Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Petroani

ANCHETA SOCIOLOGICA
Atilean Mihaela Roxana
SC21

n cercetarea sociologic concret ancheta este cea mai cunoscut si cea mai rspndit
metod. Spre deosebire de alte metode preluate din stiinele naturii cum sunt, de pild,

observaia, experimentul etc. si adaptate posibilitilor de investigaie n domeniile proprii


diferitelor stiine sociale, ancheta apare si se dezvolt n legtur cu evoluia stiinelor
sociale si umane.s
Complexitatea ei este dat de ansamblul instrumentelor (chestionare, ghiduri de interviu,
planuri de anchet), a tehnicilor (de codificare, scalare, analiz, prelucrare etc.), pe care le
foloseste si de faptul c adeseori utilizeaz, n mod complementar, alte metode si tehnici de
cercetare(observaia, analiza documentar etc.).

1. Obiectul anchetelor sociologice


Prin anchet se studiaz opiniile oamenilor (ideile, prerile, atitudinile si motiva iile lor)
motiv pentru care adeseori i se mai spune si anchet de opinie. Ancheta este si rmne o
metod de baz a sociologiei, subordonnd o gam larg de fapte, fenomene sociale, care pot
fi investigate cu ajutorul ei.
Aplicarea ei nseamn implicit aciune social, proces de influen are, instruire, educare
a subiecilor investigai. Caracterul activ al anchetei const n aceea c, prin con inutul
ntrebrilor sale, ea atrage atenia subiecilor investigai asupra problemelor supuse
cercetrii. Cu acest prilej, fapte necunoscute sau puin cunoscute pot deveni pe deplin
cunoscute; importana acordat lor n cadrul anchetei poate fi revelatoare asupra faptelor ca
atare pentru cei anchetai.
Valoarea anchetei sociologice const n faptul c permite culegerea unei mari varieti de
informaii ntr-un timp relativ scurt si face posibil prelucrarea acestora cu ajutorul
calculatorului. Pe de alt parte, este de reinut, ca un avantaj, aria mare de aplicabilitate pe
populaii numeroase, reprezentative din punct de vedere statistic.
Chestionarele standardizate pot fi aplicate folosind colaboratori locali n calitate de
operatori de anchet, dup o instruire prealabil. Prin aceasta se reduc si costurile materiale
ale cercetrii care, de regul, sunt destul de mari.

2. Tipurile anchetei sociologice


Clasificarea anchetelor sociologice se face dup mai multe criterii, n funcie de forma
sau coninutul lor, dup natura problemelor studiate, scopul cercetrii sau dup istoria
dezvoltrii lor etc.
n funcie de elurile urmrite si modul de desfsurare a anchetei distingem:
Anchetele intensive realizate pe populaii restrnse (o ntreprindere, o secie, un sat, un
cartier etc.) cu scopul de a aprofunda o tem special sau chiar o tematic complex.
Anchetele extensive asupra unor populaii numeroase, esantioane mari valabile la scara
unui mare oras, jude, regiune sau a ntregii ri. Axate pe teme speciale, ele surprind
caracteristici de ordin general, valabile la scar zonal sau naional.
Anchetele calitative sunt intensive si pun accent pe studiul nsusirilor, caracteristicilor
definitorii ale faptelor sociale supuse investigaiei. Realizate pe indivizi, lua i separat, din

