Sociologia �i con�tiin�a comun�

De�i �tiin�ele sociale exista de numai un secol, oamenii au acumulat cuno�tin�e

despre comportamentul uman de la �nceputul istorie umanit�ii. Unele din aceste
cuno�tin�e au ajuns p�n� la noi sub form� de proverbe de genul �Dou� capete g�ndesc
mai bine dec�t unul singur� sau ca modalit�i de a face unele lucruri practice.
Fiecare genera�ie a ad�ugat c�te ceva la acest adev�rat tezaur al omenirii legat de
via�a de zi cu zi, de situa�iile obi�nuite cu care se �nt�lnesc cei mai mul�i
oameni, precum �i de deciziile pe care ace�tia trebuie s� le ia pentru a le
rezolva. Sociologii au numit acest mod de a �n�elege lumea con�tiin�� comun�. Ea
poate fi definit� �n modul cel mai simplu astfel: con�tiin�a comun� desemneaz�
abilitatea de a vedea �i a ac�iona asupra a ceea ce este evident. Dezvolt�nd
con�inutul acesteia, Traian Rotariu �i Petre Ilu� (1997, p. 12) arat� c�:
Prin experien�a de zi de zi ajungem ca, p�n� la un punct, fiecare dintre noi s� fie
un �expert� �n problemele legate de spa�iul de munc� �i de via�� nemijlocit.
Func�ioneaz� aici ceea ce se nume�te cunoa�terea la nivelul con�tiin�ei comune, al
sim�ului comun, al bunului sim�, adic� sistemul de reprezent�ri, cuno�tin�e,
explica�ii �i interpret�ri ob�inute �n mod spontan, f�r� o cercetare sistematic� �i
dup� modele �tiin�ifice, ci doar pe baza activit�ilor �i contextelor obi�nuite (loc
de munc�, familie, organiza�ii politice, cercuri de prieteni etc.).
Cercet�rile legate de acest tip de cunoa�tere, domeniu denumit al cogni�iei
sociale, au eviden�iat c� cunoa�terea comun� �n zona socialului nu trebuie
subapreciat� pentru c� ea se �ntemeiaz� pe adev�rate strategii de cunoa�tere care
se �ntind de la observa�ii f�cute asupra oamenilor la metode statistice. Afirma�ia
este sus�inut� de faptul c� distan�a dintre cunoa�terea comun� �i cea �tiin�ific�
este mai mic� dec�t �n domeniile specifice altor �tiin�e, cu deosebire �n cele ale
naturii. Acest lucru este foarte limpede formulat de Petru Ilu� (1997, p. 10)
astfel:
OBIECTUL �I PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 17
Apropierea mai mare dintre comun �i �tiin�ific �n cunoa�terea socioumanului este
dat�, pe de o parte, de faptul c� disciplinele �tiin�ifice ce vizeaz� aceast�
realitate nu au ajuns la un stadiu de dezvoltare - dup� criteriul exactit�ii, al
predictibilit�ii �i deci al aplicabilit�ii practice - comparativ cu �tiin�ele
�tari� (fizic�, chimie, biologie), iar, pe de alt� parte, de faptul c�, fiind vorba
de sociouman, cunoa�terea comun� �este la ea acas�, av�nd puternice atuuri
epistemice �i ajung�nd la rezultate mult mai pertinente fa�� de prezen�a ei �n alte
domenii.
Dar nu trebuie s� omitem a sublinia c� exist� o serie de limite ale cunoa�terii
comune care impun necesitatea demersului �tiin�ific. Urm�ndu-l �n continuare pe
acela�i autor citat mai �nainte, putem enumera c�teva dintre riscurile �i erorile
acestui tip de cunoa�tere:
?
Subiectivitatea, interesele, aspira�iile �i valorile unei persoane sau grup social
pot altera percep�ia corect� a realit�ii. Din acest motiv constat�m serioase
diferen�e de opinii �ntre indivizi cu privire la acela�i eveniment social.
?
Tendin�a de a generaliza �i a absolutiza constat�rile pe marginea unei situa�ii
specifice. Oamenii, aproape f�r� s� �i dea seama, transform� caracteristicile unei
realit�i sociale imediate �n caracteristici universale.
?
Datorit� num�rului restr�ns de cazuri pe care le au �n vedere, oamenii pot
surprinde doar leg�turile aparente dintre dimensiunile fenomenului �i factorii care
au concurat la producerea acestuia.
?
�n lipsa investiga�iei riguroase bazate pe m�surare �i num�rare, constat�rile la
nivelul con�tiin�ei comune sunt lipsite de exactitate �i precizie fiind formulate
�n termeni vagi.
?
Cli�eele �i stereotipiile sociale care au o mare circula�ie �ntr-un anumit context
sociocultural reprezint� de multe ori surse importante pentru cunoa�terea comun�
�i, �n mod inevitabil, induc judec�i deformate asupra fenomenelor sociale. O
propozi�ie de genul �Pe vremea mea nu se �nt�mplau astfel de lucruri�, formulat� de
persoanele mai �n v�rst�, nu poate reprezenta nici pe departe o premis� explicativ�
a schimb�rilor comportamentelor sociale de ast�zi.
�n spiritul celor de mai sus, putem spune c� sim�ul comun este bun pentru unele
lucruri, dar �n multe alte situa�ii el este total inadecvat �i, de aceea, trebuie
s� folosim alte mijloace pentru �n�elegerea lumii. Sociologia este un astfel de
mijloc.