteristicile pe care dictatorulcel mai pretentios [e-ar putea visa la 'sup~ii saL

In contrast cu insectele sociele, omul este produsul final al unui proces evo1utiv orientat ~n fn;i:reg.ime iSpre 0 ~rudiviJdualizare crescinda, Mamiferele is-au specializat ~n aptitudinea de a ~nva~a ~i, Ipe treptele superioare aile dezvoltarii ior, de a gindi. In perioaJda dllld IstJram~ii noseri atirsgeau nivelul uman, ei ~i pierdusera majoritatea ra.spunsurilor automate, liar cele care daffiuilSeraerau de .genul eel rnai sim1p.1u. Omul nu are instincte, eel putin ~n sen.w~ pe care-l td1£m tenmenului, 'arunci dnd vorhim Ides-pre comportamennrl insectelor. EI. orebuie sa inve~e sau lSa inventeze aproape tot ceea ICe face. Astfel, orice individ nu numai ci poate, dar ~i trebuie 'sa-~i elahor,eze propriiie modele de comportarnent, De altfel, desi procesul de formare a deprinderilor fix1ea;za lPar~ia:IacelSte modele, elenu nevin niciodata ISba/bile §i ,inalter.abile, ca instinetele. IDe capacitatea umana de 'a 1'[]Jvap ~i idea contracta deprirederi se [eaga 0 capaoitate nu mai lffiiJca Ide a uita, de a recunoaste ca atare situatiile noi, de .a inventa cornportamente noi pentru abordarea acestor situatii, [los~bilitati1e de variatie individual a a compoetemennrlui s1:11t asniel a(pFoa;pe nelimitate. C~nd rnai multe persoane ll'eaqior,tealZa ~n acelasi fel Ia 0 anumita situatie, cauea trebuie dutata &n ezperienta lor corrmna, Evident, acest fond Ide experienta oomuna va fi rnult rnai mare pentru mernbrii aceleiasi .societari decit lPentru membrii unor societati diferite, \Exi.sta totusi anumite experiente comune tumror oamenilor : de exemplu, orice adult a fost un copil a carui via~a

51i

a depins de rtn.g,riji.rea 'Fe care i-a acordat-o cineva, Tocmai aceste experiente comune, trebuintele ~i aptitudinile comune ruturor oamenilor deteamina unifonmitatile de comportarnent pe care Ie conseatam da arusarobln! umanitatii,

Membrdi speciei rioastre par sa. posede intrinsec <:apacitati de diferentiere ,§i de individualizare mai mari declt membrii oridi,reialte specii, Intreaga lrunallllid aevolutiei noastre a urrnat alta Ellie decit producerea acelor unitati scandardizate, care &nt 0 rnaterie prima ideala pentru construirea de structuri sociale complexe, Modul fncare am devenit £iinte sociale prezitnta ~I1Ica semne de mltrehaJre~ AtrrirmaJde apropiate de om, ale caror trasaturi psiholog~ce 'difera deale noastre mai mult ca ,grad decit ca natura, stnt in gener.al gregare ~i chiar societ~rloI antropojde le lipseste, ~ esenta, acea 'special:iJzaJre si acea diferentiere a furrqiilor sociale, aclt de caracteristice societa~ii noastre, Prapastia care desparte aceste societati de societa~ile omenesti cele mai simple este atit de adinca, ~nc1t aparitia modele lor noastre proprii de via~a sociala crebuie sa fie considerata oa »un tur ide ,for~a" al evolutiei. Sintern rnaimute antropoide care ~nceal1ca 53. traia'Sca asemenea termitelor, desi sintemaproape total lipsiti ide echipamenrul lor. Ne putem ~ntreba daca ill-am reusi rnai !hine ICU ajutorul instinctelor,

Univeraalitate. Oricare a Ifost geneza SOiCieta~ilOir ~e, ele au, cu toate, anumite trasatJUni comune, Prima ~i poate cea rnai importanta «linnre ele este aceea ca.societatea.,a linIocu~t individul ca unitate semnificativa in Iupta speciilor pentru existenta, Exoeptind un accident nenorocit, cum ar fi acela al lui Robinson Crusoe, toate fiintele umane traiesc ca rnembri ai unor grupuri organizate, ~i destinul fiedreia este indisolubi1 legat de eel al grupului la care apartine, Ele nu pot sa supravietuiasca riscunilor copilariei, sau !Sa"1i Isatisfad rrebuintele deadulti, Hid ajutorul ~i cooperarea alter indivizi. Viata omeneasca a trecut Ide rnult Ide 1a s tadiul m~t~UJgarului indi-

57

vidual da acela a1 unei iinii de asamblare, 1n care fiecare 1§i aduce modesta contributie ~pecifid 1a produsul finit.

[Jurat.a. 0 a doua itir;usa1truJra Q sOloieta~1D1r este aceea ca ele persista, normal, mult dincolo de scurta viata a fieC:irw. individ, Oricare rdintre noi este introdus, prin accidental nasterii ;salle,intr-o orgamzatie care este deja 0 anDreprindere tn [unctiune. Cu toateca &n anumite conditii pot sa apara noi societati, majoritatea oamenilor .se nasc, tra,iesc §i mar ca rnembri ai societatilor Idejacon:stituite. Problema lor ca indivizi nu este dea <con tribui la organiz area unei societati noi, ci de a se adapta la tiparul de viata - de multa vrerne cristalizat - al grupului. S-ar putea crede ca aceste observatii nu sint citusi de putin necesare, .dar 1n numeroase !lucdri se face ° confuzie tntre geneza formelor sociale ~i geneza comportsmentului social al individului, Felul In care s-a dezvoltat Q insnitutie ca ,fa,milia pune 0 cu totul alta problema decit rnodul Sn care un individ devine un element functional pe de, lin

Wrrtegrat. ~

Autonomie }unctionala. tin al l!il'euJ.ea l'Ll1Id, societa~ ,st'nrt unita~i £unc~ionale ~i operative. Desi slnt constituite din indivizi, ele lucrea~a ca ansambluri, Interesele fiecaruia dintre membrii 'care le cornpun runt subordonate intereselor 1ntregului gru;p. Societa.tile nu ezid chiar sa inlature pe un membru al lor, Iclaca aceasta 11nlaturare este de folos totalitatii sociale. Oamenii poarta .rwboaie~i pier an rh1boaie cu scopul de a arpam sau ImlbOrgati societatea, iar criminalul este suprimat sau izolat, deoarece constituieun factor de deeordine, Mai putin evidenta, dar mai continua este saorificarea cotidiana a undina~iilor ,~i dorintelor pe care 0 pretinde viata 50- Cii«la de 'La cei care participa La ea. Fara ~ndoiJala, aoeste sacrificii sint rasplanite ~n rnulte feluri, tn special, poate, prin ra.spunsul favorabil pe care-l deterrnina la altii. Totusi, a apartine 1a 0 societate ~l1!sea.mna a sacrifice 0 prune din 1ilbertatea ta indiviJduaJa, oriok ide usoare ar fi constrfngeriie Ipe care socie-

58

tatea Ie impune consoient, Societatile asa-zis libere nu sint realmente aiibere. Ele Slt<nt doar soeietati Dare ~n>curajeaza pe membrii Ior sa~~iex:prime inldividuallitatea de-a lungul unui mic numar Ide linii de forta, minore ca impcrtanta ~i socialmente acceptabile. Dotodatyornetatile ,i~i determina mern:hrii !Sa respeete nemimarate reguli ~i 'i"'eglemenrari, iar actiunea lor este at11t de suhti.1a ~i adt de totals, ~ndt rnembrii Ior socnt adeseori aproape inconstienti de ea. d!l1!d 0 societate a format convenabil pe un individ, el nu este rnai constient Ide rnajoritatea restrictiilor pe 'care i le-a impus, dectt de limitarille pe care i le impune ~n rffi~ca,ri ilmbracamintea 'sa obisnuita.

Dijerentiere internd. li[l aJ paemlea !rI'nJ, ~n reate 'societa~le, activitatile necesare vietii ansamblului ~n:t :tmpar~ite ~i repartizate tnrre diferj~i enembri, Nu ,exista societate, oricit de sMIltpla arfi ea, 'Dare sa nu bd distinctie rnacar intre munca barbatilor ~i rnunca femeii; ~n acelasi tirnp, majoritatea societatilor rezerva anumitor persoane rolul de interrnediari fntre om si supranatural, ~i rolul de conducatori 1n organizarea ~i orientarea activitatilor colective, 0 asemeneadiviziunea sarcinilor reprezinta un minimum absclut, iar 1m majoritatea societatilor ea este funpinsa rnult rnai departe, .prin specializarea profesionala si «Iesemnarea :de rfunqionari publici. Acer<1!Slta l<iV'izme ,eXip[idd (formal) a la.ccivWta~i1o.r ~i asigura societatii structura, organizare ~i. coeziune, Ea mransforma grupul indivizilor, diner-o simpla rnasa amorfa, tn'tr-un ~1'1g:nisrn. Pe Imasura Ice diferentierea Iunctiilor progreseaza, indivizii care le ~ndeplinesc devin din ce lnce mai dependenti de ansamblu : negustorul ri-ar !puteae~sta fara consurnatori ~i nici preonrl ~n afaJra congregatiei.

Tocrnai prezenta unui asemenea sis tern de organizarepermite societatii sa 'Pers~st'e ~n timp, Procesele hiologice elementare ale reproducerii sint suficiente ,pentl'u lPerpetuarea grupului, dar nu si a societatii, Sooietatile Situt. ca structurile istorice, saar dad 'v~e~i loa til"eig-<lltia noast.ra Constitution, care este

1nlocuicl hUicata cu bucata, conservindu-se modelul ori.gina,I 1n integritatea lui. Po ate d aceastf comparatie nu este intru rotul satisfadtoare, deoarece structura lSocieta~jJor se ~ohhn'ba ~i ea 1n timp, dSipun>z,1nd a'Swel nevoilor Imptrse de schimbarea conditiilor. Totusi, in rnarea lor majoritate, aceste ochimlbari sint treptate si modelele culturale se mentin 1n pofida lor. Societatile se perpetueaza ca en't.id~i distincte, datorita pregatirii pe care 0 caplita indivizii nascu~i ~n oadrul grupului pentru a ocupa anumite 'lOICUri ~n structura sociala, Pentru ca 50- cietatile sa supravietuiasca, ele au nevcie nu numai de membri, cide specialisti, .cu alte ouvinte Ide persoane capahiJe sa indeplineasca h ipenfeqie anumite sarcini, liis1nd totodata pe sea-rna altora celelalte sarcini. Din PUIwt de vedere individual, socializareaeste asadar un proces prin care individul ~nvata ceea ce trebuie sa faJCa pentru ceilaki si ceea ce ipoote «n mod legitim sa astepte .de Ia ei,

Experirnentele de Jalborator ca §i bunul sim~ ne arata ca reusita ~nva:~arii se ibalZeaza esentialrnente pe recompense sau pedepse sisternatice. Un comportarnent, care obtine ~ntotdeaUITa reeultatul dorit, este invatat mult mai repede decit unul care a,s~gtl!ra reusita numai din. d.llld an dnd. iPll"~gatirea eficace a individului pentru .0 anumita functie sociala depinde de caracrerul standandizat aU comportamentelor rnembrilcr societlvll sale. Dad un copil poate £mrata 'sa actioneze ca un om matur §i - la timpul pOllrivit - lSa devina un om JPe deplin format, aceasta este rpos.iJhil pentru d toata [umea din societatea lui este de acond asupra moduhii In care crebuie sa se oompoete oarnenii, pentrru ca toata Itmlea n recornpenseaza sau n pedepseste (dupa cum el adera IstrfuJs la standardul respectiv sau se departea.za anult Ide el. Asemenea standards de oomportamenc sfuJJt I!lrulmliJte ide latntrOipollo~i modele culturale (culture pattems). fara ell'e, m,,[ o so,ciJe!ualte n-ar 'putea func{iona. ~i nioi maca:r supI'laN:ieYUli.

60

Conceptul de cultura este a!.Jt de irnporcant fficlt va trebui 3a-1 abordam ~ntr-un capitol special. Pentru moment este $U£.icient sa definimculeura oa rnodul de via~a al unei societa~. Acest moo de vra~a include nenurnarate aspecte paq:.ia,1e leg\:l'te Ide cornportament, dar toate au anurniti faotori comuni, Ei constituie .raspunsul normal ~i anticipat a~ oricaoui rnembru al socieratii la 0 situatie dadi. Astfel,8n ciuda numarului infiIlJit ,de variatii rninore care Ipot fi constatate in raspunsurile diferitilor indivizi, sau chiar lin cele ale aceluiasi individ In momente diferite, se poate observa d majoritatea persoanelor dintr-o societate reactioneaza aproximativ la fel la 0 situatie data. In societatea noastra, aproape toata lumea man:ind de trei ori pe zi, lmnd una dintre mese 1.n jurul amiezii, Indivizii care nu ,pcactid acest obicei !Slnt considerati ca bizari. Un ase-

1\ _ . ~ /I. •• '. ~

rnenea consens iln comporcarnent ,~1 In opiate constituie un

mode] cultural. Cultura, ca ansarnblu, este un agregat mai mult sau rnai putin organizat Ide asemenea modele.

Cukura, ca iansamblu, of era membrilor oricarei societati un ghid indispensabilIn toate Smprejurariile vietii, Fara aceasta 'cultura, adt oamendor dt ~i societatii ~ns~i le-ar fi imposibil Sa"'1i indeplineasca {'unc?a in mod eficace, Faptul d majoritatea membrilor unei societati <lire obiceiul sa reactioneze intr-un anumit mod ia 0 anumita situatie, ipermite oricui sa prevadaeomportamentul1or,. dacs nu cu .0 certitudine absoluta, eel putin cu 0 probabilitate foarte mare. Acearsta posibilitate de previziune este 0 conditie prealabila a oricsrei vie? .sociale org;mizatte. Dad. inld~v~druJ. este pe puncrul de a face ceva pentru altul, el trebuie sa caiJha siguranta ca va fi rasplatlit. Aceasta ,siguranta i-o dau existenra rnodelelor culturale, cu substratul lor de aprobare sociala, ~i pasiibilitatea care rezuidl de aici Ide a exercita .0 presiune sociala asupra celor ce nu adera la ele. De alttel, ~n urma unei lndelungate experiente si, 1ntr-.o anare unasura, Iprin folOisirea metodei fuce.rd.ril.or ~i erorilor, rnodelele oulturale ale unei societati ajurug, ~n general,

61

sa se adapteze reciproc. Individu] poate 'Sa ob~ina rezultate bune daca adera la de, iar dad! n-o lface I- rezultate mediocre sau chiar negative, Vechiul dicton .;La Romasa. faci ca romaniiR'Se Iba,zeaza pe ,0 observatie ,pertinenta: la Rorna, sau 1n alta. parte, totul este organizat to functie de modelele culturale Iocale, si nu exisdl 10c pentru 'Cine se deosebeste. Imaginati .... va d1ificulra~ille unci englez 1n cautarea ceaiului Isa'tl 00- tidian de 1a ora 5, ~ntr-un or~e1 din vesrul mijlociu al S.U.A. f

Prezenta rnodelelor culturale este tot <attt de necesara pentru functionarea or,icarei societati, ca ~i pentru supravietuirea ei. Struotura unei societati, adica sistemul ei de organizare, este ea in:s~i 0 problema de cultura, Fara indoiala ca, pentru a 0 descnie, se poate recurge 1a analogii spatiale ~i se poate Inrocmi plainUillSI~stitm:Jjl]1u~ in ,tenrneni de pozitii (positions), dar aceste pozi~ii .pot rE definite ~n mod ardecvat numai ~n [unctie de cornportamencele pe 'care le asteptam de 1a cei cue le oCUlp1L Unele loaracteril'lt:ki de vi.rsta, de sex, sau de ~nrudire biologics pot Ifi conditii ,prea1aJbile, care ~ datermina pe individ saOCupe anurnite pozi~ii, dar at6buirea Insa~i a acestor pozitii tine de ,cultura. Astfel, exjsterrta nmei inrudiri biologice ~ntre tata ~i fJu nu Ipoate explica pozitia exacts pe ca:re 0. ocupa fiecare dintre ei 1n sistemul nosnru social. Este necesar sa 00 desorie felrul- m<jde1ar ,oo1ruraIl (oulturaUy patterned) -, in care se comports una :b~a de alta persoanele ce ocupa aceste pozitii. Dacca avern rin vedere pozi~ii <cum slnt cele de patron ~i angajat, pare imposihiJ sa Ie definim altfel, declt prin ceea ee face !fiecare ~'ll rapont cu Cella.lalt (sau, poate, prin ceea ce hcefieoare celuilalt). 0 pozitie intr-un sistem social, in masura lin care este independentade individul sau indivizii

~ A li f'

care 0 Oicu:pa 110M-un moment dat, este an rea reate 0 con 19U-

ratie de modele culturale. Tot astfel,sistemul social, luat 1n ~ntregul lui, este '0 ,corufitgura~ie ~i mat larga de modele culru-

, rale. Aceasta conf~gum~ie durnilzea:za individutui tehnici de via~a in igrup ~i de interactiune sociala, aproapein acelasi mod

62

in care alte configuratii de modele, de aserneriea inerente oulturii totale, Iii furnizeaza tehnici .de exploatare a mediului nlcl.>tural, sau deaparare impotriva primejdiilor supranacurale. Societa~jJe se perpetueaza ~nva~du-i pe il1ldiv,izii din fiecare genera~ie rnodelele culnurale proprii pozitiilor pe care se presupune dt le vor ocupa, Noii recruti tnva~a astfel modul in care se comporta sotul, sau ,~efU!l, sau mestesugarul si, actionind confonm acestor modele, ei penpetueaza aceste pozitii, iar odata ICU ele, ~ntregul sistem social, Fara cultura n ... ar putea sa existe nici sisterne sociale de tip uman, nici posibilitatea noilor membri Ide a se adapta la ele.