grupuri sau comuniti cu caracter restrns, ele permit studiul calitativ de profunzime al
acestora.
Anchetele cantitative cu instrumente formalizate si rezultate cuantificabile se realizeaz
pe populaii mari, reprezentative din punct de vedere statistic. Numrul mare de chestionare
precodificate, aplicate pe esantioane mari se prelucreaz relativ usor cu ajutorul masinilor de
calcul. Se aplic frecvent n studiul opiniilor, atitudinilor comerciale, culturale, electorale
etc.
Anchetele colective se aplic pe grupuri de oameni n vederea colectrii informaiei
necesare si nu pe indivizi luai separat. n astfel de anchete nu intereseaz structurarea
opiniilor, atitudinilor pe categorii de indivizi n raport cu anumite variabile (sex, vrst,
studii etc.), ci cunoasterea tipurilor de comportamente (atitudini, opinii) la nivelul
ansamblului populaiei investigate.
Anchetele individuale presupun aplicarea individual a instrumentelor de investigaie n
vederea corelrii informaiilor culese cu o seam de indicatori socio-demografici (vrst,
sex, studii, profesie etc.). n cadrul lor intereseaz opiniile distincte ale diferi ilor subiec i
supusi investigaiei.
Anchetele directe presupun colectarea de informaii referitoare la subiecii investigai,
opiniile lor cu privire la fapte, fenomene n care sunt implica i nemijlocit, particip la ele,
sunt inerente vieii si activitii lor.
Anchetele indirecte se realizeaz, de obicei, asupra unor teme legate prea intim de via a si
activitatea populaiei investigate, situaie n care sunt anchetai fie subieci cunosctori ai
faptelor studiate, dar neimplicai n desfsurarea lor, fie se cer aprecieri, informaii asupra
comportamentelor altor persoane dect al celor anchetate, chiar dac cei investigai sunt
implicai n faptele studiate.
Dup coninutul problemelor investigate, anchetele se mai potclasifica dup cum
urmeaz:
Anchetele socio-economice de interes naional. Cu ajutorul lor se pot surprinde periodic o
seam de aspecte legate de evoluia nivelului de trai, a calitii vie ii n rndul diferitelor
grupuri socioprofesionale, pe esantioane reprezentative la scar naional.
Anchetele asupra dezvoltrii zonale, rurale si urbane. Prin intermediul lor sunt studiate
diferite aspecte ale sistematizrii si modernizrii localitilor rurale si urbane, factorii
economici si sociali de amplasare a obiectivelor industriale, de construcie, modernizare si
extindere a oraselor.
Anchetele de opinie public asupra celor mai diferite probleme economice, politice,
sociale, culturale. Cunoasterea curentelor de opinie n evoluia si dinamica lor trebuie s stea
la baza msurilor si programelor de dezvoltare economico-social.
Anchetele comerciale sunt consacrate studiilor de marketing, de investigare si prospectare
a pieii, n vederea optimizrii comerului si influenrii produciei de bunuri destinate
consumului public. n astfel de anchete intereseaz opiniile diferitelor categorii sociale de
cumprtori despre calitatea, prezentarea, preul produselor, evoluia gusturilor, cerinelor
populaiei etc.

Anchetele asupra mijloacelor de comunicare n mas presupun studierea satisfaciilorinsatisfaciilor si cerinelor publicului fa de diferitele componente ale mass-media, n
special fa de programele emisiunilor de radio si TV. Ele constituie o important surs de
informare menite s duc la perfecionarea continu att a coninutului acestora ct si a
modalitilor de transmitere, pentru a satisface ntr-o msur tot mai mare cerin ele
publicului.

3. ANCHETA PE BAZ DE CHESTIONAR


Specificul anchetei pe baz de chestionar
Cu ajutorul chestionarului, ca instrument de investigare, se pun ntrebri si probleme care
determin diverse rspunsuri din partea persoanelor anchetate. Rspunsurile, respectiv
comportamentele oamenilor, pot fi influenate de numerosi factori, dintre care putem aminti:
personalitatea celui care ancheteaz dar si a celui anchetat, tema anchetei, mediul n care are
loc, timpul de desfsurare a acesteia, structura chestionarului, precum si modul lui de
aplicare etc.
Clasificarea chestionarelor
Dup primul criteriu de clasificare, anume coninutul informaiilor obinute, chestionarele se
mpart n :
Chestionarele de date factuale (sau de tip administrativ) se refer la fapte si situa ii
obiective, care pot fi observate uneori direct si verificate prin alte mijloace sau de
ctre alte persoane. Informaiile obinute prin ntrebrile factuale se refera la anumite
elemente si situaii care caracterizeaz viaa celor anchetai sau a unei anumite
populaii, aspecte ale comportamentelor lor etc. ntrebri care urmresc, de exemplu,
cte cri a citit timp de un an, care este ultimul film vizionat, care este bugetul de
cheltuieli al unei familii pe o anumit lun, sunt ntrebri factuale. Ele reprezint, de
fapt, niste indicatori, acoper o gam extrem de larg si se regsesc n majoritatea
chestionarelor.
Chestionarele de opinie, spre deosebire de cele anterioare, se refer la date care nu
pot fi observate n mod direct. Ele ncearc s surprind nu numai opiniile oamenilor,
dar si motivaiile, atitudinile, nclinaiile, asteptrile lor. ntrebrile de opinie vizeaz
aspect care in de ceea ce cred oamenii, de universul lor interior.
Cel de-al doilea criteriu de clasificare al chestionarelor este forma ntrebrilor, dup care
distingem
Chestionarele cu ntrebri nchise sunt acele tipuri de chestionare care conin
ntrebri la care variantele posibile de rspuns suntdinainte fixate, persoana
intervievat urmnd doar s o aleag pe cea care corespunde opiniei sale.Cel mai
simplu sistem de rspuns la o ntrebare nchis este cel cu dou variante de rspuns,
n termenii DA / NU sau masculin / feminin.

