104 PROIECTAREA CERCETARII SOCIOLOGICE
ETAPELE PROIECTULUI DE CERCETARE 105
a fost extinsa la sfera tuturor elementelor cu care se confruntS un sistem
social: fie acestea procese sociale sau situalii despre care societatea (sau
un sistem al ei) considera cS trebuie schimbat, fara a se restrange aria la
aspectele negative (C. Zamfir, Strategii ale dezvoltdrii sociale, 1997).
O problema sociala, in sens general, este deci acel fenomen social
care afecteaza o anumit3 colectivitate, se afl3 in sfera ei de preocupari §i
asupra caruia se dore§te s3 se intervina, pentru influenlarea evoluliilor
lui. Din aceasta perspectivS, pot constitui o problema social3 atat alcoolis-
mul, criminalitatea, abandonul copiilor sau §omajul, cat §i adaptarea
profesionala a noilor angajati, mobilitatea sociala, tranzitia post-comu-
nista, optiunile electorale ale populaiiei etc.
Oricat de multe efecte negative ar avea sau, dimpotriva, oricat de p r o - ^
miiator ar fi pentru o evolulie favorabil3, un fenomen se constituie intr-cfl
problem3 social3 doar in m3sura in care el este inscris pe agenda public3.H
In acest fel, problema sociala intra §i in sfera de interes a sociologuIuijH
Situajia poate fi analizata §i dintr-un punct de vedere care ii confera c e r c ^ H
tatorului un rol activ. Prin studiile lui, el poate atrage atenjia asupra acel(^H
fenomene care ar trebui sa devina o preocupare pentru colectivitate. . ^ H
Desigur ca intr-o societate democrata cercetatorul, §i nu numai el,
este liber sa cerceteze ce vrea. Totu§i, anumite conditionari exista, IH
eel pu^in in masura in care dore§te ca lucrarile lui sa fie citite, sS H
influenteze decizii §i aciiuni §i, cu atat mai mult, sa obiina finaniare B
pentru proiectele sale. O parte a finaniarii se realizeaza prin alocajii
bugetare, (burse, granturi distribuite de instituiii ale statului sau
funda^ii). O alia parte provine din comrade cu un beneficiar
(client), in fiecare caz in parte, se pune problema inlocmirii proiec-
mlui cercetarii. In primul caz, conteaza foarte mult §i motivarea
temei. In eel de-al doilea caz, tema fund ceruta, apar elemente
supiimentare datorate relatiei cercetator - client. Specialisml trebuie
sa dezvolte o strategic de abordare a clientului care ii finanjeazS
cercetarea, astfel incat sa se inscrie in normele cerute de etica
profesionala, iar cercet3rile sale s3 aiba §i o relevanja §tiintifica.
Pentru sistematizarea exemplificarilor ulterioare privind intocmirea
proiectului de cercetare, alegem ca temS de referiniS „Analiza
mobilitatii sociale in societatea romaneasca post-comunista".
in acord cu definitia lui P. Sorokin (1927), prin mobilitate sociala
se desemneaza trecerea persoanelor de la o pozitie la alta in cadrul
spajiului social {apud H. Cazacu, Mobilitate sociala, 1974).
Importanla studierii mobilitaiii sociale rezida in semnifica(ia deose-
bita a acesteia pentru caracterizarea societalii umane §i a vieiii
populajiei. Astfei, intr-o societate deschisa, procesele de mobilitate
ating cote relativ insemnale, pe masura exislentei unor valori inalte
ale §anselor de acces social al persoanelor la diferite pozilii de
prestigiu din societate, pe cand intr-o societate inchisS, relativ
stagnanta, predomina procesele de mo§tenire, de la pSrinti ta copii,
a pozitiilor sociale.
Dupa 1989, o data cu abolirea proprietaiii socialiste, cu debuml
privatizarii §i al trecerii la economia de piata, este de a§teptat sa se
produca schimbari majore §i in ceea ce prive§te mecanismele de
realizare a mobilitaiii sociale, amploarea §i direcliile acesteia.
2. Fixarea obiectivelor cercetarii. Se face distincfia intre obiective
generale §i obiective particulare. Ca obiective generale posibil de avut in
vedere mentionam: evidenlierea specificului unui fenomen (descrierea);
realizarea unei diagnoze (determinarea frecvenjelor de manifestare a
fenomenului); formularea de explicatii privind relajiile cu alte fenomene;
impactul; elaborarea de predic|ii referitoare la evoluiia fenomenului;
identificarea de solutii pentru fundamentarea unor decizii; stabilirea
unci strategiii de actiune intr-un domeniu sau altul; evaluarea efectelor
diferitelor aciiuni (servicii, programe, proiecte); m3surarea schimbSrii
sociale. De cele mai multe ori o cercetare nu se limiteaza la un singur
obiectiv. in acela§i timp, avem de-a face cu o serie de obiective particulare
cum ar fi, de exemplu, cunoa§terea modalit3iilor de actiune sociala
imr-un domeniu sau altul, descifrarea mecanismelor de influenja sociali
§i multe altele.