lmi dau searna d, 1n aceasta discutie despre sooietate ~i cultura, accencui 'a Fost pUIS ~1l1'deosebi pe rolul pasiv al individu1ui si :pe enodul iln care .in:divi.dul este format de factorii culturali ~i sociali, Acum este momentul sa aratam reversal tabloului, Orioit Ide 1911ijulie a fost pregatirea individului, oricit de reu~ira a fost conditionarea lui, el dmllne un organism distinct, cu Ipropriile sale .trebuinte si eu capacitatile sale de a ,gindi, de a simti si de a actiona absolur independent. E1 l~i pXstreaJZa ~i individualicatea ~ntr-un rgra1d considerabil, Integrarea [ui an sooietate ~i cultura nu merg mai departe de dhpunsurile ,invapte, ~i chiar dad la adult acestea fIng'lohoo'Za coo rnai mare paote «lin ceea ,ce numim personalitate, ramine 0. mare pante care nu este '~ll'clusa. Nici macar 1n societatile ~i cultursle eel unai puternic integrate nu exista doi incLivizi strict asemanatori,

De fapt, rolul individului £a;~a de societate este dub I'll. In tmprejurari obisnuite, eli dt este rnai perfecta oonditionarea ~ui ~i rnai sustinuta integrarea Iui 1n struotura sociala, ell ath este mai ef~c<lice contributia lui la buna functionare a societa~ii ~i cu atit este mai lSigura recompensarea lui. Societatile trebuie sa existe si sa functioneze illisa, tntr-o lame care se schi.m!ba neincetat. Incomparabila u§uri.n~a,cu care specia noa"sora se adapteaza la conditii schimbatoare ~i elaboreaza

63

ra.spunsuni. tot mai eficiente pencru a saoisface conditii constante, se ~nterneiaza pe dm~i~a de individualitate care supravietuieste 1n Iiecare dintre noi, dupa ce societates ~i cultura au Heut tot ceea ·ce erau ~n stare sa fad!. Ca sirnpla unicate a or.gatni:smu1ui socioaJ, 'mciividud li"el1penu.eaza status quo-ul. Dar, oa ,imldivid, el cormribuie Ia modifiearea lajcestul status quo, artUnci dnd se face simtid .0 asemenea nevoie, Intrucit un mediu nu este miciodata eomplet static, nici 0 societate nu po ate supravietui fara un inventato.r ocazional, care sa fie apt sa gaseasca solutii la problemele noi, Chiar daca, f·r,ecven.t. e1 inventeaza pentru a raspunde Ia presiuni pe care le simte ca ~i ceilalti membri ai societatii, ceea ce ~l 1mpinge, ~ ~mbolde~te sa inventeze ~nt ~ndeos~bo. trebuintele sale proprii, Prirrrul om care s-a ~nf~urat futr-;o blana ide animal sau a ~ntrerinut un foe nu a faout-o constient ca societatea sa avea mevoie de aceste inovatii. ci pentru d ri era fr~g. Ca sa trecern La un nivel rnai ~nalt decomplexitate cnlturala . oricit de nef<lisra a.r fi 0 institutie imuaJbjla pentru 0 societate ale careicoraditii stnt £n CUrlS de schimbaee, ceea Ice duce la rnodificarea sau abarrdonarea acestei instirutii IIlU provine niciodata de la un individ care n-ar suferi din eauza ei. Inovatiile sociale sint falcute de cei care au Ide su,ferit din cauza conditiilor existente si nu de cei care benehciraza de pe urma 110 r.

Dad I~n~elegem dnblul rol al indivizilor - ca indivizi ~i ca unitati sociale - vom avea cheia unui anare numac de problerne care Ii lllCurca !Fe cercetacorii comportarnentului, Pentru a Functiona e£ioient Ica unitate socials, individul trebuie sa-~i insuseasca anumite fonrne stereotjpe de comportament, CIU alte cuvinte arnanite modele culturale, Cea mai mare parte dintre aceste modele au mai rde~ra:ba menirea ide a intretine societatea Idedt :de a asigura satisiacerea trebuintelor individuale. Societatile au fast adt de des comparate leu niste organasme, ~ndt a rdevenit curene sa se vonbeasca despre nevoile lor proprii, ca §i dnd acestea ar fi distincte de acelea ale indi-

vizilor. Or, acest obicei are consecinte deplorabile, deoarece trasatur,He unei societati oot lrutru tOM diferite de cele ale unui organism v.iu. Ar fi mai 'c~reot 'sa exprimam necesitatile implioate '~ntr-o situatiesociala spunind ca 0 societate este inca pabila :sa existe urn timp oarecare ~i -macar sa funqioneze corect 0 singura clips, d;;tCa oultura care ti este asociata nu tn.depline~te anumite condicii : ea trebuie Isa ~ndooa tehnici capabile sa sadeasca 1n noii indivizi sistemureocial de valori ~i Sa-I pregateasca pentru ocuparea anumitor locuri ~n cadruI acestei struoturi ; totodata, ea trebuie sa cuprinda tehnici capabile sa recornpenseze comporcamentul socialrnente dorit ~i sa -descurajeze compo.rtamentul socialmente indezirabil ; ~n sHr~it, rnodelele Ide comportament trebuie .sa se ajusteze unele la altele, pentru a evita mice conflict si a U11 permite ca rezultatele unui model sa anuleze rezultatele altuia. Toate societatile si-au constituit oulturicare itndeplinesc aceste conditii, i:3jta un Iucru sigur, chiar ,d<IJca nucunoastem ~nca suficient; procesul acestei constiruiei,

Modelele oulturale Ide care depinde supravietuirea oricarei societati trebuie fixate ca modele de raspunsuri obisnuite din partea rnembrilor ei, fa.pt posibil datorita extraordinarei aptitudini a omului ide a asimila educatia. Educarea este utilizata deliberat, reprezentind ceva anai mult ,dedt 0 lSimpll:.L '~Il!varare pe baza unei experiente ~nttmplatoare si rieorganizate. Teate fiin~ele umane primesc de la cei rnai ~n vhsta a instructie deliberata I~i Ipremed~ta;ta. Tocrnai in acest mod s~nt transmise de la 0 generatie la alta modelele complexe de comportement. Ceea ce ~1 inldeamna pe individ sa-~i apropieaceste modele este f-aP"trul ~i de tli satisfac trebuintele personiIe& -ill spedal,. tieQui_n_~~ aer~pW1iS if;rvor:roilrdin .p-a,rtea celorWri. Totuii, din puncturde V:ecfere'ial societatii sale, aceste satisfactii !Slut irnp'Ortante ~ndeosebi ca mu:meala. Individul ~nva\i a-:tes.te model-e oa ,totaJid~~i, iar aceste rtoillaJli~i implid necesitati1e vietii

65

sociale, ca ~i propriile lui trebuinte, El rnusca din momeala satiefactiei imediate ~i personale ~i este .prins ~n drligul socializarii, BI ql1lv,a~a lSa man~l1ce pentru a-si SaItM.a'ce iasrincrui alimentar, dar cei mai ~n v~n;lta deoit elli! ill!va~a "sa Iffian~nce ca tm domn", Ascfel, mai tl:rmiu, instinctul alirnentar 6i 'Va declansa un ,raspuns, care riu .nurnai d ii va satisface instinctul, dar i-I va satisface intr~un mod agreat de societates lui si compatibil cu celelalte modele culturale, J>,rin instruiresi prin imitatie, iindividul ~i 5ns~e~te deprinderi care 11 determina sa-~i joacerolul social ~nur~un moo. nu nurnai eficient dar si in mare masura inconstient, Toomai capacitatea de a integra in una ,~i aceeasi configuratie elemente Ide comportarnent dintre care unele senvesc la sarisfacerea unor trebuinte personale, iar altele Ia ,satlsfacerea unor necesitati sociale, tocrnai capacitacea de .a ~nvata ~i a transmite aceste configuratii ca totalitati [ac posibile societatile ornenesti. Asimilind asemenea confrguratii, f~clllid Idin ele deprinderi proprii, indiv,idul devine apt.sa o.cupe o pozitie .dad 'In societate ~i sa '1ndeplineasca rohsl asociat acestei pozitii.

Ca majorjtatea ccrnportamentelor omenesti sint ~nv~ate sllIb {orrma de lCoruf,~guntii ,oligani2ate, ~n lee sa fieeiabcrate direct de 1nruV'.i.zi pe baza propriei experiente, iata un lucru extrern de ·important {pentru studierea personalitatii. Aceasta tnSe3lmna, ,de {apt, d anodul ~n care o iperSOana .ras.punde la 0 situatie ,data i£urn~zeaza adeseori indicatii mai rnult asupra edueatiei pe can a primvt-o, decic asupra lPersonalita~ii sale, In Igenerl!l, eoti indiviaii care ocupa 0 lPozi~ie Idad £n structura unei anumite societa~i vor r~pu!1ide la un mare numar de situatii ~ntr~un mod aproape identic. Ca .un individ din g.rup r~punJde ~n acest mod nu dovedeste, cu iprivire 1a personalitatea sa, nimic aluceva, Ideclt dare 0 capacitate morrnala de a ~filva~a. Predispoaitiile salle personate vor £i dezvaluite nude ra9punsur~le 'salle conforme .modele1or culturale, ci dimpotrivf,

66

prin acelea care se abat de la modele, Nu tema dominanra, ci armonicele din comporcamentol lui Is~nt semnificative pentru rn~elegerea lui ca .individ, De aid, rnarea ,im,portan~a a studiilor de cultura pentru psihologia tPerlSona1ita~ii; >01t timp psiho- 10%ul nu stie care sint normele decomportament impuse de ° societate dad, si nu Ipoate -sa le acorde partea care Ie revine 1n dezvaluirea lPersonaJIita~ii, el este incapabil sa ipatrunda dincolo de ecranul confonrnitatii sociale §i aJ uniformitatii culturale, pentru a-I gasi pe dndividul autentic.

GAPITOLUL II

Conceptul de cultura

Indi din timpuriJe celei rnai tndepartate antichita~i s-a tn~eles ca societati ,d~ferite au moduri de trai diferite. Prirnul om care s-a aventurat ~ntr-o asezare .straina ~i aconstatat ca nu poate nici Isa vorbeasca cu oamenii de acolo ~i nici Isa ln~eleaga tot ceea Ice vade, trebuie Isa se 'fi 12napoiat acasa cu constiinta d exista diferente culturale. De asemenea, dad a fost destul .de norocos ca sa rarn8na ~n viata ~i \Sa se ~napoieze 1n propria lui asezare, obseevatisle lui .nrebuie ,sa-i fi [urnizat material pentru numeroase Ipovestiri ill jurul focului. Majoritatea oamenilor slM atrasi de ceca ce este neobisnuit ~n cornportarea altora si le place 'sa asculte asemenea lOt~riozitati. Miezul ori- a. carei bune povestiri Ide dlatorie n alcaruiesc nu descrierile 1 unor locuri neobisnuite, ci bizareriLle oamenilor, Istorisirile despre obiceieri stram.e .aIU fost dintotdeaena 0 preocupare

a noastra ~i ~lO<t ascultate ICU acelasi arnestec de rnultumire de sine ~i de invidie nemarturisita, care constituie elementul de atractie chiar si al celor :mai unici hlrrfe. eel mai vestit .dintre toti povestitorii despre alte lPopoare, Herodot, dedica 0 buna parte din istoria lui la ceea ce am numi ~stazi descrieri decultura, El merge lohi.aradt de departe, inch preoizeaza unele dintre diferentele cele mai]zjbitoare diotre rg,reci ~i egipteni sub raportul obiceiurilor, exprimindu-si rnirarea reala ca acesti

68

banbari se retdgeau 1n casa Ipentru funcria excretoare, tn loc de a iesi lin strada, cum procedau grecii civilizari,

Asemenea fr~'lltu.ri de mformatii au Ifost inregistrate de tot Felul de scriitori, vechi si moderni, *i au Ifurnilzat 0 unasa de claire ~n perrnanenra .cre~tere,pe care cercetatonul contemporan al societatii ~i culturii continua sa le 19a'seasdllf'olositoare. Totusi, pina foarte recent, bptele de acest gen au fast oclectionate jntr-un 'spirit destnl de asemanarorou acela al unui colectionar amator de relieve indiene. Obilceiurile grupurilor neeuropene erau considerate cuniozitati bune lPeITtru uluirea celor neinformati, si, cu cit erau rnai rare ~i mai bizare,eu a~t era «nai mare mtndrla descoperitorului. Scriitorii din -acea petTIoadla QU Iprivit [[ltotdea'llna obiceiurile propriei lOT societati drept ceva banal, Chiar nurnai ou 50 de ani ~n urma, descrierea unui model cultural din Europa anoderna, exceptind eventualcazul unei comunitati satesti izolate, ar' fi fost considerata Itot a.tlt de nelalocul ei intr-un tratat de etnografie, ca prezenta nrnuicutit de bucatarie an1Jr-un cabinet plin cu virfuri de sageri. Pecioade similare de vfuar.e a eurioeitatilor pot £i gasite Ib copilaria rnajoritatii ~tiin~elor ~i 'par sa fi Iost un stadiu necesar tn dezvoltarea acestora. EIe transforrnatendinta abi~nui:ta a omului ,de a acumula noutati, ~n culegerea ~i conservarea constienra a urrui materiel pe 'care, rnai drrziu, cercetatorii n vor putea studia si sisternatiza. Trecind in revista aceste ernografii timpurii, cercetatonul modern este adeseori iritat de evidentele ornisiuni inconstieate ale aucorilor, dar nu poate Face altceva decit sa-§i amirrteasca vechiul adagiu : "mai chine mai putin decit nimic",

Trecerea de la colectionarea de ouriozitati la cercetarea ~tiintifica a comportamentului uman a fost dererminata de uncle mQ'd~fid,I1i importance ale opticii cercetatozilor. Prima ~i eea mai semnificativa dintre aceste mddfufica'rU s-a produs atunci otnd IS-a ~n~e1es ca, pentru a putea explica viata umaria tn ,general, asemanarile dintre obiceiurile diferitelor societati

69

sint rnult mai irnportante deoit rliferen~ele. Astfel, faptul d toate iSociedithle au un Ifel de organizare famiLiala este rnult mai sernnificativ decit faptul d femeile tibetane din l'aturile inferioare au Ide r~la imai mutt·i soti, PrimulFapt furnieeaza cheia unor trebuinte I~i iCapacita.~i umane, in general, ~n timp ce ail doilea constituie 0 problema restrSnsa si specif1ca, Ice poate fi r~olvatan.umai prin Ipri:sma oooo]tii[or locale ~i a istoriei Iocale, Chiar llii arunci clnd 0 asemenea problema a fost rezo}vaJta, ra~wlsull nu ne va ajuta prea mult sa prezieem modul de comportare al rnembrilor alter societati.

A doua sohirrrbare de optica, ivita oarecum rnai drziu decit prima, s-a produs atunci clnd s-a linteles d nurneroase probleme pot fi solutionate mnnai rdad modal de viata al dilferite10r societati este studiat ca un futreg. De~i putem afla unele !luoruri despre cornportamenrul uman prin compararea formelor rpe care Ie ia 0 anurnita institutie, sa spunem caJsaro- . ria, ~n Idiierite Isociet:L~i,exisra numeroasealte lucrurri rpe care le putem <151 a, numai ceroenind modalitacea 1n care se desfi~oad casatoria ~n idiferite'le societati, ~i raportul dintre casatorie ~i celelalte institutii prezente ~n respectiva societace, Aceasta a; ordare se imtpune cu adt rnai mult arunci cind lncerdim sa in~elegem comportamenrul inciivizilOlr. Gu toate ,ca acestia pot reactions Idiferk 1n situatii lParticuJlare, personalitatea lor este detenminata de experienta pe care 0 au ~n pri,vin~a 010- dului de traial societatii lor considerat ca un ~ntr,eg. 0 data eu dezvcltarea studiilor asu;pra personalitatii, conceptul de eultura a devenit, astdel, de p,rima rum,pom;aIlJ~a,--;rt1t pentru psilio[og, cit ~i pentru sociolog §i antropolog. EI poate fi unul dintre instrumentele cele mai folositoare ~n arsenalul psihologului, dar .irrnplirca~iile ~i Iimitarile lui nrebuie .sa £ie olar 1n~elese ~na1nte de a-I f'Dlo'Si efectiv,

Termenul cu[.twra,. loum este t.oIlorsilt £n ISmcmle ~~i.fi'Ce, nu poar ta nicl una rdintre notele apreciative, care 1i $lltatasate tn lim!bajul cotsdian, lEI se refed Ila rnodul total d~,ia, a

70

al oricarei societati, ~i nu numai 1a acele Ipaqi aleacestui mod v,a:re ,.societatea Je considera ,superioare sam .dezirabile, Prin urrnare, cultura, oind este raportata Ia propriul nostru mod de viata, nu are nimic Ide-a Face .ou cintatul la pian, sau cu citirea scrierilor lui Browning, Pentru specialistul in ~tliin~ele socisle, asemenea activitati Islnt numai simple elements din totalitatea culturii noastre. ~cea:sta totalitate anclurle, de asemerrea, a-ctivitati ca spalarea vaselor sau conducerea unui automobil, iar din punctul de vedere alstudiilor de cultura ele slnt la-~ga1litate ICU "ratfinamentele vietii". Rezulta d, pentru ~pecialistul dn stiintele sociale, nu exista societati aculturale si nici macar indivizi lipsiti de cultura, Orice sacietate are 0 cultura, I orioit de 5imp:la ar fi ea, ~i fiecare fiin~a urnana este oulrurala, l to sensul d !paJl1tj,cipa la 0 anurnita cultura.

De aceea, munca unui cercetator &n ~tiin~ele sociale trebuie sa tocearpa leu mV!e&nng,ame'aJ cu~turilor> a modurirlo[' de via~a GliI1aroter~sll]oe IdiJfeniJtclm ,SOO]e!ta'Ti. Cultsea, rill accepria pe' care i-o da. ,cercetaitomJ, ·repre:z<i.n>t11 0 generalizare tha~ta pe observarea ~i compararea nmei serii de culturi. iBa Isealfila m acelasi l1aJp.or;t IOU aceste loullJUiru Ii1l1tdi'VIiduaile, loa si ,,;rnaimu'Va~a:iatl!jetn" din desorierea It)jarotll1aJ1jlsrolru.i IOU Illeoomar.artel!e mainrut'e-pa.i:antjeni C{)l]I_~, care OODiSulttiWe specia, C"md un rulJtlrop~l(lig spune ca alCIe.asta ,QUlltruira are 1000t~re si DUillare Icama.olierUJscitd, ell are de flapt in vledere loana:cmeniscici pe .oare lIe laJU toate lC'ulturril1e. Cultmille, le!gia.'lle :ffile;cat1e id<l >0 ramn.llIl1!iota socienare, runt entitati i£urn'Cl~ionale orgrucirzJaItiC, Wir[n1diiVI~dul <WOOuie ,sa ,f~e 611ludiIart pe fundlaJlru!l unei 0UI1turi .sp.epifoce, /Ilill pe lfiurudalliuil 'OUiltrt:llI1ii IJn ,genmal.

