Sursa: Rotariu, T. & Iluț, P. (2006). Ancheta sociologică și sondajul de opinie.

Ediția a II-a. Polirom. pp. 57-61.

Capitolul II
ANCHETA SI SONDAJUL IN CONTEXTUL
ME'IODOLOGIC SOCIOUMAN

1. Principalele metode de investigare a fenomenelor

sociale
Cand anchetele §i sondajele sociologice vizeaza probleme sodale mai ginga(;le, ele sunt
supu�e. �e regula pret�ti�deni, nu numai la noi in tara -, unor critici foarte severe,
-:
in
spe�ial dm partea JUrnalr�ulor, a oamenilor politici sau a diverselor categorii de intelec
tuah, respect_iv le judecati negative provenind, fire�te, din Iezarea unor interese speci
fice, dar SI dm�tgnor�rea �articularitatilor acestor forme de investigare a socialului, din
n�cunoal)te:ea loculut l�l' m ans�mblul arsenalului metodologic de cercetare
empiricii, dm c�nfuz1a ce �e face mtre soc10logie :;;i ancheta sau chiar intre sociologie
s:i anumite genun de sondaJe care cunosc o mare popularitate prin mijloacele de
comunicare de
masa. Iata de ce ne permitern sa dedicam un scurt paragrafprezentarii metodelor cu care
opereaza �tiintele socioumane, in general, §i sociologia, in special. Ideea principalli pe
care vre�ss-o _s�
ca forma •cab!ainiem in acesl
ac ste1a context este
- reprezinta doaraceea
una ca ancheta
dintr - §i, implicit,
e metodele sondajul,
sociologiei, ca ea
�ec1� - �
nu are aphcab�htate um:e�sal.1, _utilizarea sa fiind benefica doar in anumite situatii
de cercetare, ca ea are hmite senoase ce pot fi depa�ite prin utilizarea i'n paralel
!}i a altor rnetode.
Prin urma�e. s�ciologii nu pun nici pe departe semnul de egalitate intre ancheta
§i cercetare soc10log1ca. Mai mull, oricine se intereseaza putin de ceea ce se scrie
in
campul sociologiei va constata cu u�urinta ce Joe important ocupa aid literatura de
factura metodologica, putine discipline sociale fiind atat de severe cu ele insele in
privinta validitatii rezultatelor obtinute, cum este sociologia. De aceea, este bine 's-o
sp��em, pent� e�en?1a�ii cititori nesociologi, ca speciali�tii domeniului nostru nu-i pot
pnvi decat � -u mgadumta �_ 1 condescendenta pe jurnali�tii sau politicienii care incearca sa
� um ar trebui facute anchetele �i sondajele sau cum ar trebui
e dea lectn desp.-e c
mterpretate rezultatele obtinute.

