ŞCOALA POSTLICEALĂ „ALMA MATER SIBIU”

SPECIALIZAREA AMG
ANUL I

Elev :ROTAR ROXANA -ELENA

INTRPDUCERE ......................................................................................3

1.Esantionarea : ..........................................................................................................4
2.Criteriile de calitate ale unui eşantion ...................................................................5
3.Metode de eşantionare :...........................................................................................6
3.1.Esantionarea Probabilistica ............................................................................6
 Eşantionarea aleatoare simplă ......................................................................7
 Eşantionarea sistematică .............................................................................8
 Eşantionarea Multistadiala ...........................................................................9
 Eşantionarea Stratificata .............................................................................9
3.2.Esantionarea Non-probabilistica .................................................................10
 Eşantionarea arbitrară ........................................ ................................10
 Eşantionarea Raţionala .........................................................................10
 Eşantionarea în Lant ...............................................................................10
 Eşantionarea pe Cote .............................................................................11
4.Avantajele şi dezavantajele cercetării prin eşantionaj ....................................11
5.Scheme şi tipuri de eşantioane ..............................................................................12
5.1Scheme de eşantionare ...................................................................................12
5.2 .Tipuri de eşantioane .......................................................................................12
 Esantion Simplu ............................................................................................13
 Esation Stratificat ..........................................................................................13
 Esantion in cuiburi ........................................................................................13
 Esantion Multistadial ....................................................................................14
 Esantion Multifazic........................................................................................14
5.3.Proceduri de selecţie ........................................................................................14
Concluzii .....................................................................................................................16
Bibliografie .................................................................................................................17

2
 Una din cele mai importante probleme pe care trebuie să o rezolve
aproape în toate cazurile ,cel care proiectează o anchetă este cea legată de
eşantionarea sau de selecţie , aceşti termeni desemnează un set de operaţii cu
ajutorul cărora din ansamblul populaţiei vizate de cercetare ,se alege o parte
numită eşantion ,parte ce va fi supusă în mod nemijlocit investigaţiei. Aceasta
nu înseamnă că se reduce universul cercetării , doar că informaţia necesară nu
se recoltează de la toţi indivizii, ci numai de la o parte din ei .
Pentru înţelegerea necesităţii şi a importanţei eşantionării în cercetarea
sociologică şi nu numai , am ales să prezint noţiuni de bază ale cercetării
sociologice şi tipologia acesteia , din care derivă şi o primă motivaţie a folosirii
acestei metode .
In cercetările sociologice , având de investigat un număr mare de
subiecţi , statistica vine în ajutorul cercetătorului cu instrumentele sale
specifice , printre care se numără şi instrumentele ce ţin de selecţie ( care
provin din teoria probabilităţilor ).
Rezultatele obţinute în urma cercetării sociologice nu pot fi considerate
juste fără a ţine seama de selectivitatea cercetării. Ancheta este metoda care
utilizează în mod special eşantionarea ca şi metodă de investigare ,deoarece în
anchetă , în special prin sondaje de opinie , subiecţii investigaţi intră în contact
direct cu sociologul
Inaintea efectuării unui studiu selectiv este necesară delimitarea
populatie statistice , a ansamblului de entităţi ale căror trăsături sunt dorite a fi
studiate

3
 1.Eşantionarea

Esantionarea reprezintă totalitatea tehnicilor şi procedeelor statistice cu

ajutorul cărora se poate caracteriza o populatie cercetând doar o parte a acesteia
Dacă partea din populaţie efectiv studiată este extrasă la întamplare ( aleatoriu)
poartă numele de eşantion
Se numeşte eşantion , mostră sau colectivitate de selecţie , o colectivitate
parţial extrasă aleatoriu dintr-o populaţie
Prin eşantionare se urmăreste realizarea unei cercetări reprezentative prin
studierea mamă a unei parţi din universul cercetării care alcătuieşte o colecţie
statistică de unităţi.
Eşantionul –reprezintă o parte sau un număr de elemente ale populaţiei
totale
Eşantionarea – este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei
populaţii întregi interogînd doar câţiva indivzi din aceasta .
Un esantion bun:
- oferă posibilităţi de determinare a numărului de subiecţi necesari
-specifică probabilitatea ca fiecare individ din populaţie ,sau fiecare subiect
din universul cercetări să poată fi inclus în eşantion
-dă posibilitatea estimării ,erorii de eşantionare
-pemite determinarea gradului de încredere pe care o putem avea în
estimările populaţiei eşantionului
Metoda eşantionului este o metodă de estimare , însa facută pe baze
stiinţifice încât concluziile care se trag pot fi considerate ca exacte şi valabile
pentru întreaga colectivitate cercetată .
Metoda eşantionului este desigur o metodă selectivă .Se utilizează aproape
în toate domeniile problemelor şi activităţilor medico-sanitare .
Metoda eşantionului prezintă un risc de eroare , care este cu atât mai mare
cu cât observarea se face fără o analiză ştiinţifică . Deci inainte de a alege
eşantionul trebuie să facem un studiu complex , pe baza căruia să alegem aceste
eşantioane.
O importanţă deosebită prezintă numărul şi mărimea eşantionului , adică din
câte locuri trebuie să alegem şi cât de mare trebuie să fie colectivitatea aleasă