Desi termemil 0 t:.Ullt,ura a foist £olos~t IIIl/UIlta 'Vlreme pentru a detsemna m:odul Ide 'VILa-til Iall nmei rutumilte sOjc;i,atati, sensul lui exact sub mpol10U11 roooIiinrurnuilrui !drmne varg $!l1 unele privinte, Oa si un lTliuttnar de ral1te concepte din '~timvele ISQrdi:aile, aoela die Q cultura 13. 11lreourt poour-'UlIl p.rooes Ide ,deltimi!!a:re Itlrep:tlata in oursul ~ns~i fdlo.sirii sale. Unasemenea ptfO'cescorespunde intru totul cu nevoile unor ~t]in~e noi ~itn rapi,da dezvoltare,

'lI

~i este singurul adecvat, in absenta unei ~umritati ultime, care S'a poata decide in cazul diferen~elor de opinie, C1ndapa.re un terrnen nou, cercetatori] dintr-o anumita ~il:iinta rind 5a-i foloseasca IOU ,aproape aceleasi sensuri, dar ~i cu difecente individuale In acceptiile exacte pecsre i le dau. 0 data eu seurgerea tirnptrlui, e1emenueleeomune Me serrmificatiei ajung Sa dob~llJde3iSldi 0 recunoastere :generala, iar acceptiiie particulare sint elirninate, Acest iproees se 1n,oheie -prin oonstitnirea unui concept precis, idesemnat ,printr-un singur termen, a carui semnsficatie este 1icrn(pede lpentl'U Itoyiceocetatorii din domeniul respectiv, Totusi, chiar §i aounci dJ1Jd 15""a ajuns 1a un asemenea acord, termenul ifolosit 'poate IE Isuscept~bil de dteva defiuitii diferite, Tine de eseara oricarei deflnitii ca ea iSa selecreze anumite aspeote .ale conceptului total pc 011'e-1 reprezinta termenul, ~i sa accentueze aceste aspeete in dauna altora. Aceasta subliniere ~i, ca unmare, valoarea definitiei pentru un anumit scop VOl' depinde Ide intentia particulara pe .care 0 are auzoeul defiimtki. :Ex~sta ~eroalse rdeHni'lii po;SJitbille penmi a cultura, £h~catre iflind ,ulliJa £In raport cu cercetarile ide '11n anumit gen. A!StlfeI,ea poate fi coreot de£ini,ta ca "ereditatea sociala a membrilor unei societati", dar aceasta va fi Ide prea putin ajutor pentru cei care cerceteaza formarea ipersonalid.tii.,

HalZiI1ldu-ma pe sensul curent, tmi permit urmatoarea definitie, ~pre folosinra ,celor pe ,care 2i intereseaza studierea fensonai1ita~~i .. :j" eii' ~ .... - ." r.aJiia cOnlportarnlett -; .

~~ i i lllv.a~ate ~l : ~ezu~at61or 11.or, ale l~arrOr eleme~;e co:npo~e~t:

~ I sint lropatlta§lt'e §l transmase de -catre anernbrli unei soeretatr ; date" oil!Ce ,. 1"1

r-..,;.~:t-.·LOOa\lii. Tenmem canfigura#e timipHca £aptlUil di. diffierirtcle COmpOiIltl.amtnlte I~ tremll1lla'lj€ile acestora, care aailicalllu~esc OIOWltlWra,

sfutt OiIlglain1Zlalte ~!nItr -an ilntlne:g IStlruOtJ\JU1aJt. AiceJaoslta:trasa tuira a ru!~ ciididl un tlJurn:arr- Ide IPro'biLeme !de care nu este IOalwI sa tlJeOiOUIparm laroi. Comportamentul £nvatat ~imireaza alCotiiVrrt.ati:le care trebuie sa fie clasificate ca parte a. oricalrei configuratii

72

culturale date Ia a.ctiviitatiIe a d:ror fotima a .fost 'nlodificati prin procesnl Ide ~nvat{lre . .AJceasta limitare Coste sanctionata de 0 practica £ilJdelurugati. Niei eomporcamerrtul instinctual, nici trebuintele sau rensiunile Ide baza, care determina motivatiile ultime ale comportameneului inidividului,. m-au fast prrvite Vll'eQdata ca 'pal1i aile culturii, ide~i influenta [or asupra culturii este evilcie1l1ta.:EJfdudere.a acestor fenomenedin conceptul dceuleura ii la~a totu~i acesouia un oimp extrem de vast . .A;~a cum s-a rnentionat tn capitolul precedent, omul are f9ar'te putine rellexe neconditionate, tn afara oelor legate de procesele sale fiz·ioJ.ag1ce. Desi comportamentul lui este rno- \ tilV3.lt de :r. elbu~n~ele sale., foamele pe .~~re de ia acest co~por: tament srnt, 1m mad normal, conrlitionate de propraa lui experienta, As.tfel,C'U toate ca a m1nca este un r:iispuns 1a rrebuinta de 'hranii a individului, modul in care manbca depinde de Felul I?n care ailnva~at ISa manilnce. 'I'errnenul eomport.ament dm I£rarza @n ;d:ilSlCIU~j,e weJoo,!Je lsa rf~e ,ll1..1la;t m ,senStUil 001 mali 1~a,Ilg, ~aiS!tlfel iLndt lsa miCI1ll1da .toaee ~t1v1i!ta~ile mrnvliduJruci, exp:lioiue tS1a!Ui dmp,lilcti'te, tfliciae sau psihice, A1s1J:£el, din punetul de vedere ;ail.l3lc~stei. ich::lf.irui'vii, 6mJvataJrela, ,~itIlJdi:rela etc., rureb'llie sa fi:ie ·oolll'Sliwa,te oa fonme de compcrnamenr, a~a cum stut mi.~dinile muscolare mmpliOa!1ie m. IpnJ1ce~e1e ltehnioe.

Termennl rezuitate ale comporM.mentului se J'efetra La fencrnene de doua genuri complet dlferite, psihologic ~i material. Primul gen include acele rezultate ale comporramentului care slnt repreaeneare .in individ de 'stari psihice, Mnfe[,atitudinile; sistemele de valori ~i Icunof~tinye1e VOl' f.i toate incluse £n acesr

-. '.-.

gen. A dasifLca -aceste fenomene ca rezultste ale comporta-

mentului poate \Sa p~ra tin tUT lae forta, dar e indiscutabil ea. ele se oonstituie .tn iredivid 'Ca urmarea interaetiuaii sale ou mediul o$i a an:y:!tarii corespunzatoare. Totodata, de rrupot fi a13iSi1Bircal'te oa eomportamenc rIDv;wat, deoarece le lliipsesc ta'\:dbutele dinamice 'implicate de aoest terrnen. Ca ~i realitatile mediulni extern, de exercira 0 influen~a orientativa asupra

dezvoltarii modelelor de comportarnenr. Astfel, dnd individul

se gat;e~te l'ntr-o siruatie noua, el va reactiona 1.a ea nu numai 1 $n limitele acestei realitati obiective, ,dar .§i ~n f'unqie de atitudinile, valorile si cunostintele pe care le-a dobindir ~n urrna experientei Salle anterioare, Indigenul care r1nt6:llne~te pentruj pzirna oad un a~b ~I poate adora ca pe un zeu, 11 poate trata

ca pe un oaspete onorat sau n poate ataca pe nea~teptate, directia actiunii lui depinzind ~n ln1Jregirme Ide faotori de natura celor rnerrtionati.

Includerea rezultatelor materials ale comportamentului an fenomenele cuprinse In conceptul (de culrura poate 1ndmpina, obiectii din partea nmor sociologi, dar lea este sanctionats de [olosinta an tropologica, tata:1ih de veahe rca b'S~i - terrnenul de cultura. Obieotele ffumte '$i f,~Josite ,til mod ,C!UiI1ent de unernb:rii unei societati au [ost ~ntotdea'Una cunoscute eub nurnele colectiv de "cuhura unateriala" a acestei societati ~i considerate ca a parte imtegnnta a 'conf;igllratiei culrurale, Piroblema reala, In alcest caz-:eite da:cT obiectele .1IlJse§i trebuie sa ne privite ca a parte a culrurii, sau Idad: continutul configuraciei culmrale rtrebuie sa ,fie limitat cia elementele psihologice carora Ie oorespund ohiectele. .Ou adte ouvinte, trebuie tSa includem In ,ouIllura ~m;aJ~i sulita, sau numai ideile ~mpal'lta~ite .de rnembrii unei societati despre aspectul ~i calitatile pe care trebuie sa Ie aiiba 0 G'Uli~a? Includerea obiectelor materiale complica rnunca cercetatorilor care ,incear.ca Isa foloseasca conceptul ide ,cuitura In anumite scopuri, dar rpentru ceicare &tooiarza personalitatea, elirninarea cudturii materials ar constitui rnai rdegralba 0 pierdere rdedt un &~tirg. Merliul1n care se dezvolta ~i actioneaza 1

u~ in.div.i,d inal:Ulde intotdeauna o mar, e. va, t.ietate de Obie,ct,e/ facute de om, aar eiectul pe care U poate avea contactul ou

aceste obiecte asupra formarii personalitatii este ~ons]dera;bil.l As,tifel, acest aspeICt a1 enediului total poate actiona fie In di-] rectia stirnularii, Ee !1n directia inhibarii procesolui de dezvoltare a 'dexter.itl~ii manuale, sau chiar a dezvoltarii unor tr~a-

14

'tnri mai fundarnentale aile Ipersonalita~ii, cum ar ,f.i atitudrni generalizate de genultim1dirt:atll sau ~ncrederii ~n sine. Expe- \ rientele timpurii ale unuicopil lasat printre jucarii, sau 1ntr-o casa ,plina de tot {elul de lucruri 'fra.gile, VOIr fi diferire de cele ale' mnui copil linut ~ntr-un tare, ~n care nu exista 'fiDei un Iucru pe carear putea ..si1-1 dererioreze, sau 'care ar putea ..sa-i' dauneze. Ohiar r~ obiceiul nosuru ide a sedea sau de a ne oulca pe amimite mobi[eimpl~cl 0. serie de experience din perioada copilariei, care Iipsesc total ~!]tr-o societateai carei membri, de obicei, se a~aza ~i se culca Ipe jos,

Expresia imparta~ite ~i trans mise ilimlirtJ~aza 9i mai mUilt con~inru-nutl ,oo:n.f~p.<liIiiil.or ,ouI1uurlaJ1e . In ioillZUll nostau, fmparta#te r trebuie in~eles ~-n sensul rca un anumit model de cornportamerit, 0 a'l1umi,t;;1 .atitudrlne san o:l!1lIUmlta cuno~t:intaLSMlt comune peneru doi sau unai multi rnembri ai unei societati, Ea nu iII1iplirca 0 sctivitare decooperare sau 0. :proprietate comuns. I Nici un aspect de comportament etc. caracteristic unui singur individ dintr-o societate nu po ate fi considerat ca parte a culrurii societatii respective. Totusi, asemenea particllla'rid.~i individuale pat deveni, Idupa un anurnit timp, 0 parte a culturii, In adevar, tOate inovatiile culourale ,~~i au originea fie tntr-o singura pef1soana, .fie .1ntr~n grulP foarte mic de persoane. ,Aistfel, IUn procedeu nou de a i1mpleti cosuri, nu va fi clasificar ca Ipal'te a culrurii a,rlrta vlfeme cit €Ste cunoscut de 0. singurapersoana, £1 va fi categorisit ca parte a culrurii abia ornd va :fi Ipra'Ctfcat ~i de alti indiv1zi.

Pentru a darifica rnai ,!departe limitele impusecontinutului oultunii de acest ,fuqator, Jail ~mpa,rta#rii, este IIH),OOSIair Isa larrcirnltlim dcul nsrile Is1n t contin uumuri.Jmparta~j,rea,care justifid inc1Ulderea runui aspeet particular ~n configuratia cuiturala, trebuie ~a fie stabilita 8n raport ICU continuumul socio-cultural si nu in raport leu 0 cuiltura existenta intr-un moment dat. Fa:ptUil cl ~ntr-o comunitate exista Sn 1943 un ~ti!llgur medic practicant nu ~niSea,mna ca profesia Ide medic nu trebuie sa

75

fie rconsiderata IC3. parte a cultnrrii comunitatii. Comunitatea avusese desigur medici ~i ~n trecut ~i avea 'sa a~ba altii ~n viieor. Exista asadar 0 Impart4§ire JPxl,n suocesiune temporala a anumitor tipuri de cunostinte iii de cornportamente, e i:ir'iOaca ea lipsesce ~ntr-un anume .rnomenc, Aceasta r1dica imediae problema dad aspecte ale cunostintelor individuate sen ale unui comportament individual, 'care mai dIiZiu capara statutulde cultura, trebuie .sa fie considerate ca lPar,~i ale culturii ~nd de la ~nrceput. In virtute a logicii, IProbahil dl ele ar ,trebuisa fi,econsiderate astfel, Idar intrudt siruatia lor poate fi staJbilita numairetrospectiv si, r1,nltlrudt dn momentul aparitiei lor, file nu £unctionea~a ca elemente ale configuratiei culturale operarrte a societatii, problema este in buna masura scolastica, sau de inceres pu;r teoretic.

Este necesara ~i 0 alta .precizare ,~n rprivinta terrnenului £mparta~ire. Nu rtoobuie Isa consideram cae1eIDIentel,e pniIvtite oa parte a configuratiei ouiturale sSnt illmparta~ite de tori membrii unei societati, fie de-a lungul timpului, fie intr-un anumit moment. De Fapt, 'aJr fi imposibil sa gaisim vreun element de cultura care sa fi tOl'lt fu:lpant~it ide coti memhrii unei societati de-a 1uI1lgul'lO'tregii durate a acesteia, In cursul .istoriei lor, culturile se modiifica ~i evolueaza, elimirdnd anumite elemente ~i induz'~l1!d altele noi, Ca rezultat ail .. acestui proces, ele pot trece printr-o schimbare ·totala a continutului, prin modi£icari profunda aJle structurii lor, dad respectivele societati dureaza desrul de rnult ~i cunosc suficiente vicisitudini, Astfel, probele materiale antropologice dovedesc di exilstl ~n lume numeroase loouri unde populatia actuala descinde din cea neolitica, iar continuitacea culturala '~i sociala nu a fost niciodata intrerupta ; tot~i viata acestor oameni din zilele noastre are purine trasat.uri comune cu cea a strarnosiloe' lor neolitici, Chiar ,daca ,luam oricare configuratie social-culturala intr-un anumir moment, vom constata dl: nu exirs.ta. elemente de culturacare rSa fie ~parta~ite de toti membriisocietatii res-

76

peotive. Desi unele dintre ele prot fi impart~ite de toti a:du.I?i, ele nu slnt i.mparta~ite totusi de copii, an 'tttJllP ce numeroase idei si activitati ale adultilor s~nt Imp~rta;;ite n~mai .~e me~brii anumitor Igrupuri din societace.cum ar fi harb~~l1, fe.m~11: sau anumiti meseriasi. Asernenea specializari tre~UIe t~t~l 'sa fie 'considerate drept paqi constitutive ale rcouf.~urap~l eulturale, Ele slnt adaptate 1a alte clemente .din cOl:fL~~:a~~a c~ltutala §i coneribaie la buna ftUnOIionare 'a socleta~l1 r1Il innregul ei ..

Ternnenru!l transmise n~siita pucine ,~Itltiir. Lm~~ elementelor de cornportarnent depinde de ~~terea lor

de la un individ la altul prin instruire _sau imitare. Aces:e ~mcese opereaza Sn timp ~l. majoritatea eleme~telor care.a1c:tuiesc configuratii culrurale sint transmise dI!ll ?e_?er.a:~le In generatiesi dureaza rnult mai rnult decit viat~ ~nC:l~Ul mem- . bru al societatii. Din punct de vedere a1 iThdlVldulUl~ C}ll~u~a 1 so~i,eta~ii I~n care s: 'lnt~g~ea:za ~~noci~ie ened.itatea Jut S~Cl~la, distincta de cea biologics. Ea n ofera 0 ~~p~ de adaptari ~ mediulin care trebuie sa tr~ca ~i sa a.'?~io!.l~e. Aceste adap- lP lan, incorpora e an modele de comportamene- au fost elaborate de membriianter.ioriai societatii sale, ca rezultat al propriilor lor experiente ~i I~i sine nransmise prio prooesele lui

de lnvatar.e. Ere ~i economisesc necesitatea a tlumer~~se ex?eriente, adeseori neplacute, pentru a ajunge 1a <1ldaptan reu§~te~ Transferal unor asemenea adaptari comporta:fllentale rseaman~

~n multe privinte en transferel dealda'pitari structurale ~1 fiziologice elaborat, de stramosii individului, rea rezultat aI, mut4atiilo,r si selecriei, Astfel, in ,societa,~rIe neg:re. 'V1est:arfirircme tehnicjle cukurale pentru obtinerea hranei 10 J~n?Ja, ~lab~rate de generatiile tirecute, vor fi transmise i?dLv~duIU1 pnn i'ftva~are. Un maJlt gmcl de ~munitate la mailar1e, ~e ars~ea elaborat de generatiile trecure, ii va J.i.orapiSIDll£. pn? er;dieate, ArmIbele Ii Stut necesare pentru stllp.ra!Vle~U1re m conditiile locale.