Pra�tic, fiecare autor de manual de Metode in �tiinfele sociale (ca sa folosim

titlul p�obab1l eel mai ?e� intalnit pe copertele tratatelor de factura generala
metodologica, dmtre care le ammtun pe cele ale lui Duverger [1964], Festinger �i
Katz [1963] sau
60 ANCHETA SOCIOLOGICA Si SONDAJUL DE OPINIE
Dar aceasta dispffi e prea veche si prea lunga pentru a o mai invoca aici. Sa ohservam
doar ca atunci cand omul face cercetare �tiintifica (nu cand vorbe§te despre ea ! ) , apelul
la modelele detenniniste este mult mai frecvent decat vor sa accepte partizanii tehnicilor
pur �i absolut interpretative.
Concluzionand, vom spune a�adar ca experimentul constituie o metodt\: care este
folosita in §tiintele socioumane, zona lui predilecta de aplicare constituind-o fenomenele
care se petrec la nivelul individului uman, al colectivitatilor de dimensiuni reduse sau al
altor encitati ce pot fl supuse actiunii cercetlltorului �i/sau pot fi controlate suficient de bine de
acesta. De aceea, nu este de mirare di cele mai nmlte cercet!iri pe baza de experiment se intfil
nesc in psihologia individual1 �i cea sociala. Pe de alta parte, cercetari cvasi- sau semi
experimentale se intalnesc frecvent in studiile asupra fenomenelor sociale , studii care,
in.cercand sa se apropie de rigorile experimentului, reu�esc sii le atinga doar in parte.
Recunoscand valoarea incontestabila a metodei experimentale in l,tiintele naturii ,
precum �i aplicabilitatea ei Ia unele aspecte aJe socialului, nu vom cadea in eroarea de a
o absolutiza, locuJ celorlalte metode, mai cu searna pe tiiramu1 sociologieL fiind totu�i
unul mult mai important. Iar ,. celelaJte metode" nu sunt altceva decat fonne speciale de
,,observatie" sau apartin acestui gen de modalitati de abordare a realului, chiar daca se
deosebesc mull unele de altele §i chiar daca seami'ina prea putin cu observatia tradi\ionala,
practicati'i de biolog sau de astronom. Se poate argumenta u�or ca aceasta extindere de
sens nu constituie un abuz din partea noastra. Cel mai sirnplu exemplu in sprijinul ideii
de mai sus e, probabil, faptul ca in literatura stalistica fnca se mai vorbe�te de ,, obsen,aiie
statistica'', in sensul de operatie de culegere a datelor de aceasta natura.
Dar mai convingatori putern fi spumind di o dilatare semnificativa a termenului
,,observatie " este prezenta si la unii sociologi de marca. Astfel . 1ntr-un clasic Handbook
of Sociology (1988), un foarte cunoscut metodolog american, P. Rossi, reune�te sub
cupola observaiiei toate metodele �i tehnicile, pornind de la doua criterii implicate in
studierea socioumanului : a) daca observatia e activa sau pasiva �i b) daca intre unitatea
de observat �i cercetator existli sau nu o relatie interactiva. Prin cornbinarea acestor doua
dimensiuni se obtin patru tipuri de procedee de culegere a datelor :
l. ObservaJie pasivi:i Jara interacJiune sociala - cercetatorul nu modifica absolut cu
nimic unitatea de observat �i nici nu exista o relatie nemijlocita. Observarea compor
tamentelor oamenilor in locuri publice, in multirne �i analiza unor documente sunt
exemple de acest feJ .
2. ObservaJie pasivii cu inieracJiune sociald - se inregistreaza date in conditii naturale
in care cercetltorul interactioneazi cu subiectii studiati. dar, in principiu, nu intervine
activ - mai ales dadi nu i se cunoa§te statutul - in mersul lucrurilor. Observatia parti
cipativa este un asemenea procedeu - de exemplu, cand cercetatorul este implicat intr-
un episod (stii de vorba la bar cu cineva) �i pe urma noteaza �i analizeaza cele
intamplate sau discutia respectivii.
3. ObservaJie activi:i cu irueracfiune socialii - cercetatorul provoaca raspunsuri prin inter
actiune cu subiectii : ancheta §i interviul, experimentul, dar §i observatia de continua
interactiune, in care subieqii �tiu ca sunt studiati. _
•
4. ObservaJia activti. fi'Jrii interacfiune soda/a presupune ell. cercetatorul provoadi inten
tionat schimbliri in conditiile de viata §i de muncli ale subiectilor fiirii ca ace.!jtia sa
�tie : in ochii !or. schimblirile apar ca fiind ,,narurale'"' . iar cercetatorul nu are
contacte
ANCHETA SI SONDAJUL iN CONTEXTUL METODOLOGIC SOCIOUMAN 61
interactive cu subiectii studiati. Un anumit gen de experimente de teren pot fi
incadrace in aceasta clasa. Un exemplu ar fi acela in care se observa comportamentul
copiilor dupa ce Ii s-a interzis sa vizioneze filme cu subiecte violente.
in jurul acestor variante, P. Rossi expune o serie de consideratii privind avantajele §i
dezavantajele fiecareia, natura datelor �i validitatea Ior. Am oferit clasificarea de mai sus
�i pentru a ariita ca existli mai multe modalitati de a sistematiza ideile privitoare la
stud iile empirice sociournane, in care insa intrebarile ,.,ce observam•· �i .,in ce conditii"
au o semnificatie dcosebita.
inteJegem deci ca existl dificultati mari atunci cand vrem sa delimitam formele prin
cipale de .,observatie". in ceea ce ne prive§te, credem ca o posibilitate rationala ar fi sa
distingem trei specii principale nonexperimentale de culegere a informatiei : (i) observaJia
propriu-zisa a unor fenomene prezente, (ii) observafia unor Jenomene trecute , folosind
'"'
,,urmele lasate de acestea, urme care, indiferent de natura !or. reprezinta ,.documente ",
�i (iii) metodele interactive , bazate p e comunicare, pe schimb direct d e infomm!;ii prin
limbaj (oral sau in scris) intre cercetator §i persoanele, actorii, care participa la viata
sociala studiata. La randuI !or, acestea au diferite forme de realizare, dar consideram ca
despre metode diferite putem vorbi doar in interiorul celei de a treia specii, distingand
aici doua proce-duri care n-ar trebui confundate : interviul �i ancheta.
In rezumat , sustinem ca lltiintele socioumane se folosesc. in principal, de cinci metode
fundamentale prin care se poate realiza investigarea directa a universului empiric :
•
e.xperimentul
•
obsen,aJia (propriu-zisa)
•
analiza documentelor
• inten,iul
• ancheta ,
ultimele patru fiind, cum am spus, variante ale observatiei. dar ca
mari dintre ele. pot fi considerate rnetode de sine sta.tatoare. re, datorita diferentelor