Caracteristicile sociologiei

Sociologia are trei caracteristici de baz�. Prima, sociologia este considerat� o

�tiin��, una din c�teva moduri posibile de �n�elegere a realit�ii. Ea este o
abordare general� care pune �i r�spunde la �ntreb�ri bazate pe observa�ie,
generalizare �i interpretare. A doua, sociologia este o �tiin�� social�; ea
folose�te metodele �tiin�ei pentru a studia comportamentul uman. A treia,
sociologia, �n cea mai mare parte a ei, se refer� la comportamentul social �ntr-o
dimensiune relativ larg�. Cu alte cuvinte, sociologii sunt mult mai probabil
interesa�i �n predic�ia modului �n care majoritatea oamenilor vor r�spunde la o
situa�ie social� particular� dec�t �n predic�ia r�spunsului dat individual la acea
situa�ie. Similar, sociologia este preocupat� de influen�a pe care o au asupra
comportamentului oamenilor, grupurile �i societ�ile c�rora ace�tia le apar�in.
�tiin�a ca mod de g�ndire. �tiin�a reprezint� unul din c�teva moduri posibile de
�n�elegere a realit�ii. A�a cum deja am v�zut, sim�ul comun este un alt mod de a
�n�elege realitatea, dup� cum credin�a �i tradi�ia sunt altele. Fiecare dintre
acestea este folositor pentru �n�elegerea anumitor feluri de lucruri, dar trebuie
s� �tim c� oricare are limitele lui. Sociologia folose�te abordarea �tiin�ific� ca
s� studieze oamenii �i acest lucru o distinge de toate celelalte
OBIECTUL �I PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 19
mijloace men�ionate mai sus de �n�elegere a comportamentului uman. �tiin�a este o
metod� de ob�inere a cuno�tin�elor obiective �i sistematice prin observa�ie
empiric�. Ea este un mod de cercetare a realit�ii care const� dintr-un ciclu al
observa�iei, generaliz�rii, explica�iei �i predic�iei.
�tiin�a are c�teva caracteristici care o distinge de sursele ne�tiin�ifice ale
cunoa�terii. �n primul r�nd, �tiin�a este empiric�, adic� se bazeaz� pe observa�ie;
astfel lucrurile pot fi v�zute �i/sau m�surate. Cercet�torii trebuie s� fie �n
m�sur� s� demonstreze c� ceea ce ei reclam� c� este adev�rat poate fi observat �n
realitate. Sensul comun al cunoa�terii, tradi�ia sau intui�ia nu �i g�sesc locul
aici. �n acest fel, �tiin�a este delimitat� de valoare care nu poate fi observat�
direct, a�a cum ar fi existen�a raiului sau a iadului. Al doilea, �tiin�a este
sistematic�; ea se bazeaz� pe observa�ie repetat� sau m�surare �i urmeaz� proceduri
�i metode general acceptate. Observa�ia sistematic� este numit� cercetare. Prin
acest fel de observa�ie oamenii de �tiin�� �ncearc� s� g�seasc� pattern-uri
(tipare, modele) �i regularit�i care se produc constant �n procesul social cercetat
�i care le ofer� posibilitatea s� fac� predic�ii c� �ntr-un set dat al condi�iilor
acestea vor produce acela�i rezultat, lucru care se �nt�mpl� chiar �n situa�ii
similare pe care ei nu le-au observat direct. C�nd oamenii de �tiin�� g�sesc astfel
de regularit�i, ei caut� s� le explice printr-o teorie.
Al treilea, �tiin�a este determinist�. �n mod esen�ial, oamenii de �tiin�� lucreaz�
cu cauza �i efectul; cercet�torii observ� ce �nt�mpl�ri se produc obi�nuit �ntr-un
set dat al condi�iilor (cercetare) �i �ncearc� s� explice de ce s-au �nt�mplat
(teorie). Dac� aceast� explica�ie este corect�, cercet�torul a elaborat o teorie
care ar putea fi capabil� s� prevad� ce se va �nt�mpla �n mod regulat �n viitor sub
condi�ii similare. Aceste predic�ii sunt apoi testate de noi observa�ii �i ciclul
este repetat. Ideal, fiecare ciclu ar trebui s� genereze cuno�tin�e noi. Acest
ciclu este cunoscut ca metoda �tiin�ific�. Datorit� acestui lucru �tiin�a este
temporal�, ceea ce
20 SOCIOLOGIE GENERAL�
�nseamn� c� rezultatele investiga�iilor �tiin�ifice sunt considerate tentative, ele
fiind totdeauna deschise �ntreb�rilor �i chiar respinse. Nu exist� �n �tiin��
adev�ruri ultime, sacre, intangibile. Spre exemplu, la �nceputul acestui secol,
mul�i cercet�tori sociali au acceptat descoperirile criminologului italian Cesare
Lombroso (1911) conform c�rora unii oameni sunt �criminali �nn�scu�i�, genetic
inferiori fiin�elor umane �i fac parte din tipul uman primitiv. Datele empirice ale
lui Lombroso, de�i nu erau colectate sistematic, demonstrau acest punct de vedere.
