100 ANOUITA SOCJOLOGICA. $1 SONOAJUL DE OPLNlE
JQJ
2. Tipuri de intrebarl, in func1ie de continutul lor
O dasificare traditionala a intreb�rilor dupll continutut infonnatiei vizate este cea care
distinge u-ej mari categorii : intrel>t\rifactuale, de optnie ;s.i de cunoJtinfe, clasificare pe
care o vom prelua §i noi aici, din motive de comoditate, dar ;;l penrru relevanta pe care
credem ca o posedl aceastii distmctie.
in cazul tntrebarilarJacmale , informa!;ia prive§te elemente de comportament ale indi�
vizilor anchetati. ale semcnilor dinjurul lor sau siwatii ce caracterizeaza viata subiectilor
sau a comunilatilor in cadrut drora traiesc. in principiu. toate aceste aspcctc se materia�
lizearll: in fapte comportamentale s:au situationale Jji ar putea fi inregistrate prin metoda
observat-lei, dacil o asemenea investigare n-ar presupune efurturi extrem de marL Cate
seriale a urmlirit omul tn ultima sliptam.ini la televiror, la ce (m'i s-a scufat in dimmea{.a
xilei respective. citi bani cheltuie farnilia. pe luntt cu hrana., unde §i�a petre.cut ultimul
ooncediu, la ce vfusl.1 a avut primul contact sexual etc. - iaLli careva mostre de mdicatori
cu un ctar continut factual, dintr-o gama extrem. de ampla �i de diversa, ce conduc la
irurebliri tntalnite 1n orice chestionar. Se vede deci ca rlispunsu! la aceste i:ntrebari poate
fi judecat Jn tenneni de adeviirat sau falS, lmruc:'tt ele se referd la o situa;ie obiectMJ. #
verificahilti prin. alte _mijloact:.
Con{inutul intrebdrilor de opinie vtzcaza aspecte cc tin de universul interior al
mdividului , cum ar fi paterile, atitudinile, credintele, �teptiirile, proiectarea in viitor,
evalulirile, ata,5a1UentuI fatli de valori, explicaiiile fenomeoelor din ju nil s3u, justificirile
/ii motivatia ac�iunilor etc, Se lntclege deci cit aici termenul ..,opmie" este luat intr�un
sens mult mai larg declt eel in care se foloset;te in mod curent : apare deci discutabiia
utiUzarea sa imr�un asemenea context, insli, pc de o partc, expresia s-a iru::effi{enit, lar pe
de arta parte, este greu de giisit o noua sintagmli capab!lti sa acopere un asemenea
continut roarte larg, Caracteristic informaiiei co�inute in rlispunsul Ja aceste intrebln
este faptul ca ea nu poa1efi obJinUiii fn moddirect prin alie metode deca! cele ceJae ape!
la comunicarea verbalii cu suhiec;ii �i, ded, cii verificarea celor afinnate de ac�tia cste
o :intreprindere ditidllt, posibil (uneori) de reaJizat doar prin metode indirecte.
Al treilea Hp de intrebttri , §i. anurne fntrebarlle de CUJW.;tin;c, au �i ele un '>peciflc
foarte clar, ce nu permite nid o confuzie cu celelalte, in spetl cele factuale, cu care par
a se asetnW. 0 intrebare de g;enul :
1.. Unde este inmormilntat Mihal Emineseu?
nu are drept scop sa ne furnizeze o informa1Je necesarii sporlrH cunostini;elor noasrre�
despre poetul national, ci una care sli ne ajute sit caracterizfun perwana anchetatiL R-OStuJ
acestor intrebari - evJdent, de a�i naturl'l cu cele folos.ite in orice sirua\ie de examen
nu este. pentru sociofog, in primul rand, acela de a masura in mod cit mai coreet nlvelul
CONS'tRUCTtA CHESTIONAROLU!
cuno�tinielor oamenilor intr- un domeniu oarecare. Ele evidentiaza preocupl'lrilc intelec-
tuale ate indiviiilor ln anumite domenii, ca urmare a unor interese sau a uoor situatii de
via\a speciflce. Aplicand, de exemplu, recmtilor un chestkmar cu :lntre�ri de COOO§tintc
din don1eniul diferitelor obiecte studiate in treptete �olare obligatorli , vom putea evalua
calitatea invlitama!ltului general. De asemenea, prin intennediul unor intrebari de cuno-s•
tinte, putem evalua interesul oamenilor pentru anumite domeniJ a1e artei lji, indirect, chiar
despre sistemul lor de valori, credinte, atirndiu.i etc. lmreblirlle de cuno!}tinte pot furniza
informatii �i despre anumite comportamente, cum ar fi, de pllda, lectura scrierilor reli-
gioase ori frecventarea bisericii.