Din cele spuse cnai SU5 despre \,§lIu:!.tse poate vedea di acest concept Jnclude fenomene deoe .putin trei ordine .diferite: llIl~ter,ial - adica IprOiduse ale muncii ; cirietic - respectiv ,campo1"tamentul explicit (~ntirucit irnplica ~n mod necesar itni~c3lrea); ~i ~a_g,iic- respectiv ounostinte, atitudini §i v.alori ~m.part~he de membrii unei societati. Pentru scopul nostru actual, fenornenele din primele doua categorii pat .fi clasiJfioatl,e ~aoi1al1ta m aspeotul explicit !3ll nmei tCUl.tJuITi. Cele din a rtlI1e'ia loalJegol"re, Iald~ca .fwomenrell,e ps~h~oe, ,oolnSit'i,uui(' a.spdo1nlIl ei implicit. A.mibdle aspeote ISlint ~a .felilcle reale si la fel de importame pentru invel~gerea oomportamencului uman, dar de prezinta cercetatorului ptrohleme ,difer'~te. Aspectul explicit al oricau-ei culturi, este concret ~i palpabil. E1 este supus observatiei directe si rnr.egrstra'rii ~i nu exiscl concluzii in pnivinta lui care sa nu poara f.i controlate 'CU ajutorul unor mijloace tehnice ca aplira<tul '£Ie Fotografiat ~i fonograful. Orice erori care se ivesc 1n 3icea.sra directie se ida'toll.'eaza exclusiv greselilor deobservarie ~i pot fi iU~orcorectate.

t,!lregi'Sttarea ,culturu1m.plicke :pre-unta probleme de un gen difellit. Acest aspect al oulturii tine de starile psihice, iar natura si chiar existenta unor asernenea stari p'oate fi doar dedus_a din comportarnentul explicit caruia ~i dau nastere. "PrdbTema de a stabili rnodelele irnplicite ale unei culruri este In buna ma-sura similara eu cea a st'<lJbilirii continutuhsi $i organi:zarii perscnalitatii unui individ, iar cercetarile pot £i expuse acelorasi surse deerori. Desi !sin<t~ martorii ninei ~m:bunatatiri rapide a tehnioilor Ide studiere a fenomenelor psihice, in ·dia.gnosticarea personaliratilor individuale mai esce .implicad 0 mate dozade intenpretare sUibiectiva.a,nd 1'ncerdim sa haem 0 asernenea caracterizare rpentf'U rnernbrii unei societati lITtregi, sau ohiar rrurnai Ipentru cei ai ainui anurnit grup diner-o societate, .pos~bmtatile de eroare cresc foarte multo

78

Cei care he cercerari concrete de antropologie 1S1nt arareori pregati~i penoru folosirea tehnicilor rnai arvansate si mai exacte ale testatii psmolagiJce, ~i chiar cind sint pr~ghi~i in aceasta priJvin~a le sta arareori ,1n putinta sa aplice asemenea <teste la .mai rnult Ideolt un esantion redus al societatii, Este aproape irnposibil sa faci diriel un esantion cu adevarat aleator, Indivizii eu care cercetatcrul intra in CO:nt3ICt nu sint simple unitati dintr-un talheJ statistic, ci oameni reali, ale carer reactii fata Ide cercerator vor £i tot atJh Ide variate ca ale oricaror persoane din propria noastra societate, Irrtrucit de obiceislnt incapabili sa 1ntelea,ga scopurile testelor, ei vor manifesta o rezilStenta chiae mai Iputernica deoitcea ~ncl1nita ~n societatea noastra. Ca urrnare, singurii subiecti de obicei disponibili pentru testate srnt: a) ceicare au af.initi~i ICU observatorul ~i i se supun an virtutea prseteniei : b) cei care se .afla la un asemenea nivel economic, 800ft rezistenta [or .poate fi dep~ita prin retr.ilbu~ia disponjbila, de obicei mid, pentru 0 asernenea aouune,

Exista ,a~rud:lJr 0 selectie foarte reala a su:bieqilor, chiar dad inconstienta, care introduce un coeficient de eroare dud se 1ncea1,'1ca raportarea rezukaeelorobtinnte prin teste la societate ca un Sntr,f1g.

Cind este vorba de contactelecontinue si de cunoasterile intime care <91nt necesare lpentru judec1iJ~ile neformale asupra personalieatii, faotorul selectiv devine si mai .important. Observatorul eare uraieste ~ll!tr-o societate straina poare stabili relatii stninse i~i chiar prietenesti numai ou un mic n1UJmarde iDldiiv.Lzi. Cine vor £i acestia depinde Ide personalitatile ~i de inneresele arnbelor Ipar~i. Sirrgurii indigeni ope care un ceroetator va ajunge sa-i cunoasca efectiv vor .fi eei cu care ~~i gas~te alfirnita~i. Conoluziile bazate pe IUn esantion stalb.i1it ~n acest mod se potdovedi departe ide a :fi aplicsbile la tntr~gul g.rup. Asdel, in propria mea experienta asupra idiferitelor grupuri "Ipl"imitivle", am constatat 1ntoudeauna d exist a un numar

'J

79

... .'

considerabil de indiviei spontan sceptici 1n privintasupranaroralului, dar ar fi Igre~it lSa privim asemenea atitudini ca un faJpt ,generalI, sau macar comun 1n societaeile 'respective. in prezent, singura Ihariera ~n calea unor asemenea erori este ca fiecare societate >sa fie st)lJKllata de mai multi ceroetatori, Acestia trebuie sa [ucreze independent unul de altul ~i :sa reprezinte personalitati dt unai divers structurate cu putinta,.

Dificultarile unenaionate nu inse1limna d este imposibil lSa obtinem 0' imagine clara despre cultura irnplicita a oricarei societati. Ele nm ,tnseamna decit d 0' asemenea imagine se obtine greu ~i eli concluziile formulate de un singur observator nu trebuie sa fie considerate necesarmente drept ult!Lmul cuvjnt ~n rproblema respectiva. Cercetatorii personalitatii, care fncear.ca sa foloseasca Idescriemle etnologice, trebuie 'sa tntele:liga .eli declararea mernbrilor unei anumite societati ca ar fi la~i, S3JU avari, sau Indiferenei fara de copii, implica elemente de apropiere select~va si de interpretare subiectiva, care lipsesc ~n asertiuni de gBTIiul : membrii. acestei societati i~i Vin cop iii tn leagane, sau : 1~i fac vase de Iemn, sau: organizeazadansuri In perioada lunei .pline.

Mai exisd un aspect .1e,gat de deosebirea dintre cultura explicita ~i cea irmplilCiti, CJJl'e ,ptezi11lta importanta pentru cercetatorii personaJ1itaru: taomai <l!spectul explicit al cultutii este prmcipalul a,gerut Ide transmisie lculturala Starile psihic~ care constitute !iura lJffi icita mi s~nt, In sine, transferabile, AI~i indiviei, indiferent dad e vorbadespre observatori straini sau despre membni tineri a.:i aceleiasi ,societa~'i, pot fi falCUri constienti de existenta unor asernenea stari numai prin intermediul comportamentelor explioite in care ~~i gassoc expresia, Toomai conta.otu1 'OU cultura_ ex; Heidi a 1S00cieditii ropru ~i experien a' envata ILn acest contact re-'creeaza ~n .fiecare indNli !Starile psihice~mpa.rt~, ite (:\l)re oonstituiecultura im IiClta., e aJuIlige sa ~mpa:rd~eas,ca moe' cultural a1 frici~ in fata unui obiect inofensiv, sa spunem 0 teasta tanana,

80" ~ ~\Q~1L()t..(.~~~~\ ~\~U.~"'*'~~~.

deoarece a.W membri ai societatii rnanifesta tearna ~n f.a~a obiectulUli,sau ai spun di rrebuie ;sa se teama de el. La fel, el ~i 1mu~e~te modelul cultural din societates sa a1 atribuirii unei valori rid-kate anumitor scopuri tntrudt vede cum alti mernbri ai societatii se str~duiesc sa le atinga.

Sper ca cele spuse mai .sus au lamumt ICe intelege un antropolog prin cultura ,~i diferitele genuri de fen&nene care sint StIDsUiIUate acestui concept. In ~ncellcariJ.,e lor de a folDsi conceptul de culture ca instrument de cercetare, ~~i~i antropologii ajung uneori la coniuzii. Astfel, adeseori ei nu reusesc nici macar l.n srudiile 101f Idesoripntve sa Faca 0 deosebire tntre owlt,uTil.e succesive &n 'timp si culturile simultane ~ntr-un anumit moment, desi aceste doua aspecte ale conceptului pr.ezintli probleme diferite ~i solicita rnetode diferite de abordare. Aceasta deosebire este mai irnportanta rpentru cercetatorii proceselor oulturale, deck ,pentru psihologi, Cei din urma trebuie sa se 'preocupe numai de aoelsegment scurc dintr-un concinuu cultural [care corespunde cu .durata vietii indivizilor supusi cercetarii. Totusi, faptul ca numerosi antropologi nu reusesc sa fad distinctie clara 1ntre aspectele actuale din culturile pe care Ie descriu ~i cele 'care supravietuaesc numai ~n memoria informatorilor in vir&ta poate crea IdLficu1ta~i ;pentru psihologii care inceardi sa [oloseasca asernenea descrieri, hS1)fel, descrierea unei culturi tribale care arnesteca fad discriminare modele culturale vechi si actuale nu poate fri folosita e£ieient ca fundal pentru a stu:dia personalirarile mernbrilor respectivului trib,

o ~i mai mare importanta prezinta pentru psiholog greseala aproape constanta a antropologului de a nu discinge clar tntJre realitatea unei culturi, ca 0 configuratie de comportamente etc., s>i constructia Ipe care 0 elaboreaza el l'nsu~i pe baza acestei realitati, si tpe care '0 Ioloseste ca .instrument pentru descrierea ~i sistematizarea dstelor culrurale, Lipsa unei rerrninologii care sa serveasca la .deosebirea clad a acestor doua aspecte ale conceptului de cultura a Iost 0 sursa de

6 - 957

81

•

•

nenumsrate ~nc'1.n"icatUJri nu nurnai l'entru psihologi si antropologi.ci ~i pentru logicienii ~i filozcfii care s-au ocupat de conceptul de cultura. Incercind sa contdbui la clarificarea acestei 1C000tJiJunri, am IproptIiS ,sa se f/01QSOO.isdi tenneni~ cultura realii si comt17uctie lcultumla (culture constr;uct) ~ 'Vtl1 ~er<ca m/ai ~_()lS sa expli.c sensul f~eoa;ruia dintlre ei,

u tun rea asa oricsrei societa~i constajin comportamentul actua -;e.nc. :arn€fll1ib.rilor ei. Ea ~ndulde un VJ.lSt numar de elemente, fieaa.re .fiilnid dliferit de erioare ,a'}'w1. iNiciod~ta doua persoane nu ltea~ioneatza exact In acelasi mod la un anumit stimul ; chiar 0 aceeasi persoana reactioneaza difedt, la acelasi stimul, in momente difenite, P~na J;'i fiecare fragment individual de comportement Idiifera, rub armmite aspecte, ide toate celelalte tfr:ligmentJe. Penenu oa lucrueile .sa fie ~i mai complexe, niciodata doi stimuli nu stnt identici. Totusi, ~n ciuda acestei variaJbihld~i innrinseoe, individrul este capabil saelaboreze adaptan adecvate ~i mai mule sau mai putin automate b mediul sau. El generalizeaza reactia sa fa~a de un an um it gen de stimu.I,i, tmmnUll!chiIDdu-i rpe baza .a>remanam ~or ~i ignorind diferentel« tdintre ei. Astfel, un elev 1,nvata d sunetul unu:i clopotelInseamnii d ora s-a terrninat ~i el ignoreaza diferen~el.e rninore Ide la 0 zi laalta din tonul ~i durata semnalujui, Similar, raspuDlsul lui la un asemenea semnal, desi nu este niciodata exact acelasi, va fi liproape Ja fel tn toate lmp!rejuratite. Trecind de Ia individ ila grupurile de indivizi, care au un fond comun de cunostinte si experience, vorn constata 0 situatie similara .. Pentru a reveni la exemplul nostru, tori devil cane au 0 anumitaexperienra se VOl' pl1egati sa para&easca sala de clasa cil1'd aud cloporelul. iDe~i pr~atirae lor individuals vor diferi in arnanut, diferenrele vor cadea normal 1nauntrul unui domeniu de variabilitate idest'Uil de £ngust. AS'bfel, este aproape sigur di elevli u:~i 'lor ~nchide caietele de n01)i:~e 9i r~i 'lor strluge diferitele obieote pe care le-au adus ~n dasa, dar

82

•

•

nu esee absolut 'lSi'gUt ca: toti ~i vor lfunibd,ca pardesiele sau fulganinek

Rezulta ,d neaumsratele aspecte ale comportamenruluicare constieuie 0 cultura reala pot fi sortate lPe baza situatiilcr care le determina de obioei, Eieeare situatie Igeneral£ata va fi legata: de 0 anum1ta serie de comportarnence, care au numeroase trasaturi :coonune. Mai muir, variatiile dintr-o a:semenea serie se vor lins-crae, ~,fi mod normal, ~ntre a1lI1.lJIT1ite limite usor de recunoscut .. Aceste l~te pot fi stahiJite !pr,i:n considerstii pur practice. Astlfd, lPooce:deele prin care se poti1mpleti cosuri Sint numai ~teva. .Aceste procedee pot fistabilitJe ~i prin sanctiune .sociaJa . .FJocatre sooietate are <l1.t1rumilJe procedee recunoscute rAe pecioctare 'a ca.sa·toriJei sau de a se adresa unui supenior peatru a-i ,ce~; a' ;probare. In oricecaz, comporramentele care nu se ~ncadceaza il'n1imitele mormale pur ~i 's~mplu nu due la rezru1tatele dorite, Acest fapt va £i recunoscut tacit de ~~~i membrii so.d&a~ii. Comportaanentele 'care se 111&oriu in limitele eficientei 'Vor £1 considerate normale, pe cind cele care rmnu 1n afaraa'oostor limite vor £i iprivite ca daunatoare ~i, adeseori, rea blamabile.

Un asemenea Idomeniu de I1'wspuilsuri normale la a situatie da<ta poate Ji desemnat ca un model ~ntir-o >cultura reala, Reciproc, cultura ileala peace fi conceputa ca 0 configuratie compusa dintr-un mare lIlUiIllan- de asemenea modele, mate hind, 1ntr-o mllsura unai mare sau mai mica, adaptate reciproc ~i l€lgatefrunqional intre ele, Un aspect importan't cafe trebuie amirnltit este acela ci ,fiieaare model cul,tMral real ruieste '1ll1 QaJZ sirrllgtukr :de compereamene, ci :I'epil'&mta oserie de comportsmente Claire Vlalfllraea iiinltrelamiUlIl1lilre li'mli!te.

Vooaiblil~tlarpea rc.aimlpPJ:'I1laI:rioon telor lawprin1Ise in Oi11.Foe t:u11Ioora reada:. cOlniS1liinulle 0' p['olbderna. ,d~ftiloiJ1,a, cmar Ita niv,ei1ul Isrum.p~ffi desoIiieci. Este wroent UlmpoSihliJl iSa id'elSiOIiiem toare QalZ!UriJ.e de eormiport1lJil11lMt care aihca ~c looiliallta: ouili1lUiI1a. GhJiJaor "$i 'S!e:ri.ide de iCiOlllIPOl1t~ ce ooDlSlOiruie r~~lID.Sl1ci. nQl1'lll1ialle i1a tfiiooare

83

•

dinure lsitru:atiHe la care pease reactiona membrul nmei iSocietati DIU pot fi prezenrate ~n tOtlaslilJaJtea lor. Pennru a prezenta 0 imagine ,illte1igihila a unei ouleuri, san pennru a sistemaeiza datele awltJumle, oortetatoI1U,l trebuie sa elaboreee 0 constructie culue'Tala. El stalb.iJle~te l1liO!dwI seriei finite de valrira~ii, care ,sint linduse 1n fiecare model cultural real, iar apoi foloseste aceasta valoare ca simbol al modelului cultural real, Dad cercetatorul constata ca rnembrii unei societati au obiceiul de a se culca uneori la ora 8 ~iaJteor.j la ora 10, dar di modul pentru aceasta serie de cazuri cad.e pe naua ~i un sferc, elva spune d. mersul la culcare :1a ora noua ~i unsfert consticuie unul dintre modelele oulturii 1011". 0 asernenea ,demvara modala .. oate £i denumita model cultural construit. CornlStrlUlcp,a, ouLtumafa ItOrtlail.a· dabgl"eaza prin reunirea tuturor IIll e e or cultura,le construite c;;e au {Gst ehboran:e ~n mod :simIla.r. Ea este fata de cuh~a. l"eala 1n ace1~l raport camode1ele construite fa~a de mocLelele reale. Desi constructia cultur,a;Ia poate sa nu corespunda .J:ntru totulculturii reale, lea constituie 0 aproximare concisa ~i conven<libila a conditiilor existence in oultura reala. Experienta a dovedit dt, pe ib3iZa unor asernenea constructii, esteposibil nu numai sa studiem structura culturilor reale si -conexiunile modelelor care le compun, ci si sa prezicem, cu IUn ~na.lt grad de probabilitare, comportamentul 'pe care H vor aves membrii unei societari in diferite situatii. Constructiile culturale .nu slnt altceva decit mstrumerrte 'care .pot .fi folosite de cercetatori, dar sinrt instrumente indispensabile. Elaborarea lor este justificata Ide utilicatea ope care si-o dovedesc ulterior,

t!llreZiumaJt: 0' cultura reaia consta ,diJn. SUlJDa totJa.la a compOO1taanentdoit" mem6iiiliOr UJnel ISOc.recl.p, [n m£.sUltla En care aeeste loomp()l1tiatnrenrne ~1iiiii fuva\1a1te ~i 1mp~rtta~ilte. Un ~del cuTturat real repreesnea UlD. dO!meln4u .limiJtat de comportamente, marunmt ciru;:Ua se inte,gll"ea.za m mod normad, Ir~piun9Urile momhl'iJIJOr Isometa?i IIa 0' MUmidi rsi1lJU'a~e .. Astfel, dii£efli~i indirvti~ se pot loompoI1tlavi3.mt ~i Ifmn In r.l<COir!d IOU modelul

84

•

oultiUtl1aJ .re~. Un model cu.lturtlil coastruit 100iI16SPUllId.e ltlIOIdl1ll1ui variatiilor dintr-nm model cultural real. Dad aceste deosebiri sint ~ntelese clar, este user sa rezolvam rnajoritatea dificultatilor rpe care Ie im,plica raportarea experienrei si a compertamentului illIdividului la datele culrurale prezentate int:r-o formaconstruira.