In studierea mobilitatii sociale ar fi de dorit sa urmarim ca
obiective generale atat descrierea procesului, cat si explicarea §i
prediclia. Ca obiective specifice avem in vedere evidenlierea meca-
nismelor de producere a mobilitaiii sociale, determinarea amplorii
§i a tipurilor de mobilitate, estimarea §anselor de acces social ale
 106 PROIECTAREA CERCETARII SOCIOLOGICE
diferitelor grupuri de populalie, identificarea efectelor proceselor
de mobilitate, carcaterizarea societajii romane§ti din perspectiva
gradului de deschidere socialS, efectuarea de comparalii cu peri-
oada anterioara, eventual cu alte tSri etc.
3. Documentarea prealabilS. Se are in vedere atat documentarea
livrescS - literatura de specialitate, arhivele §i rapoartele unor cercetari
anterioare, documentele statistice -, cat §i una de teren, prin luare la
cunogtinta pe cale directa de fenomenele ce alcatuiesc tema cercetarii:
observajii, discutii cu speciali§tii, vizite in localitaii, la diverse institutii,
convorbiri cu populajia {informatori sociali) etc.
in documentarea sa, cercetatorul social poate apela in fond la trei
categorii de surse de informare: popula}ia, realitatea sociala, docu-
mentele sociale. A§a cum vora vedea, pentru fiecare categorie de surs3
de informare s-a dezvoltat eel pu^in o metoda §i mai multe tehnici §i
procedee de cercetare. Popula^ia poate fi intrebata, observata sau
implicata in experimente sociale; realitatea sociala, definita ca eveni-
mente in desfa§urare, poate fi observata, documentele sociale sunt
supuse unor analize statistice $i/sau de con^inut.
Dintre cele trei categorii de surse de informare, doar populalia are
caracter general, posibil de utilizat in toate situatiile. Oamenii pot fi
observati, intrebati §i implicati in diverse experimente de cercetare.
Celelalte douS surse sunt restrictive. Realitatea sociala, inleleasa aici ca
exteriorizare, alcatuita din evenimente in desfa§urare, poatefiobservata
numai daca cercetatorul este prezent cand se petrece un anumit fenomen;
altfel, el este nevoit sa apeleze la reconstituiri pe baza de marturii ale
participantilor sau la documente.
Ultima sursa de informare este §i mai restrict!va. Ea rezulta din faptul
ca documentele sociale sunt produse, de reguia, cu alte scopuri decat
acela de a servi eventualilor cercetatori. Apoi, referitor la anumite
evenimente se pot identifica documente, iar referitor la altele nu.
O serie de documente sociale au fScut parte din mijloacele de actiune
ale unei colectivitati etc. Avem in vedere reglementarea unor sfere de compor-
tament, jievoia de confesare etc. Nu rareori in documentele sociale se
ETAPELE PROIECTULUI DE CERCETARE 107
incearca denaturarea faptelor §i evenimentelor. De§i intr-un fel se poate
spune ca documentele sunt „urme lasate de fapte" (Ch. Seignobos, apud
S. Chelcea, I. Marginean, I. Cauc, op. cit.), nu intotdeauna este posibil
sa reconstituim faptele pornind de la documente. Analiza istorica este
aceea care se concentreaza in primul rand pe reconstituirea faptelor
trecute pornind de la documentele disponibile. Aceste analize sunt de
durata §i potfireluate de alii §i a^i istorici in decursul timpului. Pentru
sociolog, un interes deosebit il prezinta adesea semnificatia atribuita de
oameni faptelor §i evenimentelor. Sunt §i documente sociale care nici nu
se refera la fapte, in sensul de eveniment petrecut, ele putand contine
ganduri, proiectii de viitor etc.
Documentele sociale sunt surse valide de informare in masura in care
contin relatari despre diferite evenimente, dar §i evaluari, opinii, ganduri
ale celor care le-au elaborat. Semnificatia documentelor sociale rezida in
continutul lor informational din perspectiva cunoa§terii vietii sociale (S.
Chelcea [coord.] Semnificatia documentelor sociale, 1985).
Utilizarea unor categorii diferite de surse de informare faciliteaza o
mai buna cunoa§tere, deoarece in acest fel se poate compara ce spun (au
spus) oamenii cu ceea ce fac.
Pornind de la faptul ca oamenii pot da informatii atat pentru propria
lor situatie, cat §i pentru alte persoane, ca ei pot furniza date despre
evenimente §1 actiuni umane prezente sau trecute, eventual sa se refere la
evoluiiile viitoare ale unor fenomene §i a societatii omene§ti in ansamblul
sSu, apare tentatia limitSrii cercetarilor la aceasta sursa de informare.
Or, nu intotdeauna oamenii sunt in masura sa furnizeze informatiile
cele mai adecvate,fiedatorita faptului ca nu retin caracteristicile unor
evenimente la care au participat (asistat),fiedatorita prezentarilor tenden-
lioase. Uneori identificarea participantilor la o actiune este imposibiia
sau actorii sociali nu mai sunt in viata. Chiar §i despre ei in§i§i oamenii
pot da date distorsionate. Sunt situalii care reclama apelul la o anumita
sursa §i nu la alta. Este dincolo de orice dubiu ca, ori de cate ori suntem
interesaii sa aflam ce gandesc oamenii, ce semnificatie acorda ei unor
evenimente, ce intentii §i motive au, se impune studierea lor directa. De
3semenea, exista situalii in care observarea fenomenelor sociale trebuie