Curs IV Sondaj de opinie.

Definitie: Metoda de cunoastere a opinie pe baza chestionarului si a

esantionului. ( Chelcea ) . Note specifice ale sondajelor de opinie: 1. Centrate pe elemente de
subiectivitate precum opinii, otivatii sau satisfactia oamenilor. 2. Axate pe teme de long interes ( opinii
despre mari evenimente etc ). 3. Au un caracter descriptiv, general si simplificat. ( prezinta doar
rezultate fara a le explica ) 4. Timp de realizare scurt, prelucrare simplificata, iar prezentarea
rezultatelor se face prin analiza si interpretare. 5. Comandate de anumiti beneficiari precum partide
sau institutii.
Mari anchete sociologice: 1. Ancheta asupra sinuciderii de Durkheim ( 1985-1987 ) prima
ancheta; 2. Ancheta taranul polonez de W. T. Znaineckzi ( 1908 1918 ) utilizarea documentelor
personale; concluzia aceste cercetari a fost ca solidaritatea de familie in imperativul taranesc se
dezorganizeaza din cauza dificultatilor in alta tara. 3. Ancheta asupra mobilitatii sociale de Pitirim
Sorokin ( 1927 ) 4. Problemele umane in civilizatia industriala de Elthon Mayo ( 1927 1932 ) la uzinele
Hawthrone. 5. Viata in orasel Middletown a sotilor Helen si Lynd Robert ( 1924 1925 si 1935-1937 ).
6. Monografiile satesti ale scolii demografice de la Bucuresti in lucrarea Teorii socicologie
contemporane , Sorokin remarca ca varful sociologiei rurale in anul 1939 era data de scoala la
Bucuresti.
Curs V. Interviul sociologic. Definitie: Incercarea de a obtine nformatii de la alte persoane prin
intrebari si raspunsuriin cadrul unei vorbiri. ( Ilut ). Relatia informationala intre operator
subiect : 1. Implica asumarea si jucarea unor roluri, activ al celui care pune intrebarile, si pasiv al celui
care raspunde. 2. Contact psihologic si social temporal. 3. Operatorul este cel ce cauta contactele,
acceptat de nevoi de subiect. 4. Informatia circula doar de la subiect la operator. 5. Nu este o relatie
neutra, se pot stabili chiar si raporturi afective.
Clasificare: 1. Dupa criteriul cui: - personal si de grup; 2. Criteriul repetabilitati: -interviu unic si
interviu repetat; 3. In fct de continutul informatiei cautate: - i. de opinie ( axat pe pareri convingeri,
atitudini ) ; - i. Documentar ( elemente factuale ); 4. Dupa modalitatea de comunicare: i. Direct si
telefonic; 5. Dupa fct pe care o are in cadrul cercetarii: 1. i. De explorare ( liber, non-direct ); - de
cercetare propriu zis; - de verificare i cercetare a informatiei cu alte metode; 6. In raport cu canitatea
informatiilor: -extensiv ( pe cauze tipicie ) si intensiv ( pe subiecti problema, deosebiti sau atipici); 7.
Dupa atitudinea operatorului: - sensibil ( bazat pe empatie ); - natural ( operatorul are atitudine
partiala si imperativa) ; - sever ( operatorul atrage atentia eventualelor contradictii ale subiectilor ) ; antagonic ( contraictoriu ) 8. Dupa gradul de liberate al operatorului: - nestructurat ( discutie libera ) ;
- semi structurat ( se stabilesc doar temele discutiei ) ; - structurat ( pe baza de cehstionar, care
prevede intrebarile si ordinea punerii lor )
Avantaje:1. Flexibilitatea ( insitenta asupra unui raspun la fiecare intrebare ); 2.Rata mai mare a
raspunsurilor ( obtinerea informatiei este aproape sigura ) ; 3,Posibilitatea de a obtine informatii din
comportament non-verbal ; 4.Se poate stabili intervalul de timp si locul unde se va desfasura interviul;
5.Subiectul trebuie sa raspunda la intrebari in ordinea in care sunt pue, nestiind cate si ce intrebari vor
fi puse; 6.Spontanitatea in raspuns; 7. Raspunsuri personale negandite si neformulate cu colegi sau
prieteni; 8. Certitudinea datei lucului si interviului.
Dezavantaje: 1. Costul ridicat; 2. Durata mare a cercetarii prin interviu; 3. Informatia nu poate fi
obtinuta decat prin operator. Maniera de lucru a operatorului il poate influenta pe subiect pana la
greseala raspunsurilor; 4. Imposibilitatea consultarii unor documente; 5. Obligativitatea negativa a
subiectului de a raspunde la intrebari, indiferent de sursa; 6. Suspiciunea de nu a fi asigurat.
Operatorul de interviu : poate fi cercetatorul sau operatorul; operatorii pot fi studenti de la
sociologie sau alte specializari. J. Stoezel era impotriva utilizarii ca operatori a 3 categorii: - casnicele (
nu se incadreaza in termene ) ; - fostii militari ( lipsiti de calitati necesare unei convorbiri pe baza de
voluntariat ) ; - studentii ( nu tineaucont de indicatiile de completare a raspunsurilor ) ;

Calitati ale operatorului : - reflexul de politete sta la baza succesului unui interviu; - dorinta de
influentare; - nevoia de comunicare ( sa fie amabil, polticos, sa cunoasca tema cercetarii si sa urmeze
instructiuniile de completare )