Valoarea pe care 0 au modeleleculturale construite 1n sinretizarea majorit1i·~ii influentelor de mediu semnificative pentru Ionmarea personalitatii devine evidenta cind examinam conditiile ~n care se dez'Volta: individul 2.0 orice societate. Toate fiintele umane se dernvolta si Functioneazji de obicei ca rnernbri ai runor grupuri urnane care ~part~e5c W1 habitat cormm. Rezulta d cea mai mare Iparte a enediului eu care inceractioneaza itliditviJdlJl consta :1.0 alti indivizi, sau ~n obiecte fa'cute de om. Acest lucru este adevarat tnldeosehi fn Fazele timpurii ale ciclului y,itaft, cinrl se pun bazele formarii personalieatii. G.rija adultului pune un ecran i-ntre copil ~i cea rnai mare parte a mediului natural al societatii sale. Copilul de eschimos v,trit m parka * mamei sale este prea ll:m~in afectat de temperatunile arctice, Cea mai rnare parte a experientelor timpurii ale individului dericva din comportarnentul alter persoane, Acest comportement poate tfi orientat spre ell, asa cum se In'timpla in cazul procedeelor folosite de adul~i iPenltru a-si creste copiii, sau ~n cazul raspunsului adultilor 1a comportamentul copiilor. El jpoate fu, de asemenea, orientat spre scopuri care refl.eotl ~i dorintele copilului, f:to1:noo-l pe acesta sa observe ,~i sa imite respectivul comporcament, In ambeie cazuri, cornportamentul icelorlalei li Ifurnizea~a copilului 0 experienra Ipe .baza careia l~i elaboreaza propriile sale modele de comportamerrt, Astfel, ,in propria noastrasocietate, dezaprobarea pe care 0 rnanifesta adultii oI',n& un copil l~i V£ra degetele in fal'furie 11 va determina .sa aibandoneze repede

* Haina din piele, tmblanita ~i cu g:luga.

8&

•

acest obicei, an timp ce obsenvarea modului .In care unii adulei iau pe furil; id'l.11oe3lta saru prajituri din camara ~i VOr crea un model :de comportarnent pe care mai ~rziu poaee ca, in :lISCUllS, ,n va practica ~i d.

Majoritatea evenimentelor cu consecinte dorabile in formarea personalitatii ave uricaracter repetitiv, Desi unele episoade neobisnuite sau violente pot avea :rez.ultate traurnatice, esenta fonmar.ii personalitatii, ca ~i a fonme1or rnai direcee si imediate de tnviyare, 01 constituie repetarea anumitor stimuli si a comportarnentelor care a!S~ra ra~uIWUri adecvase la acesti stimuli.Tn conditiile nonmale ale vietii sociale, majoritatea sttmulillor externi Ja carer~unJde copilul t~i are originea tn comportamentnl altor indiv,itzi. Desi acest comportament nu va fi niciodata identic ~n «loua ~prejudri, varia~iile lui se vor a,n'Scrie <lIFroape ~n>totdeauna (tn una sau alta dinrtre seriile limitate .de comportamente, care, ~a cum am spw, constituie rnodelele din cultura rea.HL Mai mult, pare sa existe 01 corelaeie destul de str~l1isa intre modul de variatie a cornportamentelor dintr-o asemenea serie §itiprul de experienta Ipe care indirv]dul 01 extrage din contaotele sale cu persoan~le ce ao~ionealZa in Iimitele seriei, en alte cuvinte dupi modelul cultural neal. A1tdel spunind, comportamente1e variarbile din cadrul unui anumit model cultural se prezinta, in ceea ce priveste efectele aor asupra individului, asemanator cu ceea ce flcidooii lI1JUlIlleiSC fenomene conoergente. Dilfex'enrel1e lor tind sa se l'eclillica In timp, <lIsnfe11nclt rezU'h:atul curnuiativ :in formarea per,sOiI1laJ1iJtat-ii este aproape acelasi ca ~i and el ar fi 'prodUIS de repetarea unui caz singular de comportament sinuat pe modul seriei care constiruie modelul. Astfel, experienta e:lQtrasa din lua:rea pnl:nzului uneori fuItre 12 ~i 13, dar de cele mal rnulte ori la 12 ,§i jumatate, va fiaproape aceeasi ca experienta oh~muJt:l din luarea plinzuilui ~ntotdeauna la ora 12 si jumatate,

86

•

Ne grabim sa adaU-gam ca aceasta nu [nlSeamna ca rezultatele contact'Ului cu un annzrnit model cultural real vor fi a'Celeasi pentru tori indivizii, Dispunem. .de sufide.DJte doveci ca l~c:uriI.e nu se &nnfunpla. astifel. ~rie~a pe care orice in?11V1d 0 -dOlb2:nd.6§te din pa:rtidparea la 0 anumita situarie este mfil!ufm:~~ ~ . .numai 1cI:. ~t'-ie per se, ci §i de prOipriiiJ.-e sale potenpahtar1 §l perceptn . .Astfel, un model cultural prin care unui oili3.lt isecere sa aIDa grija ca 1il1dita cu lemne de Foo sa fieintotdeauna plina, va determina 0 e:qienienta anumita la ~n copil puternic, activ, $i 0 alta la un copil slab, pasiv. Un ngan care treoe prin fara usii va lnsemna un anurnit loom ~entru un copi] caruia i s-a spus d to~i?garuii rnpesc copE, ~l eeva cu totul dHerit pentru un copil care nu cunoasre aceasta Iegenda. Chiar §i ~n cazurile clnd siruatia externa poate fi tratata ca 0. constanta, acesti factori individuali vor bee ca ea sa provo ace urmari diferite la persoane diferite,

tntrua1Jt~b[liSi[f uq:le icU!ltur.a;l£{este swna totaIl.a a modurilor

drteritelor modele Care compun 0. cultura rea.la §i ~nt:t'IUch ..

modUI f.iJecarui model este strlns corelat cu experienta pe care inJdivizii 0 extrag din contaorels lor cu aoesta, rezulta ca 0 cultura construitii poate fi fo1csirta _t>_entru retzumarea mediuici ~C10-Cu tura. in care memibrii oradrei societati rsi extrag cea 1l1at mare parte ~ ex;perien~ei. Desi membrii unei societati nu pot avea, cu tctii, un contact direct au totalitatea mode-

lelor din cultura lor.tctusi toti vor fi :p~i ~n contact eu un

mare numar de aceleasi modele. Aceste modele, asa cum slnt prezentate in oonstructia cclturala, pot fi rratate ca niste constance 1n studiile despre formarea personalitfjii, Ele of era

un fundal uniform, pe care putem proiecta di.ferite1e raspun-

suri ~i configurarii ale personalitatii mernbrilor societatii, pen-

tru a Ie studia ~i compara, Existents unui asemenea sistemde r.eferinra sta!bil constituie un aJjutor ~n,dispensahi,I pentru Stu-

diile asupra personaliditii.

.)~~,,"~v..&~ ... ~ ch.~~ ~\\~ .... .._....,.~.i J1.t .• d~

~;.~~.&9~~)~~ ~;,. -r~~~~...Q..

~.J),~~ .u.u...~ . ~)-:

Raportul dintre modelele culturale ~ experieota cornuna memlbrillor unei ·attlIUffiI~te societati poate fi explicitat prirnr~ul{} exemplu specific. ISa presupunem ca tntr-o societate exista modelul de a 'hrani pe ISUlga.ri on de cite ori pmng ~i de a nu-i hrani dedit daca filing. Date ,fiind vari~iile dintr-un asemenea model culrural, 'care trebuie sa rezulte din cerintele vie~ii conidiene, putem H siguri ca nu top rnernbrii acestei societati au fest hraniti ori de Gibe ori au plins, Este Itotu~i probabil ca fiecare a fost hranit tn majoritatea cazurilor cind a plfns si au a fost 'hranit daca nu a 'plins. Ca urmare, toti au avut desigur suficiente prilejuri 'pentru a-si manifesta ti.paltul, ca prim raspuns care a nus la sarisfacerea rrebuintei de hrana. Experienta Ior, In ciuda tuturor Facrorilor variabili implicati de functionarea modelului cultural ~i de diferentele lor individuale, va avea numeroase elernerrte comune, Toti membrii respectivei societati se vor asemana ~ntre ei ~n aceasta privinta rnult mai mult decit vor semina cu membrii altei societati in care eX~Slta modelul cultural de a-i hrani pe copii

( dupa un prO'gram strict ~i In care pll~nsul este fie ignorat,

fie pedepsit.

Utilitatea constructiilor culturale pentru studierea personaIitatii rru se Iimiteaza la sintetizarea rnediului socio-cultural comun membrilor unei societati. In plus, modelele dintr-o asernenea constructie aojuta foarte mult la diagaosticarea perso.nalitiitilor individuale. Fieeare model construit reprezinta modul diferirelor comportarnente ale unei serii de inwvizi intr-o anumita situatie, Se va constata ca desi dilferite cornportamente ale unui individ ~n respectiva situatie se vor situa normal 8n cadrul domeniului unui model cultural real, ele val' acoperi arareori intregul [ui domeniu, E1e vor corespunde unui anurnit segment al dorneniului, iar modul iniliv~cLual de pe .acest segment va putea diferi considerabil de rnodul modelului cultural ca ~ntreg. Diferenta dintre acest mod individual ~i modelul cultural construit va reflects compromisul

..

, 88

or

pe care trebuie sa-l realizeee fiecare individ futre modelele cu1turale ale societatii sale ~i ,propriile lui 1nc1inatii. Asemenea abateri indiviidlU:a,le pot sa nu fi!ede mare importanta pentru diagnosbicarea personalitatii, 1ntrudt ele se fac simtite numai ~n cazul unui mie nnmar d.e modele culturale. Asufeil, dad modelul cere unui bulbat ..sa fad daruri costisitoare ~i Freevente socrului !Sau ~i e1 de fapt ;daclt mai puein cu putinta, se po ate inltlmpla oa aceasta sa nu 1nsemne altoeva decir cil. el nu-si agreeaza socrul, sau ca spera lSa desfaca casalto.ria. Totusi, daca modurile comportarnentelor unui individ arata a abatere sensibila de la 0 serie importanta de modele culturale construiteeste bine 'sa presupunem ca directia acestei a'bateri reflecta unele trasaturi particulare ale :inidiviidul'ui. Asdel, daca omul respectiv nu-si fndeplin~te obligatiile nu nurnai fa~a de socru, dar nici tn majoritatea celorlalte situatii care qi impun 0. anumita cheltuiala, aceasta este 0 indicatie a.proape certs ca este zJglf1cit. De [apt, toti folosim tn mod constant, chiar dad inconstient, acest criteriu al abacerilor de ,La mOldiul mOI{~eluLU'i cul tural 'In judeca Jj;1e noastre coeidiene despre alti :indivl!li. E adevarat .ca n1.1. fonmulalffi norrnele de comportament ~n terrneni de model cultural, Idar stim In ce constau ei '¥ ne este usor ,sa recunoastem abatersle ~i sa apreciem .pe alti oameni in consecinta.

Inainte de a: incheia aceasts discutie despre cukura, ar fi poate bine sa rnai mentionam 0 tra,satura a siuratiei modelelor culturale. In afara de modelele culturale neale ~i de modelele culturale construite pe Iba"Za observatiilor facute de cercetatori asupra comportamentuiui, reate culrurile includ WI ,a.t1JumitJ murnar de oeea roe am pueea d€IDlUlmitmode2e zdeaieJ Acestea sint abstractii care au fast elaborate de ~~~i mem-· brii unei societati. Ele reprezinta ccnsensul de opinie al unei parti a societatii despre rrnadul cum trebuie iSa se comporte oarnenii 1n anumite situatii, Crsdul de elaborare a unor >lsemenea modele ;ideale variazd amplu in diferitele societati .

89

Unele Igr,upuri sint unult mai constiente de existenta oulturii ~i rnult mai tndinate sa fad generalizari despre comportament -decit <J.'hele. Totusi, niciodata un grup nu elaboreaza modele ideale de comportament pentru absolut toate sieuatiile, Chiar ~i tn societatile cu cea mai analitica stare de spirit ~i cu eel mai tnalt grad de constiinta a culturii, cercetatorii constata neincetst d informaeorii stnt aproape .incapa!hi.li <sa spuna care va fucomportamentul exact al CULva ~ntr-{) &itJ.Ua.~ie data ~i sint nevoiti sa se refere la example din trecut 1n legatura cu ceea ce s-a ~no1m'Plat 1n difeoite ~mpreju.ra:ri oilld s-a ivit 0 situatie similara. Aceasta ,aJbsenta a unor modele ideale este cu a.mt mai iJzJbitoare ICU cit compararea relatarilor deevaluie de obicei prezenta unui model cultural real cu un mod al varia.pei perfect sesi.zabiJ.. In general, modelele ideale par sa se fi dezvoltat mai [reevent in legatuTa ou siruatiile pe care o societate leconsidera .de prima importanta, ~i mali ales ~n iegatura cu situatiile care wplid interactiunea indivizilor ~'rlnd ,dilerite pozi~ii in sistemul social.

Modelele ideale pot sa nu concorde, ~i de obicei nici nu concords, cu modelele construiee pe care cercetarorul 1e elaboreaza pe ,batla obsenvatiilor sale asupra comportamentului real. In unele cazuni, aceasta 1ipsa de concordanta poate sa nu reflecte nimic altceva dooh incapacitates modelului ideal de a tine pasul cu realitatile unei culturi .in evolutie, El se bazeaza rnai mult pe memorarea lucrurilor, asa cum au fost, decit pe observarea starii actuale Ide lucruri, ~n alre cazuri, modelulsdeal nu a fost iProba:bil niciodata O:;n concordentacu mQduil modelului cultural real. El reprezinta un deziderat, 0

I valoare care a fest ~ntotJdeauna onorata rnai mult prin nesocotinea [dedt prio respectarea ei. In fiecare caz, modelele ideale au un anumit efect normativ, descurajind abarerile prea mari de la standardele pe care le stabilesc, Totusi, dnd asernenea modele ideale ~~i gasesc 01 expresie verlbala desavir§id §i se cnstalizeaza, ele tind sa-§i piarda, ~ntr-o amanita masura,. in-

90

fluenta. Ele .dob1ndesc 0 existenta independen.t3. ~i 1n loc de a reprezenta raJspunsul propriu [a 0 situatie dad, devin raspUIllSul'propriu la 01 anumita 1ntrebare. Propriul n~tru. model .ideil: ",ropiii m~d se .iiubesc oo.w pe ahul" SUlpl"aNJ.e~l~ oa un asernenea r3!spuns verbal, desi ath amintirile personale cit ~i obser.va~iilecoddiene demonstreaza contr:lJriuL Asemenea veI1ba.lizari sint e1e ~llIS~i modele ·in cadrul culturii reade, dar crebuie clasate llinpreuna cu literatura unei societati ~i nu ne ofera despre comportamentul actual al 1ffielll1ibrilor mai multe indicaeii .d~t orice a1te elernente ale folclorului ei. De aceea, este de dorit ca cercetatorii care incearca sa descrie culturile sa fad 0 distinctie clara intre construeriilecullturale pe care le-au de.7Noltatei i~~i .pe baza obsenvatiei si modelele culturale ideale care le-au fast precentate verba:l de membrii 60- oietatii, aridt de siaceri ~i ide bine inten~i?na~i ar .f~ acestia.