Chestionarele cu ntrebri deschise cuprind ntrebri la care rspunsurile nu sunt


dinainte stabilite, ci las subiecilor libertatea de exprimare a opiniilor.
Pe lng tipurile deja menionate, mai exist si chestionare cu ntrebri mixte
(seminchise sau semideschise), n care sunt oferite variante de rspuns,dar nu se
epuizeaz ntreaga gam de posibiliti, ci se las si libertateasubiectului de a
rspunde la ntrebare.

4. ANCHETA PE BAZ DE INTERVIU


Folosirea interviului ca tehnic de cercetare n stiinele socioumane duce, asadar, la
stabilirea relaiilor dintre variabile si la verificarea, testarea ipotezelor. Acesta se deosebeste
de comunicarea verbal obisnuit prin simplul fapt c informaia este dirijat de ctre cel ce
intervieveaz. Folosit n anchete-interviul, ca de altfel si chestionarul sociologic, fiind
tehnici de cercetare ale metodei anchetei si ale sondajului de opinie constituie metoda de
investigare cu cea mai mare frecven de aplicare.
Tipuri de interviuri
Interviul clinic este utilizat nu numai n psihoterapie si psihanaliz, ci si n
psihodiagnoz, n activitile de OSP (orientare scolar si profesional) sau de asisten
social. Acesta presupune comunicarea autentic ntre operator si subiectul de interviu,
bazat pe nelegere si ncredere.
Interviul n profunzime aplicat cu succes mai ales n studiul motivaiei, vizeaz
obinerea de informaii nu despre subiect n ntregul su, ci doar despre un singur aspect al
personalitii acestuia. (De exemplu, poate investiga adaptarea unei persoane la situa ii noi,
gradul de implicare a unei
persoane ntr-o anumit activitate, relaionarea subiectului cu noii colegi de serviciu,
rezolvarea situaiilor conflictuale etc.
Interviul cu rspunsuri libere se aseamn cu interviul n profunzime, ambele fiind
utilizate att n psihoterapie, ct si n cercetrile socio-psihoculturale.
Interviul centrat (focalizat) - presupune investigaia temelor stabilite dinainte, desi
ntrebrile si succesiunea acestora nu sunt prestabilite. El stabileste centrarea interviului pe o
experien comun tuturor.
Interviul cu ntrebri nchise si cu ntrebri deschise ambele constau ntr-o list de
ntrebri ce urmeaz a fi discutate n cadrul interviului. n cazul interviului cu ntrebri
nchise gradul de libertate al subiectului n elaborarea rspunsului este redus, variantele de
rspuns fiind limitate.

BIBLIOGRAFIE
CHELCEA, Septimiu, MARGINEAN, Ioan, CAUC, Ion, Cercetarea sociologic,
Editura Destin, Deva, 1998.
CHELCEA, Septimiu, Chestionarul n investigatia sociologic, Editura Stiinific si
Enciclopedic, Bucuresti, 1975.
ROTARIU, Traian, ILU, Petru, Ancheta sociologic si sondajul de opinie, Editura
Polirom, Iasi, 1997.