Ele pot fi utilizatc §i ca lnirebari de control. Asa cum o arara /ii numele, acest gen de
intrebiiri nu sunt adresate pentru a aduce o infofffia!ie propriu•zish din partea responden­
tului, CJ pentru a verifica, a controla acurntetea raspunsurilor sale la alte intrebari. ln
plus, ele pot fi folosite pentru a testa sinc:eritatea subiectului. fn acest caz, intr-un limbaj
mai tehnic, ele sunt consemnate l}i ca ,,itemi de minciunJf' (fie items), ceI mai tare dintre
ac�ti itemi constituindu•l chiar intrebarea (mentionata mai sus) care-i cere subieetului sli
spun!i dad a mintit sau nu vreodata. Dar l;i o listli de tit1ud fictive de ciini sau de nume
de .autori , din care subiectul este pus slt mentioneze ceea ce a dtit, constituie un indicator
al onestitittH riisput1surilor sale, in generaL
intrebarile de �uno}tinte pot avea funqia de intrebliri de control mai cu seamli pentru
itemii ce vizeazli comportament:ul autodeclarat al indivizilor. Dacil, de pildli, un subiect
nu poate reproduce sau nici tmear recunom,;te, din mai multe filme pe care dcc1ara ci1
Je-a vazut, nume de aclori, regizori ori personaje, atunci avem suficiente mofJve sii ne
1ndoml de sinceritatea afirma1ii1or luL Ace�i lucru e valabil si in caw! in care nu poote
oferi infonnatii. minime despre un produs pe care declarli cli I-a cumplrrat. Dar, a�a cum
s-a sugerat deja. mtreblirile de control sum intrebfil"i irx:Hrecte, iar marea prohlema a
tehnicUor indirec te este aceea ca ele fac sit se interpuni, aproape intotdeauna, variabile
incontroJabile. in ex.emplul de mai sus. faptul cit individul nostru nu are cullO§tmte
clementare despre filmele vizionate inseamna, cu mare probabilitate, ca nu Je�a viizut
(sau nu le-a vazut in stare de luciditate), dar nu este valabill :iii situatia reciproca : nu este
delocsigur ca eel care este capabil sa dea ample informa1H despre un film I-a §i vizionat,
acestea put.and fi ob{inute pe baza leclurii, a discutiilor cu al1i:i etc. Mai poate interveni
apoi �i chestiunea decalajelor temporale rnari intre momentul stocaril in memorie a
informaiiei &i eel al reactualiwii eL
Prnblema esentiatll lega� de intreblrlle de cuno�tin\e este aceea a interpretarii
lispunsurilor corecte �j incorecte. De obicei, aceste intreb&ri apar in chesdonare sub
forma unor bloct1ri compacte - baterii de intrebttri, in jargonul sociotogic -, ciici rareori
o singurl1 intrebare poate lndeplini functia ceruta. in general, dificulri!ti!e de interpreiare
a riispunsurilor, precum si fuptul, nu lipsit de important)'), cli oamenilor nu le plac aceste
intrebl.\ri -- probabil tocmai pentru ca se simt �i in simapa de exam.en, simatie nn
tocmai agreabilii - detennirui folosirea lor doar ln situatii de ccrcetare dcosebite. Este �i
mottvul pcnttu care noi nu le vom acorda aici un Joe deosebit, intofCandu-ne la celelalte
tipuri, care, de departe, sunt dominame lil anchete �i sondaje.
Orire a.utor de manuaI de metodologie sociologica este pus In situa\ia de a combate
uncle prejudedHi legate de,oportunitatea �i facilitatea fofoslrii intre�rilor fa.ctuaJe 7i de
opinie, de increderea ce trebuie acordata rltspunsurilor la respectivele 1ntrebari �i, deci.
<le consisteut,t acestor rl1$punsuri.