Ast�zi, cercet�torii sociali recunosc c� crima este un produs al �nv��rii sociale
�i al condi�iilor din societate mai mult dec�t al cauzelor genetice. �n sf�r�it,
�tiin�a este obiectiv�. Cercet�torii se str�duiesc s� previn� ca valorile lor
personale s� afecteze cercet�rile pe care le �ntreprind. Aceasta nu �nseamn� c�
oamenii de �tiin�� nu au valori, pasiuni sau emo�ii. De aceea ace�tia au introdus
mijloace de verificare astfel ca �nclina�iile personale s� nu �i g�seasc� loc �n
corpul cuno�tin�elor �tiin�ifice.
�tiin�a nu este u�or de folosit, dar reprezint� cel mai eficient mijloc pentru
dob�ndirea de cuno�tin�e sistematice, verificabile despre lume. Desigur, ea are
limite proprii, sunt �ntreb�ri la care nu poate da r�spunsuri. De exemplu, nu poate
verifica existen�a unei fiin�e supreme sau s� ne spun� care valori sunt bune �i
care rele. Acestea sunt �n fond chestiuni ce �in de credin�� sau alegeri, nu de
�tiin�� �i de aceea cel mai bun mod de a ne apropia de r�spunsurile la asemenea
probleme este pe calea religiei �i a cuno�tin�elor tradi�ionale.
Observa�ia sau fundamentul empiric. A�a cum am spus, metoda �tiin�ific� se bazeaz�
pe observa�ie. Dac� un lucru nu este observabil ori efectele acestuia nu sunt
observabile, atunci nu poate constitui obiectul cunoa�terii �tiin�ifice. Dar ceea
ce noi lu�m drept date ale �tiin�ei sunt fenomene �i obiecte empirice, adic� ele
exist� �n lumea real�. Aceste date sunt observabile, le putem vedea sau/�i
surprinde efectele lor. Spre exemplu, fiecare individ dintr-o aul� universitar�
este un student sau o student�. Acest lucru �l cunoa�tem
OBIECTUL �I PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 21
prin observa�ie: particip� �n mod regulat la cursuri, studiaz� la bibliotec�, �i
preg�te�te lucr�rile, d� examene �i a�a mai departe.
Teoria. �n esen�� teoria se refer� la rela�iile dintre lucrurile pe care noi le
observ�m. Faptele prin ele �nsele nu sunt folositoare, ele pur �i simplu sunt
fapte, adic� fr�nturi de informa�ii care descriu ceva sau ne spun ce este acel
ceva. P�n� c�nd noi nu construim rela�ii �ntre faptele observate nu putem face prea
multe cu acestea, cu excep�ia descrierii lor. Dac� lu�m exemplul studentului sau
studentei de mai sus, acele caracteristici care-i disting de al�i oameni sunt
simple fapte, ele descriu rolul �i statusul oric�rui student/student�. O alt�
pozi�ie sau rol pe care �l putem lua �n considera�ie este acela al profesorului;
noi putem s�-l descriem la fel cum am f�cut mai �nainte cu studentul sau studenta.
Singure aceste fapte nu �nseamn� prea mult, dar dac� noi plas�m �n rela�ie
studentul sau studenta cu profesorul �ncepem s� construim o teorie. Putem observa,
spre exemplu, existen�a diferen�elor de �putere� �ntre studen�i �i profesor. Dar
imediat rezult� c�teva �ntreb�ri: Cum cunoa�tem aceste diferen�e? Care este
contextul �n care se manifest� rela�ia de putere? Acestea sunt �ntreb�rile pe care
le putem pune ca s� ne ajute s� ar�t�m rela�iile pe care le folosim ca s� construim
teoria noastr� despre comportament �n cadrul rela�iei student/student�-profesor.