Citicorii pe care :ii intereseaiZa. 1n1cleoseibl psihologia pensona.1ita~ii vor considera !prOibalbil ca am acordat un spatiu exceSLV ana1iza.ru conceptului de oulltura. 0 mare parte din ceea ce IS-a ISpUS are OOOUgur pu~illa contingenra eu cercetarile 00- f~urate ~n ,limite1e propriei noastre societati §i culruri, Aiei mordelele .decom,por,tameilit norrnalsint ,ath de bine cunoscute de catre cercetatori, iar albateriJe de la ele sint at11t de usor de recunoscut, ~ndt nevoia de a J.e .albstractiza sau de a le cooceptualsza este redusa. Totusi, de 1Il1data ce inves~a~iile sint druse dincolo de acest domeniru relaeiv apropiat, tn~elegerea concepteior legate de cultura devine 0 necesitate,

•

CAPITOLUL V

Rolul culturii io formarea personalitatii

Una -di.ntre cele mai importante realizari ~tiin~ifice ale tirnpurilor moderne a fost recunoasterea existenteiiculturii. S-a afirmat odata ca ultirnul lucru pe care I-ar putea descoperi un locuitor de pe .fundul marii ar fi apa. El ar deveni constient de existents apei nurnai daea vreun accident l-ar aduce la suprafata ~i I-ar pune ~n contact cu aerul, De-a lungul a;proape ~ntregii 'sale istorii, omul a fost doar vag constient de existents culturii si chiar ~i acest grad de constiinta l-a datorat nurnai contrastelor dintre obiceiurile propriei sale societati ~i obiceiurile vreuneiake societati, eu ClJ.1e s-a jintimplat sa intre 1n contact. Capacitatea de a vedea ca un ~ntreg cultura propriei societati, de a aprecia rnodelele ei .§i implicatiile Ior, necesita un Igrad de obiectivitate care este arareori atins, dad ~n general este atins vreodata, Nu e o1~i de putin 1nt~mplator ca modui In care .~n.teleg cultura oamenii de ~riin~a rnoderni a derivat, ~n mare rnasura, din studierea culturilor neeuropene, care, prin contrastul pe care-l prezentau, au favorizat observatia, Ceice nu cunosc altacultura decit pe a IOf proprie nu o pot cunoaste nici pe aceasta, Pina foarte de curmd, nici macar psihologii nu intelegeau ca toate .fiintele umane, inclusiv ei fn§i§i, se Formeaza §i actioneaza ~ntr-un mediu care, ~n cea mai mare parte, este deterrninat cultural, Auta vreme dt ei

152

si-au limitat investigatiile la indivizi considerati ~n cadrul unei singureculturi, era inevitabil sa ajunga Iaconcepte despre natura umaria 'care se situau departe de adevar, Chiar ~i un maestru ca Freud explica prin instincte reactii care acum vedem di sint atribuibile direct conditionarii culturale. Cu bagajul de cunostinte despre alte societati si culturi disponihil I'n prezent, este posibila 0 abordare a. personalitatii cu mai purine idei preconcepute ~i 0 aprOXlmare mai stricta a adevarului,

Trebuie sa admitem, de la !bun ~nceput, ci observarea 9i lnregistrarea datelor despre personalitate ~n societatile neeuropene rnai :illltilmpi:na rnari d1.fiautdi ji. CIlJlliM'~i in propria noastra societate este .destul de greusa obrii un material pe care sa. te poti ha.za. Elaborarea unor tehnici precise ~i obiective pentru studierea personalitatii se mai afla. ,in fae.a copilariei, Asemenea procedee ca testele Rorschach si testele de aperceptie ternatica ale Iui Murray ~i-au dovedit valoarea, dar cei oe le-au Folosit s~n:t Ipr~mii care le recunosc [imitele. In stadiul actual al vcunostintelor noastre, trebuie .sa ne rnai bazam, ~n foarte mare masura., Ipe observatii nesisternatice 9i pe interpretarile subieotive ale observatorului. Pentru a complica ~i rnai mult lucrurile, enajoritatea, daca nuchiar rotalitatea, inforrnatiilor despre personalitate culese In societatile neeuropene au fost obtinute de antropologi, care posedau doar cunostinte superficiale de psihologie, Asemenea observatori, printre case rna cindud ~ pe mine ~n perio.ada cind am facut cea mai mare parte a cercetsrilor mele etnologice de ceren, sint puternic handicapati de faptul d nu stiu ce sa observe ~i ce sa qnregistreze. Mai rnult decit anit, exista a iamentabila lipsa de material comparativ despre diferitele societati neeuro:pene care .au fost studiate. Rapiditatea cu care societatile primitive au Fost aculturare sau au ,disparut ~n cursul ultimilor 100 de ani ,a dus la aparitia unui mod special de cercetare anrropologica, lntruoit au existat tot timpul mult rnai multe

153

sociediti disponibile perrtru srudiudedh antropologi care sa le srudieze, ~i ~ntrucl:t majoritatea aces tor societa1i trebuiau sa fie in:vestiIgMe. imddi'at .sau de Joe, fi.oca:re cel1cetaJoor a lCautat un grup nou ~i neeunoscut, Ca urmare, cea mai mare parte a iJlJforma~iei de care dispunem a fost adunata de un singur cercetator persocietate. iDeIl:aIVantajele aeestei situatii s<int oricum evidente, dar apar unai ales ~n le,gihura cu studiile despre personalinate. Intr-'1ln domeniu lncare a.tit de multe depiad de interpretarea subieetiva a observatorului si de respectivii membri ai societatii cucare el a fost ~n stare sa stablleasca contacte mai apropiate, personalitatea observatoruhzi devine :un :hactor 1n fiecare ~nregistr.are. Trebuie sa. speram ea, 0 data cu cresterea numarului de antropologi si cu reducerea numarului de societati nestudiatevacest model de exclusivirace va fi ,inlliit'llrat si di studiile despre personalitate voravea de ot~t~gat.

in ciuda acestei recunoasteri sincere a idificultatilor ~i a Iimitelor pe care le poate ~nlatura. numai timpuI, se pare d. uncle fapte slnt stabilite cu certitudine. Toti antropologii care au cunoscut rnai intim pe membrii societa,~iJor neeuropene stnt de acord in esenta asupra ohorva puncte, Acestea slnt:

1. Normele de Ipersonalitate ,difera de la 0 societate laalta.

2. Memibrii fiecarei societati vor prezenta ~totdeauna variatii in,d1viduale considerabile rn ceea ce pri'V~te lPersonalitaltea. 3. Ces mai mare parte a acestui ~ir de varia~ii §i cea mai mare parte a acelorasi tipuri de personalita:ti 'Pot fi Igas;te 1n toate societatile. D6§i antropclogii ;i~ ~nte:mei~a aceste concluzii pe obserwatil nesistematice, ei par sa fie rn.drq>tatiP de rezultatele anumitor verilficar-i obiective, Asufelt serii1e Rorschach pentru societati diferite evidentiaEa norme diferite ale acestor serii considerate ca ~ntreg,. Ele dezvMuie, de asemenea, ° ga.-rna 1arga de variatii individuale ~nauntrul fieearei seriisi 0 suprapunere destulde mare a seriilor, Chiar ~i lara aceste dovezi, consensul de opinie al celor 'care se pro nun? in cuno~tin~a de

ca:UlZa nu poate fi ~or trecut cu vederea, In absenta unei informatii mal complete §i rnai precise, pare justbficat saacceptam aceste eoncluzii ca fapte ,i sa Ie consideram ca punct de plecare pentru cercetarile noastre asupra roluluiculturii in fornnarea tPel'1sonaEta~ii.

Oricine a cunoscut ~i alte societati dech a Ilui proprie, nu se .indoie§.te clt~i de ,putin :d normele de personalitate difera de Ia 0 societate la alta. De fapt, individul mediu tinde sa amplifice ~i nu sa micsoreze asemenea diferente, Singura chesdune care ar putea £i r~dicata m aceasta priiYinta este dad 0 aeumita societate are 0 singur3. norma de personalitate sau are o serie de diferite norme de personalirate, fiecare fUnd asociasa unui anumit grup de statut din cadrul sociedi~ii. Orice dificultate 1nfunpacarea acestor doua puncte de vedere dispare de q'IlIdata ce eles1rut privite 2ntr~o pe~pectiva adecvata. Se poate constata ~ntotdeauna cl ~brii oricareisocietfji au 1n comun un IUHig ~ir de elemente ale personalitatii, Aceste elemente pot avea orice grad. de speciflcitate, de la simple raspunsuri esplicire, de genul "maniere1o:r folosite b masa". ~i pina la atiturlini Foartegeneralizate, Raspunsurilede ultimul tip pot sta 1a baiZa unui ~ir lung de raspunS'Uri mai specifice ale individului, La fel, sistemele valoare-atitudine impart~ite de membrii uneisocietaei se pot reflecta 1n dteva forme diferite de comportamentexplicit legate de anumite statute .. Asdel. balibatul ~i femeia pot avea ,in societate aeeleasiatinrdini fat;! de modestia femininf ori curajul masculin, desi cornportamenrul legat de aceste atitudini va fi In mod necesar diferit peatru fiecare sex, In cwul ferneii,ati1:?tIdini1e o:bi~nuite de modestie se vor exprima 1ntr-un a:numit ifel de a se ~mbraca §i de a se comporra, in cazu'llb~tibatului -!prin riispunsurl mai generalizate de aprobare sau desaprobare a anumitor costume

S, au ,comportam"ente. Aces, te',e1em,' .. ,ente, com, mune alePerSOM.litaP,·i \ rOl1ffieruza larualtl 0 confiJgura~ie destuil de bine integ-rata. care

poate fi denUJIl1:i,t3i. tipul personaJita#i de bazapenttu IntTceaga .

societate. Existents acestei configuratii furnizeaza membrilor societatii acceptii ~i valori comune ~i face posibil un raspuns emotional unificat al mernbrilor societatii Ia situatii 1n care slnt implicate v,allorile lor comune,

Seconstata, de asemenea, ca ~n fiecare societate exisra configuratii suplirnentare de raspunsuri, in functie de anumite grupuri socialmenee delimitate lnauntrul societatii, Astfel, practic ~n toate cazurile haribatilor t'i femeilor, radolescentilor ~i adultilor, le slnt caracteristice configuratii de ,ra.spuns dife-

\ rite. Intr-o socie. tat. e stratiJ.ieata pot fi ,constat. ate diferenre asemanatoaradntre raspunsurile caracteristice indiviizilor de diferite nivele sociale,euro ar fi nobilii, oamenii de rind ~i sclavii, Aceste configuratii de lraspunsuri legate Ide statute pot fi denumite personalitati Ide statse (Status Personalities). Ele prezLnta cea rnai mare irnportanta 'pentru .functionarea socie-

tatii, ~ntrucih creeaza posibilitatea ca membrii ei ~a interactionezecu succes chiar si nurnai pe baza indicatiilor de statut, Astfel, pina 9i (lnconta'etele Ilntre oaaneni cornplet straini, simpla recunoastere a pozitiilor sociale ale celor doi indivizi implicati creeazji ,fiedruia dintre ei posibilitatea sa prezica modul 'in care .va raspunde celalalt Ia majorita:tea situatiilor,

Personalitatile de statut admise de 0 societate slnt suprapuse tipului ei de personalitatede Ihaiza si s£.ut minutios integrate cu acesta, Totus], ele, difera .de ~ipul..!per_SQllaJitatii de haza prin ponderea Ifoarte mar,e a rasp..uns.uf,ilor..--.e~licite specifice. Aceasta 'Pondere este ad,t ide pronuntata, ·~nCftI1'epu.tem chiar ,1ntreiba dad personalitatile de statut includ sau nu vreun sistem valoare-atitudine deosebit de cele incIu.se in personalitatea de bllza. Oricum, consider ~ndre:ptati:t sa se faea 0 distinetie Intre cunoasterea unui sistem valoare-acimdine ~i participarea ilia \UIl. asernenea sistem. 0 peroonaliltia<te de stamt va include rareori vreun sistem valoare-eeieudiae care este necunoscut rnembrilor alter g'rupari Ide statut, desi se poate lutimpla §i aceasta, ~n conditiideostilitate extrema nntr'e grupuri.

1~

Pe .de alta parte, ea poate ioal'1te rbine sa includa sisteme va- 1oare-atitudine Ia ,care membrii ,a.ltor :grupuri Ide statut sa nu pa.rticipe. Astfel, omul liber poate sa cunoasca ~i sa ~ina seama de atitudinile sclavilor ·fara sa participe la ele. in orice caz, -rocmai dlspunsurile explicite specifice irnprima personalitatilor de starut eel. rnai mare parte a semnidicatiei lor sociale. Atlta vreme olt individul da aceste raspunsuri, el po ate actiona en succes 1nstatutul respectiv, indi£erent daca 'tmpart~e~te san nu sisternele valoare-atitudine asociate. Obserrvatia curenta ne facesa credem d asemenea cazurisint destul de numeroase tn toate societatile. Modelele de ras,puns specific ale unei personalitjiti de statut se ,prezi.nd. individului ~n terrneni simpli :l1i concreti, ceea ce face ca el sa le 1nVie~e cu usurinta, Exista o presiune sociala constants 1n dineqia £nsu~irii lor: accepUrea lor este recompensata de societate, iar abaterile sint pedepsite. Chiar si conflicteLe interne care se pot ivi ~n cursul 1nsu~irii unui model de raspuns specific, care nu concorda cu unul din!tre sistemele waloare-atiuudine aile inidiv.idu1lui, TIU sint prea daunatoare. Desi [a lnceput pot fi Iputernice, ulterior de tind sa scada 1n intensitate, ~i dispar definitiv dnd raspunsul se automatizeaza ~i devine inconstient.

Fiecare societate are propriul ei tip de personalitate de barza ~i serii proprii de personalitati de starut care difera, tn unele privinte, ide cele ale oricarei alte societati, Practic, toate societatile recunosc tacit acest Fapt, iar rnulte ii dau ~i 0 explicatie, Propria noastra societate ~i-a baaat Pina foarte recent explicatia pe f,;!Jctori ibiologici. Diferentele dintre tipuriJ'e de personalitate de ib::llza. au tfostprivite Icadator~ndn-se unei le,gaturi ~ntre rasa ~ /personalitatJe. Diferentele dintre personalitatile de statut au fest raportate la Factori sexuali, In cszul statutelor baooatului ~i femeii, sau la ereditate, Aceasta din urma explicatie nu este prea .familiara americanilor, deoarece conform modelelor cuJturii noastre, se ignoreaza existenta unei alte personalitati de stanrr dedit cele care 's1nt legate

157

de "ex. dar ea constituie 0 parte intagranta aculturil europene. Povestirile pcpulare 'care au ajuns la noi de pe vremea unei societli,ti cu 0 stratificare rigilda cuprind numeroase cazuri in care un copil ide orjgine ndbila,crescut .de ip,arin~iadopti.vi din IiZndul oameni1or de jos,este de ~,dadi recunoscut de adevaratele sale rude" gn virtutea unei IpersonaIit:tli nobile, Aeeste explicatii biologice stnt un !bun exemplu de "cuno§,tinle" transmise prin intermediul culturii despre care am vorbit ~n capitolul precedent. Ele au fost perpetuate in societates noa.stra de nurneroase Ige.t1!era,~ii ~i albia recent s-a ivit cineva desrul de temerar ca ,sa le supuns unei ver;ificliri ~tiintifice. Ovasernenea cercetare trebuie sa urrnareasea efeetiv trei probleme distincte: (1) In ce masura este dete1'lminata personalitatea de factori fiziolQgici? (2) In oe masur3. acesti factoriHziologici determinanti Is1m transmisibili pe eale ereditara ? (3) Git de probabila este difuearea In socierate a unor asemenea determinanti ereditari, .in masura suf1cienta pentrua in£luen!a tipulpersonalitatii de oaJzasau, !l'n societatile stratificate, personalitatile de sta'tut?

Am rnai v:izut d :pel'sonalitatea este, ~n special, oconfiguratie de raspunsuri pe care ind1vidul '9.i le-a elaborat ca rezultat al propriei sale experiente, Aeeasta expedenta, [a dndul ei, deriva din interactiunea individului cu .mediul, Calitatile tnnascuteale individului influenteaza puternic genul de experienta pe care-l extrage din aceasta interactiune, Asdel, 0 anurnita stare a mediului poate ,genera un anumit gen de experienta La un copil puternic ~i un goo deexperienta cu totul diferit la un copil slab. De asernenea, exista numerosse situatii care vor genera o experienta de un anumit fel la uncopil inteligent ~i a experierrta de un alt fd la un 'Copi~ neinteligent, Este, ~nsa, de asemenea evident, .ea doi copii 1a fel de inteligenti sau la fel de puternici pot deriva experiente diferite din si.tua.;ii diferite.. Da!ea unul dinere ei este eel mai inreligenc membru al Familiei sale, iaroelalalt- celmai ,prost mernbru

158

a,l fsmiliei sale,experien;ele lor ~iconfi.guratiile de riispuns care rezultli VOl' fi total rdiferite. Cu alte cuvinte, d~i 'Calidl~ile innascute ale individului influenlealZa formareapersonalitatii, ge.nul de influinta pecare-l '€xerci!;aestle ~n m~re masura conditionat de ifa,ct-ori de mediu. Tot ceea ICe §tim tn prezent despre ,pro cesele.de fomnare a personalitatii denota ca trebuie sa sUibstituim vechii formule"natura sau educatie" 0 noua for-l m'l:lla. :"iDatura plus sau minuseducatie". Numeroase date par sa in dice d nici 'caJp~cita;ile innascutle, niei mediul nu pot fi considerate 'constant dominance 1n Iormarea personalitatii, Mai rnult chiar, se poate constata ca diferite cornbinatii ale oelor doi factori pot produce rezultate rfoarte asemanatoare rn cazul unei personalitaticonstituite. Astfel, orice cornbinatie de factori fnnascuti r§i factori de rnediu, care a1 situ€alza pe inldivid antr-o pozitie sEgur.a ~i dorninanta, vor duce la formarea anumitor atitudini fundarnentale ; orice combinatie, care U expune incertitudinii si unei pozitii subordonate, va duce La formarea alter aritudini,

Pare Indicat sa conchidem d factorii 1nnascuti, determinati biologic, nu pot fi censiderati il"aspunzatori nici pentruconfiguratiile personalitatii tn intre,gul lor, nici pentru diferitele modele de raspuns inclose :in aceste configura.~ii. LEi actioneaza ca ° .simpla categoric de faccori dintre cele dteva de care depinde Formarea acestor conffguratii. COhfigura;ia .. .perJif);naLi t.irii nu se 're,z~~sa._1a. .. m.wielele-Ge-tt~fI'1:1'1'l;~iffelude unele tra5aturi de organizare atotcuprinzatoare, caresint denumite vag prin terrnenul de temperament al individului. Defini~iile curente ale termenului admit di aceste trasaturi stnt ;:i:nnascute I~i determinate Hziologic, dar totusi nu se stie in ce ma,sura lucrur.ile stau lIn adevar asa. Noi nu stirn, de ex:emplu, dad 0 trasaturaca instabilitatea nervoasa este realmente 1'nnaoscQta, este un rezultat al influentelor mediului.sau, a~a cum pare mai probabil, un produs al interactiunii factorilor l'nnaseu~i cucei deanediu, f'~na dnd se va putea da un

159

raspuns la aceasta problema este mai sigur sa 1asam temperamentul lin afara discutiei, recunoscind, totodata, ca 0 asemenea omisiune lasa concluziile noastre incomplete.

b ~e Unga modelele de raspuns ~i factorii "tempenmentali", fiecare configuratie a personalitatii include aptitudinea de a esfa~ura diferite procese psihice. Cred ca este mai iadicat sa vorbirn despre aptitudini, deoarece nenumarate date eviden-

1ia:Za'Cl un individ poate sa difere pregnant sub raportul ~urintei eu care .desfa§oarii ditferite procese, Astfel,.o inteligenta redusase poatecornbina cu 0 aptitudine deosebita pentru anumite forme de ,invatare ~i de memorare. Ca exista ,~i diferente intre indivizi ~n ceea ce priveste anumite aptitudini nu se tndoi~:e nimeni, desi .aceste diferente par sa f~e .m~i ~~~r:bal o chestiune de gr.:lJd '~1 nu de gen. Astfel, ton indivizii smt\ capabili intr-o masura sau alta sa lnve~e sau sa glndeasca, dar ei d.ifera foarte mult t1n oeea ce priveste usurinta cu care des.fa§oara aceste procese. Desi usurinta poate sa creased prin instructie ~i .practica, diferentele observate par sa He prea mari pentru a fi atribuite riumai acestei cauze, Asdel, ne ~lldoim d individul mediu, orioh s-ar antrena, va ajunge vreodata sa rnernoreze Intreaga Biblie sau sa egaleze numeroasele performante ale calculatorilor ultrarapizi. Sintem siliti 6a conchidem d exists unii Factori 8nnascuti care staibilesc limite superioare dezvoltarii posibile a unor aptitudini psihice '~i ca acesti factori variaza de la individ la individ. Putern sa adrnitem, de asemenea, ca acesti factori au 0 baza Iiziologica, desi nu stirn tnca prea bineoare pOIa.te f~ ea.