Numai pun�nd �mpreun� �ntr-o structur� coerent� aceast� rela�ie sau altele care ne
intereseaz�, putem s� explic�m comportamentul oamenilor afla�i �n acele pozi�ii �i,
de fapt, s� �ncepem s� construim o �teorie�. Teoria este un set de rela�ii logice
�ntre elemente, care explic� ce se �nt�mpl� cu acestea �n condi�iile date.
(Elemente: student/student� �i profesor; condi�ii: aul�, sala de seminar, strada,
biblioteca, examen) Teoria va interpreta rela�iile care ne intereseaz�, va ar�ta
cum elementele vor ac�iona sau reac�iona unul fa�� de altul.
�Teoria� comportamentului �n sala de clas� este chiar o teorie. Ea este abstract�,
explic� rela�ii. Pentru a fi o teorie �n sens �tiin�ific, acesta trebuie s� fie
demonstrat�, s� arate c� �ine �n
22 SOCIOLOGIE GENERAL�
�confruntarea� cu realitatea. Ca s� demonstr�m teoria noastr� trebuie s� definim cu
grij� variabilele cu care lucr�m, rela�iile dintre ele �i apoi s� ar�t�m cum
acestea se vor produce �i �n ce fel de circumstan�e. Apoi trebuie s� observ�m unele
feluri de comportament sau consecin�ele acestora, care vor ar�ta c� teoria rezist�
�i putem s� explic�m sau s� facem o predic�ie.
Scepticismul organizat. Fundamentul abord�rii discutate mai �nainte - un ciclu al
cercet�rii con�in�nd observa�ia, generalizarea, explica�ia �i predic�ia - este
�mp�rt�it de toate �tiin�ele, at�t �tiin�ele naturii ca fizica, chimia, astronomia
�i biologia c�t �i de �tiin�ele sociale, ca psihologia �i antropologia, care
studiaz� comportamentul uman. De asemenea, anumite principii se aplic� �n toate
�tiin�ele; unul din cele mai importante este scepticismul organizat. Acest
principiu stabile�te c� �tiin�a nu accept� nimic pe bazele credin�ei sau sim�ului
comun; orice lucru acceptat de �tiin�� trebuie, �n ultim� instan��, s� fie
demonstrat prin observa�ie. Cu alte cuvinte, un om de �tiin�� accept� ceva ca
adev�rat numai dac� i se demonstreaz� acest lucru.
Problemele �tiin�ifice sunt adesea marcate de competi�ia teoriilor, fiecare
reclam�nd c� reprezint� explica�ia adev�rat�. Pentru ca oamenii de �tiin�� s�
accepte o teorie, ei trebuie s� observe suficiente pattern-uri �n acord cu teoria
�i astfel s� se conving� c� teoria este corect�. Cu alte cuvinte, lucrurile pe care
o teorie le prevede trebuie s� arate �n mod consistent prin cercetare c� sunt
adev�rate. Dac� se �nt�mpl� a�a, comunitatea �tiin�ific� va accepta teoria ca
corect�; dac� nu, teoria nu va fi acceptat� �i, �n mod firesc, va fi respins�.
�mp�rt�irea rezultatelor �i metodelor. Oamenii de �tiin�� au obliga�ia s�
�mp�rt�easc� cu ceilal�i cercet�tori cuno�tin�ele pe care ei le produc chiar �i
atunci c�nd rezultatele la care ajung nu sunt �n consonan�� cu teoriile lor.
Ace�tia trebuie s� descrie complet cum au condus cercetarea care a produs
rezultatele respective. Aceast� obliga�ie este important� pentru dou� motive.
Primul, al�i
cercet�tori nu pot determina dac� un rezultat are valoare de adev�r dac� ei nu �tiu
cum au fost f�cute observa�iile cu care s-a ajuns la rezultat. Principiul
scepticismului organizat descurajeaz� oamenii de �tiin�� s� accepte un astfel de
rezultat. Al doilea, �mp�rt�irea metodelor folosite permite replicarea. Adic�, al�i
cercet�tori pot fi �n m�sur� s� reproduc� investiga�ia respectiv� sau altele
similare. Dac� al�i oameni de �tiin�� nu pot reproduce rezultatele, validitatea
acestora va fi cu certitudine suspect�.