Pentru a rezuma, rezulta ca factorii fiziologici nu pot fi facu~i raspunzatori Ide modelele 'de raspuns dezvolrate, care cornpun cea mai mare parte a personalitatii, dar ei pot fi considerati raspunzatori, partial, pentru aptitudinile psihice ale individului. Aceasta ne duce 1a a doua no astra problema: "In ce maSllra acesti Factori Hziolo,gici deterrninanti sqnt transmisibili pecale ereditara ?" Din nefericire nu sin tern tll stare

160

sa rezolvam aceasta problema cu ajutorul cunostintelor sau tehnicilor .de care dispunern Itn prevent. Nu avem niei 0 rnodalitate prin care sa putern analiza Facultatile psihice ale indivioului tn starea l.or"pud". Noi le putem cunoaste .nurnai pe baza rnanifestarilor lor explicite, iar aces tea sint intotdeauna influentate de experienta trecuta, Aceasta reiese dar .din rezultatele nesatisfacaroare- obtiriute prin aplicarea chi ar ~i a celor mai . bune teste de inte1igen~a unor grupuri cu fundaluri culturale diferite, De aiei rerz.ulta imposibilitatea de a stabili aptitudinile ~llnaseut;e ale individului ~h modul cerut de: un adevarat studiu genetic. Noi nu putern SPUne niciodata ~n ce rnasura nivelul aparent de inteligenta al unui individ se datereste ereditatii sau unei 1mprejurari favorebile. Dad. admitern ca aptitudinile ,ps~hice au 0 ba.za. fiziolQgid, este foarte PI'Obalbi'l dl eel putin unii dilIl,tf,e faot)orii fiziologici impjj.ca~i sint afecta~i de ereditate. Totodata, datele .de care dispunern cu privire la incidenta unor nivele diferire ale aptitudinii ;psihi.ce par sa indice ca de nu s€ mostenesc direct. Aparitia Jot'! la indivizi ell 0 ereditate cunoscuta nu poate .£i prezisa ~n aceiasi terrneni rnatematici elementari tn care put em prezice, sa spunern, culoarea ochilor, Tintn.d seama de sirul aproape infinit de gradatii individuale ale acestor aptitudini, ar fi surprindtot ca ele sa fie mostenite direct. Explicatia .cea rnai pr:Oba~ bila: pare sa fie aceea ca factorii fia.ioh~giei ra.spuntzatori pentr unanumit nivel de aptitudine rezultii din unele comhinatii deose~it ~~compI~xe de ~ene ~i :ii~ '~nea.drul ereditatii, aceste combinatii nu actioneaza ca urutati,

Chiar dad aceasta explicatie este corecta, ea nu exclude posibilitatea ca tipul personaliti~ii de baza al unei societari sa fie irlfluell~at i~ anumitecazuri de factori ereditari. Membrii oricarei societati tind in mod firesc sa se dsatoreasd intre ei. Daca societates este capabilasa-~i mentina izolarea 0 perioada destul de indelungata, tori membrii ei vor ajunge sa 'aiba aproape aceeasi ereditate. Durata necesara pentru a ajunge la

11 - 957

161

aceasta conditie depinde adt de proporeiile grupuIui originar din care descind mernbrii societatii, olr ~i de omogenitatea ascendentei acestui Igrup. Cu dt grupul originar este mai mare ~i cu cit orjginile lui sint mai eterogene, cu adt va fi rnai mare timpul neeesar pentru a se ajunge la 0 ereditate omogena a descendentilor lui. Cind genele necesare pentru a produce 0 anumita combinatie sint prezente Ia majoritatea membrilor unei societati, creste foarte mult probabilitatea ca. ~~easta combinatie sa aparii la copiii lor. Exista astfel posjbilitatea excelenta ca 0 populatie mica ~i i-zolata rnulra vreme sa poata include 0 proportie mare de indivizi care sa dispuna de un anumit nivel de aptitudine psihiea, Ohiar ~i tn societatile strict endogame .exista &ntotldeauna un sir considerabil de~aria~ii individuale, astfel tnoh eel .mai prost membru al unui grup inteligent poate pre a bine sa fie rnai ~rost de.dt eel mai in.t:l~: gent membru aJ unui Igpup prost, 'One~m~ tipul persona~:ta~ll de bad al oricarei societaei este 0 unedie, iar aceste medii pot diferi de la a societate la alta ca urrnare a [actorilor ereditari. Din motivele deja aratate, asernenea diferente ereditare 1'n ceea ce priveste .aptitudinile psihice vor aparea cel mai probabil tn societatile "primitive" mici, de rgenul celor de care S-3. ocupat majoritatea studiilor antropologice.

,Cele spuse mai sus cu privire la posibilitatea diferentelor ereditare ,lntre .norrnele psihice ale diferirelor societati pot sa para arnanunte .de prisos. Totusi, in aceases chestiu_ne exist.~ puternice controverse chiarsi ~n riadurile antropologilor, Unii considera ca un fapt indiscutabil existenta unor diferente puternice tntre aptitudinile rnostenite de rnajoritatea societitiIor, tn timp oe a~~ii ne<lig~ ~ategori: posibiliratea ~nor ase: rnenea diferente. Elv~dellit, DIn unul dintre cele doua grupuri nu s-a obosit sa-l~i examineze pczitia in lumina cunostintelor rnoderne de genetica. Este aproape sigur d adevarul se afla undeva ~ntre cele doua extreme. Societatile mici, care au Fost multa vreme izolate, difera probabil sub r aportul aptitudinilor

162

psihice mostenite, !PIC de alta parte, rnembrii majoritarii socierarilor mari, r§i efectiv ai tuturor celor civilizate, au 0 ereditate aut de eterogena, m:ait orice explicatie fiziologid a diferentelor constatate 1n norrnele de personalitate ale acestor societati este absolut inconsistenta. Diferentele genetice, de exemplu, dintre francezi ~i :germani sint cu .mult rnai mid decit diferentele dintre normele de personalitate, astfel inch este ridicol sa ,incerdm saconditionarn aceste din ur.ma diferente de 0 baza rgenetica. Chiar si cei mai rasisti germani au fost nevoiti sa introduca conceptul rnistic al unui sufLet nordic capabil sa se 3noearneze ~ntr-uncorp mediterariean sau alpin .pentru a-si sustine tezele despre superioritate rasiala.

Antropologii americani, ~n frunte cu dr. Boas, au fost J'lrintre primii care au recunoscut ca factorii fiziologici ereditari nu pot explicavariatia de Ia 0 socierate la alta a norrnelor de personalitate, Din nefericire, in .zelul lor de a, cornbate doctrinele inegalitatii rasiale ~i de a scoate ~n relief unitatea de esen~a a speciei noastre .ei au omis un punct ,important. Procesele progresuluistiintific, pe l~nga simpla acumulare de Iapte, stnt 1ndeosebi procese de 1nlocuire. Cind cunostintele nou acumulate fae ca explicatia unui fenomen sa nu mai poata fj .sustinuta, se iveste necesitatea formularii unei explicatii noi ~i mai bune. Nu este suficient sa. arati ca 0 explicatie acceptata anterior a Iost gr~ita. Este un fapt usor observaoil ca norrnele de personalitate ale diferitelor societati difera tntre ele. In loc de a recunoaste sincer acest lucrusi de a cauta 'si-1 explice, unii antropologi s-au multumit cu incercarea de a minirnaliza amploarea si importanta acestor diferente, Ei au adunat la un lac Faprele pentru a arata d diferentele, pe care vor sa le admita, -nu se pot datora unor factori rasiali, dar au facut prea putin pentru elaoorarea unei explicatii mai bune, Convingerea ca diferentele dintre normele de personalitate ale diferitelor societati se datoreaza unor factori ereditari tnnascu? este profund ~nraaa.cinatii ,10 credinja popularf, Aceast:l convingere

16B

nu poate fi .lnlaturata decit dad stiinta of era 0 explicatie mai buna, A crede di. toate .grupurile umane au aceleasi capacitati psihice, Jara a incerca sa explici diferentele foarte evidente dintre ,grupuri, ~nceea ce priveste comportarnentul explicit ~i chiar sub raportul sistemelor valoare-atitudine, presu_pune un grad de 1ncredere 1n autoritatea ·~tiin~ifidi de care putini oameni s1m capabili, Chiar I~i afirmatiile generale ca diferentele observate se datoreaza unor factori culturali raml'n neconvingatoare, antt timp cit nu sint insotire de explicatii din care si rezulre 'In ce constau acesti factori §i cum actioneaza ei.

Cele spuse de noicu privire la rolul posibil al factorilor ereditari in deterrninarea normelor de personalitare In diferite societati trebuie sa ,£i faCUt mai dar ca acesti factori s~nt absolut incapabili sa .genereze multe dintre diferentele sesizabile. Singura alternativa este sa admitern ca asernenea diferente pot fi raportate la mediile specifice ,in care sint educati rnembrii respectivelor societati, Dupa cum s-a ararat 'tn alta parte, factorii de rnediu care par sa a~ba cea mai mare irnportanta l'n formarea personalitatii sint oamenii ~i Iucrurile. Cornportamenrul .mernbrilor oricarei societati si formele rnajoritatii obiectelor pecare le folosesc sint tn .rnare masura stereotipizate §i pot fi «lescrise ca modele culturale, Cindspunem ca personalitatea 1n formare a individu1ui este modelata de cultura, avem tn vedere de fapt modelarea ei de experienta care deriva din contaoml in:di-vidu1ui cu asemenea stereotipii. Oricine cunoaste realitatea are purine ~ndoieli ca personalitatea este I'n adevar modelata tn ioarte mare rnasura de asemenea contacte : totusi, Iiteratura pe aceasta tema pare sa fi ignorat destul de mult un aspect important a1 procesului de formare.

Influentele 1'e care 1.e exercita cultura asupra personalitatii tn Formare .g~nt de doua genuri diferite. Pe de 0 parte, exista influentele care deriva din comportarnentul, modelat cultural, aJl .aihom fata de ICOpiiJ •. lAceste ill!f11uen~e incep sa actioneze .mea

164

din momentul llil>§terii~i au 0 irnportanta uriasa ~n timpul copilariei .. Pe de aId .parte, exista influentele care deriva din observarea sau ~lJ!va~area sistematica de catre individ a modelelor de comportarnent caracteristice societatii sale. Multe dintre aceste modele nu n afiectea!Za direct, darele qi of era modele pentru elaborarea propriilor sale raspunsuri deprinse Ia diferite situatii, Aceste influente ls1nt neirnportante 1a inceputurile copilariei dar continua sa se exercite asupra lui de-a lungul 1ntregii vieti, Incapacitates de a distinge ~ntre aceste doua tipuri de i.l1'fluen~a culrurala a dus la numeroase confuzii.

Tnebuie admis de la bun qncCiPut ca, iln unele privinte, cele doua tipuri de influenta se suprapun. Comportamentul, modelat cultural, fa~a de copil poate servi ca model pentru dezvoltarea unora <Entre propriile lui modele de comportament, Acest factor devine operant de indata cecopilul a crescut suficient pentru a obsenva §i a-§i aminti ceea ce fac alti oameni, Cind, mai clrziu, ca adult, se gas~te confruntat cu nenumaratele probleme pe care Ie ridica educarea copiilor sai, e] apeleaza la aceste arnintiri odin copilarie pentru a se ghidadupa ele. Asdel, 1n aproape toate comunitatile americane gasim par.in~i care-si trimit copiii Ja scoaladuminicala, pentru ca ei 1n§i~i au fost trimisi 1a I§coa1a duminicala .. Faptul -ca, devenind adulti, ei prefera sa meanga sa joace golf, in Ioc sa se dudi la biserica, contribuie prea putin la tocirea modeIului. Oricum, acest aspect a1 rnodelelor oricarei societati pentru educarea copilului este incidental ~n influenta pe care asemenea modele o exercita asupra Ionmarii personaditatii, eel mult aceasta Face ca .copiii nascuti ~ntr-o anumita societate sa fie educati in aproape acelasi fel generatie dupa .generatie. Adevarata importan~a a rncdelelor de ,~ngrijire I§i de crestere a copiilor reeida in efectele lor asupra nivelelor mai profundeale personalitatii indivizilor educati ~n conformitate cu ele, -

Este tn general acceptat ca .primii citiva ani de viata .ai individului s~nt cruciali pentru statornicirea sistemelor va-

16$

loare-a ti tudine cu un inal t grad de generalizare; care aId tuiesc nivelele rnai profunde ale ccntinurului personalitatii, Acest fapt a fostinveles pentru prima oara pe baza studierii unor indivizi atipici din societates noastra ~i a descoperirii eli unele dintre particularitatile lor pare au sa se lege mai sistematic de anumite ezperienteatipice din copilarie, Extinderea srudiilor asupra personalitatii la alte societati, m care adt modelele norrnale de educare a copiilor, dt ~i configuratiile normale ale personalitatii 1a adulti erau diferite de ale noastre, a scos in relief importanta conditionarii foarte timpurii. Multe dintre aspectele "norunale" ale personalitatii europene, care au fost ac.ceptrte initia.l ca daronindu-se unor l:actori irutinctu;~i;sint reeun'¥cilte acum ca rezultate ale unor modele 'specifice de crestere '<I copilului, Desi studiile despre raporturile dintre .diFeritele tehnici Folosite de societate pentru ingrijirea ~i educarescopilului '~i tipurile fundarnentale de personalitate ale adultilor din aceste societati abia au ~neeput, s-a ~i ajuns ~ntr-un ;punet 'care perrnite sesizarea anumitor corelatii. Cu toate caeste imposibila expunerea tuturor acestor corelatii in cadrul unei discutii atilt de limitate ca a no astra, citeva exernple potIi ilustrative.

In societatile ~n care medelul cultural prescrie 0 ascultare alhsolud a parintelui de catre copil, ca premiss a- oriciirei recompense, adultul normal va .tinde !Sa fie'uh individ supus, dependent §i Iipsit de ini~iati'Va. Desi el si-a uitat 1n mare inaisura eXlper,ien~<de din copiJli<rie care l-au daiS Ia elaborarea acestor atitudini, prima lui reactie la orice situatie' noua va fi sa caute pe cineva cu autoritate, care sa-l sprijine ~i sa-l 1ndrume. Este demn Ide rnentionat, 1n aceasta ordine de idei, ea exista numeroase societati in care rnodelele de educate a ~i:Jrului sint MJl:t de' e.f'icace· in; produeerea unor persoo:alid.li adulte de acest tip, ,inclt s-au eiaborat tehnici : speciale pentru educarea unui numar mie de indivizi seleetionati pentru conducere. Asdel, ~n p1ndurile populatiei Tanala din Madagascar,

. ,

100

primii nascuti de sex masculin capata ~nca de la nastere un tratament diferit, avlnd menirea sa le dezvolte initiativa si vointa de a-si asuma responsabilitati, ~n timp ce ceilalti eopii sint sistematic disciplinati §i reprimati. De asernenea, .indivizii educati an grupuri famili:ale foarte rnici de tip american, au tendinta de a-si concentra emotiile ~i asteptarile legate de recompense 1!li pedepse asupra unui rnic nurnar de alti indivizi, Procedind astfel, ei revin inconstient la 0 copilarie tn care toate .9aJtisfoctiile si frust-ra.ri1e proveneau idela. .pooip'riii lor parinti. In societatile ·tncare copilul este educat £ntr-un mediu familial larg, unde oricare dintre numerosii adulti cuprinsi :il poate recompensa sau pedepsi, personalitarea nonmala va tinde 10 directie opusa, In asemenea societsti, indi:vidul mediu este incapa:bil de arasamente puternice ~i durabile sau de ura .fata de anumite persoane. Teate interactiunile personale incorporeaza 0 atitudine inconstienta, de genul: ",Ei bine, uite pe thea cineva", Este greu iSa concepem ca 0 .asemenea societa te tneol"poreaiza ~n cultura sa modele de .genul conceptelor noastre 'de dragoste romantica, sau de partener unic Hidi de care viata va di lipsita de sens,

Asemenea exemple pot £i ~nmul~itie la nesfirsit, dar eel de sus poate servi sa arate genulde corelasii pe 'care le pun in evident-a studiile actuale asupra person'a . .litatii si culturii, Aceste corelatii reflecta Iegaruri simple si evidente, dar este deja dar ca asemenea relatii cauzale directe sint in minoritate, In majoritatea cazurilor tnmlnim contiguratii complexe de modele de educare a copilului care, Iaolalta, genereaza configuratii complexe ale personalitatii adultului. Cu toate aces tea, nici un om carecunoaste rezultatele obtinute nu se ~ndoi~te d aiei se :!lfla cheia catre rnajoritatea diferentelor 1ntre tipurile fundarnentale de personalitate, diferente atribuite p1na acum un or factori ereditari. Membrii "normali" ai diferitelor societa~i ~~i datoreazii configuratiilediferite ale personalitatii mult

167

mal putin genelor declt Igradini~elor ~n care si-au petrecut copilaria,

Dad e adevarat ca cultura oricarei societati determina nivel~r~,le .mai ?rofundeale personalita~li memhrilor sai prin tehn,lcde speciale eu ajutorul drora ~i educa pe copii, influenta ei nu se opre~te 'totusi aici. Ea continua sa formeze restul personaI.i~atii lor; furnia£ndu-le modele ~i pentru raspunsurile lor specifice, Acest proces continua de-a lungu! inttegii vieti, Pe masura ce se rnaturizeaza ~i apoi ~mbatr1n~te, ind.ividul trebuie sa uite permanent modelele de raspuns care au lncetat sa fie eficiente -~i sa ~nvete modele noi, msi adecvate locului sau actual in societare, In fiecare moment al acestui proces, cultura serveste drept gJhid. Ea £i Furnizeaza individului nu numai modele pentru rolurile pe care ~i le schimba, ci si certitudinea ca aceste roluri vor fi fn linii mari compatibile eu sistemele valoare-atitudine adinc fixate &n el. Teate modelele un~i aceleasi culturi tind sa manifeste un fel de ccerenta psihoIogica total d1ferira de conexiunile ,lor funqionale. Cu rare exceptii, individul "normal" care aldera Ia ele nu va fi n.evoit sa faea ceva incompatiIbilcu nivelurile mai profunde ale structurii personalitatii sale, Chiar atunci cind 0 societate imprumud modele de comportamenr de La alta, societate, aceste modele vor fi de obicei rnodificare ~i prelucrate pina dnd vor deveni adecvate tipului fundamental de personalitate al .societatii care 1mprumuta. Cultl,lr,a [1 po ate constr1nge pe un individ atipic sa adere la forme decomponament care ~i repugna, dar dad'. un eomportament repugna majoritarii mernbrilor uriei socied~i,cultura este aceea care trebuie sa cedeze.

$1 acum sa privim reversul medaliei: lnsu~irea un or modele noi de cornportament carecorespund cu sistemele valoareatitudine gerieralizate ale individului tiride sa consolideze aeeste siseeme ~i sa le fixeze mai temeinic 0 d~ta cu trecerea timpului. Individul, care ~~i petrece viata '~ntr-o societate cu o cultura suficient de staibiHt, constata ca personalitatea lui

168

se integreaza tot rnai puternic pe masura ce inainteaza tn virsta. Indoielile lui din perioada adolescentei si tntrebarile pe caresi 1-e punea tn legatura cu 'atitudinile implicate decultura lui dispar, pe masura ce el le reafirrna, aderind <1a cornportamentul explicit pe care i-I prescrie cultura sa. Cu tirnpul el se transforms ,tutr-un st&lp al societatii ~i devine ,incapabil sa ~nteleaga cum poate cineva sa aiba asernenea indoieli. Dad acest proces nu contribuie la prcmovarea ptogresului, este torusi sigur ca el asigura satisfactie individuala. Starea unei asemenea persoane este infinit mai Fericita decit aceea a unei persoane care se vede silita s-a adere 1a modele .de ccmpcrtament explicit ce nu concorda cu sistemele valoare-atitudine pecare si le-a elsborar pe rbaza experientelor sale anterioare, Rezultatul unor asemenea nepotriviri poate fi vazut Ia numerosi indivizi care au fost nevoiti sa se adapteze la conditii culturaleIn rapids schimbare, asa cum se 1nttmpla 1n societatea americana. Acest lucru este ~i mal evident in cazul celor care, :1ncep1ndu-~i viata 1ntr-o cuitura,l'ncearca sa se adapteze ulterior la aId cultura., Acestia Siint "oarneni rnarginali", a caror situatie grea este cunoscuta de toti cei care s-au ocupat de fenomenul aculturatiei. Dad. nu sint andlriite printr-o exprimare constants intr-un comportarnent explicit, sistemele valoare-atitudine anterior stabilite ale acestor indivizi slabesc si sint ,l'nlaturate. Totodata, se pare d ele s~nt arareori pur si simplu eliminate, fiind rnai degraha inlocuitede sisteme noi, adeovate mediului cultural fu care trebuie sa actioneze individul. Individul aculturat po ate '~nvata sa actioneze ~i chiar sa gindeasca ~n terrnenii culturii noii societati ~n care se aHa, dar e1 nu poate tnva~a sa simta 1n acest spirit. De [iecar e data cind i se cere sa ia 0 decizie, el se vede lipsit de puncte de reper.

Pe scurr, faptul ca normele de personalitate difera de la 0 societate la alta poate fi explicat prin experienta .diferita pe care 0 dobindesc membrii acestor societati din contactul lor

169

cu culturile respective, In cazul dtorva societati mici, ai carot membri au 0 ereditate omogena, influenta factorilor fi,ziologici ,~n deterrninarea capacitatilor psihice ale rnajoritatii acestor mernbri nu poate fi exclusa, dar numarul acestor cazuri este, desigur, restrins, Chiar §i atunci dnd se 1ndmpla ,sa existe Factori ereditari cornuni, ei POt afecta numai posibilitarile deraspuns. Acesti factori nu s~nt miciodata suficienti ~n sinepentru .a explica diferentade continut ~i de organizare pe care o constatam 1a tipurile de personalitate de bazli. din diferitele societati,

La ,inceputul acestui capitol rn-am referit h trei concluzii desprinse de antropologi pe Ibaza studiilor asupra personalitatii 1.ntr-un mare nurnar de societati ~i culturi. Ca norrnele personalitatii diofera de la 0 societate la alta este numai prima dincele trei conduzii. Este necesar .sa explicarn, de asemenea, de ce membrii fiecarei societati manifesta ~ntotdeauna 0 variatie individuals considerabila a personalitatii ~i de ce aproape aceeasi ,gama de variatii ~i aproape aceleasi tipuri de personaIitatepar ,sa existe 1n toate societatile, 'Prima din tire aceste probleme prezinta putine dilicultati. Nu exista doi indivizi, fie ei ~i gemeni, care sa fie absolut identici. Membrii oricarei societati, ahiar I§i ai celei mai endogarne, difera sub raportul posibilitatilor lor de crestere ~i de dezvoltare, determina te genetic. Mar mult decit atit, realizarea acestor posibilitati este aiectata de not felul de fsctori de rnediu. !nd din rnomentul nasterii, indivizii ldifera in greutate ~i putere, iar ceva mai tirziu apar diferentele de inteligenta ~~ de aptitudine de a Snvata. Am aratat ca procesul iformarii personalitatii pare sa fie in special un proces de integrare a experientei. La rindul ei, aceasta experienta rezulta din interactiunea individului cu mediul sau. Asadar.chiar si medii identice, adrnitind ca e1e ar exista, vor furniza, unor indivizi diferiti, experiente diierite ~1 vor duce la formarea unor personalitati diferite.

no

De fapt, situatia este mult mai complicata, Chiar ~i societatea ~icultura eel mai hine integrate creeaza indivizilor edocati in cadl1Ul lor medii care iSlnt departe de a Ifi unifaIme .• Culrura i se ,tnfa~~eaza individului 'prin comportamentul alter oarneni si prin contactele lui cu obiectele pe care Je fac ~i le folosesc de obicei membrii societatii sale. Acest din urma aspect al mediului culturalpoate fi destul de uniform in unele societati rnai simple, unde 0 combinatie ~ntr.e sadcia generala ~i modelele de repartitie previne formarea unor diferente accentuate ~ntre standarde de trai, dar aceste societati constituie desigur 0 minoritate. In majoritatea cornunitatilor, diferitele gospodarii variaza prin echipamentuI lor ~i, ca urrnare, furni~eaza copiilor educati ~n ele medii materiale ~ntrucltva diferite. Nu stim :ince masura diferen~ele de acest fel sinr semnificative pentru formarea. personalitatii, dar rotul atesta ci ele au 0 importanta mai mult secundara, Oamenii au o infIuenta infinit rnai mare asupra dezvoltarii individului decit lucrurile .. Indeosebicontactul stnins ~i continuu pe care n are copilul cu membrii familiei sale, indiferent daca ,e vorba despre parinti sau .frati, 'pare sa fie crucial ~n statornicirea sistemelor sale valoare-atitudine generalizate. Nu mai e caeul sa demonstram di experienta pe care el 0 poate deriva din asemenea contacte este tot a!th de variata ca ~i indivizii 1n~i~i. Chiar §i cele mai rig-ide modele culturale admit un anumit grad de liberrate ~n comportamenrul individual, jar modelele de relatii familiale nu sint niciodata prea rigide ~n practica. Cineva a spus "nLmic nu este atit de continuu ca 0 casnicie" ~i acelasi luoru se pOaJte spune ~i despre raporturile pa.rinte-capiL Interaqi!Ulnilie personale repetate due la fonnarea unor modele individuale de comportament a caror variatie este limitata numai de tearna de ceea ce ar pucea spune vecinii. Chiar actionind \'n limitele impuse de cultura parintii din orice societate pot Fi afectuosi sau indiferenti, .rigizi sau lngaduitori, un izvor de ajutor ~isiguran~a .~n relatiiie copilului cu cei dinafara

l'71r

fami.1iei, sau 0 primejdie suplirnentara ~ntr-o lume £n general ostila. Diferentele individuale ~i dilerentele de mediu se pot combiha si perrnuta la infinit, iar experienta pecare diferitii iridivizi 0 pot extrage de aici este tot adt de variata, Acest fapt este absolut suficient pentru a explica diferentele de continue ale personalitatii, care pot fi constatate la membrii oricarei societati.

De ce exista, dupa cum se pare, in toate societatile, aproape aceeasi ,gama de variatii si aproape aceleasi tipuri de persorialitate, aceasta constitute 0 problema mai dificila. In .aceasta privinta anrropologii lin$i§i s~nt mult rnai putin de .acor.d decit ~n legatura cu chestiunile precedente. Majoritatea antropologilor care au Fosr ~n contact strins cu un numar de sooieta ti diferite considers dl lucrurrle etau in adevar astfel, dar orice confinmare sau infinmare autentica trebuie sa astepte elaborarea unor tehnici mai bune de diagnosticare a per.sonalitatii. De asernenea, trebuie .~n{eles ca atunci dndantropo]ogu!l spune dl, lID ciuda unor cliferen~e .sensibile de ,[<reoventa, aceleasi tipuri de personalitate par sa fie prezente ~n toa te societarile, tenmemil personalitate este folosit ,00 am Sffi1IS special. Majoritatea raspunsurilor specifice ale indivizilor se l:nscriu ~ntotdeauna .J.n Iimitele stabilite de cultura §i ar fi prea mult sa .ne asteptarn sa le gasim repetate de membrii alter societati, Ceea ce are am vedere antropologul este ca, atunci .Qlnd cineva cunoaste ~n suficientl masudi 0 cultma straina .§i pe indiviaii care o ~parta~esc, se constataca respectivii indiviei sirrt In esenta la fel cu diferitii oameni pe care i-a .cunoscut tn .propria lui societate. Pe dnd raspunsurile .speci·fice, modelate cultural, ale celor doua categorii vor 'diferi, aptitudinile~i sistemele lor Iundamentale valoare-atitudine vor £i in mare ma.sura aceleasi, Acest gen de comparare nu necesita-o tipologizare a.manun~itaa personalitatilor in terrneni rehnici, Ea necesata 0 ouaoastere am~nun~ita si binevoitoare a indivi.zilor ~i a culturilor irnplicare. Este nevoie de

:1'12

o cunoastere deosebit . de amanuntita a culturii altui grup bainte ca diferentele dintre normele individuale de comportament isi normele cnlturale sa devina suficient de evidente pentru a servi drept (~id 1n aprecierea nivelurilor mai adinci

ale personalitatilor individuale, _

Asemanarile sub raportul nivelului '.d_t!, aptitudine ~ntre membrii diferitelor societati nu sint greu de explicat. Teate fiintele umane .slnt, la urrna urmelor, memhri ai unei singure specii, iar ,gama posibila de variatie trebuie sa fie In aceasta privinta aproape aceeasi in toate societatile, Asemanarile dintre sistemele valoare-atitudine gerieralizate ale indivizilor educati In medii culturale diferite stnt mai greu de explicat, dar nu ~ncape niei 0 lndoiala ca ele exista, in lumina cunostintelor noastre actuale, explicatia cea mai probabila pare sa fie ca ele sint mai ales Irezultatul unor situatii familiale similare care actioneaza asupra unor .indivizi eu nivele de aptitudine asemanatoare. Am rnentionat deja ca modelele culturale de interactiune a mernbnilor familiei permit 1.ntoudeauna 0 gama considerabila de variatii individuale. In toate societatile, personalitatile implicate ~ situatii Iarniliale tind sa se aranjeze in aproape aceeasi ordine de dominants si sa elaboreze ~proape aceleasi modele de interactiuni -particulare foa-male. Astfel, chiar ~i in societatile cele mai strict patriarhale se poate ~ntilni un numar surprinzator de .familii ~n care sotia ~i mama reprezinta membrul dominant al Familiei, In public, ea poate acorda sotului un respect exagerat, dar nici el 9i nici copiii nu vor avea vreo 1ndoiala .tn privinta celui care detine puterea reala, La Iel, exista 0 serie ~ntreaga de situatii conditionate hiologic cape se repeta independent de situatia culturala. In fiecare societate vor exist a primii nascuti ~i ultimii nascuti, copii unici ~i copii educati ca membri ai unui grup numeros de frati, copii slabi, bolnaviciosi si copii puternici, vigurosi, Acelasi lucru este valabil ~i pentru diferitele genuri de relatii ~ntre parin~i~i copii. Exista copii Favoriti, copu

175

doriti sau nedoriti, copii buni ~i oi negre, care sint subiecaul unor permanente suspiciuni I§i constringeri, Ohiar da'Ca actioneaza tn limitele - stabilite de cultura - ale autoritatii parintesti, diferiti parinti pot £i afectuosi §i 1n~elegatori, sau ~~i pot trage 0 satisfactie sadica din exercitarea la "maximum a functiilor lor disciplinare. Fiecare dintre aceste situatii va produce un anumit gen de experienta timpurie a individului, Cind indivizi, 1n esen~a asernanatori, din societati diferite, sint expusi unor situatii famiIiale similare, rezultatul va fi 0 puternica asernanare a nivelurilor mai ad'nci ale configuratiilor perscnalitatii lor.

Desi situatiile tfamiliale discutate rnar sus actioneaza la un nivel pe care J-am putea numi subcultural, frecven~a cu care o anumita situatie apare antr-,Q societate data este influentata de factori culturali. Astfel, este mutt mai greu pentru 0 Femeie sa-~i instaureze dorninatia intr-o societate puternic patriarhala decit in una matriarhala. In primul caz, ea trebuie sa actioneze impotriva regulilor acceptate ale relatiilor rnaritale ~i 'sa braveze tot felu1 de presiuni sociale. Nurnai 0 femeie cu un caracter foarte puternic, sau cu un hanbat foarte slab, va fi capa;bila: sa-§i instaureze dominatia, In cazul din urrna, orice Ierneie cu 0 tal1ie de caracter obisnuita 1~i poate domina caminul cu ajutorul presiunilor sociale, In Iiecare societate, majoritatea familiilor se va apropia de normele starornicite de cultura .pentru relatiile interpersonale dintre membnii Ior, Ca urmare, rnajoritatea copiilor educati intr-o anumita societate va fi expusa unor situatii familiale similare ~i va dobindi nurneroase elementecornune, chiar si la nivelurile profunde ale personalitatii lor, Aceasta concluzie pare sa 'se bazeze pe studierea unui mare numar de societati, In fiecare caz se pot stabili numeroase conexiuni ~ntre modelele culturale de organizare a. familiei si Ide educsre a copiilor, ~i tipul personalitatii de ba'za .a mernbrilor adulti ai societatii,

. Pe scurt, cultura trebuie sa fie considerata drept {actorul dominant ill deterrninarea tipurilor fundamentale de persorialitate din diferitele societati, precum si fu stabilirea seriei de personalitati de statut care stnt caracteristice [iecarei 50- cieta~i. Trebuie amintit ca tipurile fundamentale de personaIitate ~i personalitatile de statut, ca modele culrurale construite, reprezinta moduri 1n .interiorul anumitor serii de variatie • Este fndoiielnic d personalitateareala a unui individ va coincide vreodata, In toate punctele, cu una dintre aceste abstractii. In ceea ce priveste formarea personalitatilor individuale, cultura actioneaza ca un factor dintr-o serie lntreaga, care include ~i aptitudinile fiziologic determinate ale individului I§i relatiile sale cu alti indivizi, Fadi ~ndoiala ca, tn unele cazuri, alti factori deoh cei culturali sint; predominant r:1Spunzatori de produoerea unei anumite configuratii a personalitatii, Totusi, se pare ca, in majoritatea cazurilor, dominanti sint factorii culturali, Constatarn ca, t'O to ate societatile, personalitatile indivirzilor "medii", "normali", care fac sa functioneze societatea ~n modul ei traditional pot f.i explicate in termeni culturali. Totodata, constatam d. toate societatile includ indivizi atipici, ale caror personalitati nu se inscriu ~n domeniul de variatie normal Ipentru acea societate. Cauzele unor asemenea personalitati aberante nu ~ot ~nd perfect 1n~elese. Nel:ndoielnic ~nsa, ele deriva partial din accidente de mediu ~i de experienta survenite 1ntr-o faza timpurie, In ce masura sint implicati ~i alti Factori, cu determinare genetica, tnca nu s10tJem ~n stare sa spunem.

Ineheind discutia, stilt peniect constient de numarul mare de probleme pe care le-arn ridicat fad a fi lin stare sa ofer solutii. De asemenea imi dau seama cit de mult a trebuit sa depind de tehnici care vor parea nestiintifice celor ce considera stiinta drept cava inseparalbiJ Jegat de labo.rator si de rigla de caleul. Cei care cerceteaza cultura, societates ~i individul, pre cum ~i relatiile complexe dintre aceste fenomene,

175

stnt. pionieri si, ca toti pionierii, trebuie sa se descnrce cu metodele pe care le au la lndemina. Ei lucreaza ~n avanposturile singuratice instalate destiinta pe tarmU!rile unui nou continent. Chiar §i cele mai lungi enpeditii ale Ior Sn necunoscut au fost simple traversari care au Ias.at, ~ntre de, vasre 'zone neexplorate. Cei ce vin in unma lor VOl' fi 'in stare sa traseze harti in tenmenii ceruti de 'Wtii.np exacta §i .sa exploateze boga~iile. Pionieriinu pot decit ,sa-§i continue drumul, sustinuti de convingerea ca undeva, in acest vast teritoriu, se aHa ascunsa cunoasterea care n va linarrna pe om ipentru cea mal mare victorie a sa : cucerirea lui lns~i.