4
pentru ca rezultatele să se poată extinde asupra întregii colectivităţi .Metoda
eşantionului trebuie utilizată în toata complexitatea fenomenelor , în intregul lor şi
în interdependenţa lor

2. Criteriile de calitate ale unui eşantion

1.Reprezentativitatea este o calitate esenţială pe care eşantionul trebuie să
o aibă ,ea constă în capacitatea eşantionului de a produce cât mai fidel
structurile şi caracteristicile populaţiei din care este extras .
Reprezentativitarea este asigurată prin alegerea aleatoare ,( dar
această alegere întâmplatoare face ca reproducerea caracteristicilor şi
structurilor populaţiei să nu se producă în mod exact.) .
Gradul de reprezentativitate al unui esantion depinde de :
a. Caracteristicile populaţiei
Intr-o cercetare ştiindu-se un set de însusiri , nu doar una singură , este
nevoie de un număr mic de indivizi pentru estimarea unor valori ale
caracteristicilor în raport cu care populaţia este omogenă , astfel
eşantionul este mai reprezentativ pentru acele caracteristici ce evidentiază
o mai mare omogenitate , şi invers , este mai puţin reprezentativ pentru
caracteristicile care determină o eterogenitate ridicată .
b. Marimea esantionului
In funcţie de mărimea eşantionului reprezentativitatea creşte odată cu
creşterea numărului de indivizi cuprinsi în eşantion , numai că sporul de
reprezentativitate nu este direct proporţional cu creşterea volumului
eşantionului .
c. Procedura de eşantionare
Cu privire la tehnicile de eşantionare putem afirma că dintre anumite
procedee de alegere a eşantionului ,doar esantionarea aleatoare permite
calculul reprezentativităţii ,în practică efectuându-se asemenea calcule şi
în cazul în care intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de
acest tip de eşantioane .de asemenea între tehnicile de eşantionare există
diferenţe mari cu privire la asigurarea reprezentativităţii .
1

1
Rotariu Traian (1996)

5
 2.Precizia
Precizia unui eşantion este cu atât mai mare cu cât creste volumul
eşantionului .Prin creşterea voumului eşantionului structura şi proprietatile
populaţiei de referintă trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici :
 Să fie adecvată –să conţină toată populaţia asupra căreia se
efectuează cercetarea
 Să fie completă –să conţină toate caracteristicile care întereseaza
cercetarea
 Să nu repete aceleaşi unităti de observare de mai multe ori
 Să fie exactă şi corectă ( Ex: documentaţia medicală să fie
completată corect şi complet )
 Să fie adusă la zi ( actualizat)

3.Metode de Esantionare

3.1.Eşantionarea Probabilistică : se referă la acele eşantioane în care

membri populaţiei au o sansă ( probabilitate ) cunoscută de a fi selectat în eşantion
Aceste esantioane asigură reprezentativitatea statistică a datelor pentru populaţia
aleasă şi permit calcularea erorii de eşantionare ,
Scopul eşantionării Probabilistice ( denumita şi aleatoare ) este de a oferii
cercetătorului capacitatea de a realiza înferenţe precise privitoare la o populaţie
mare pe baza unui număr mult mai mic de cazuri .
Cum funcţionează Eşantionarea probabilistică :
Eşantionul probabilistic ( Aleator ) este acel eşantion care este proiectat pe
baza regulilor probalilităţilor ,care permite determinarea măsurii în care eşantionul
reprezintă populaţia din care a fost selectat .Este considerat aleator doar acel eşantion
în al cărui caz fiecare individ din populaţie a avut o probabilitate egală non-nulă de
a fi inclus
In Elaborarea unui eşantion Aleator ( Probabilistic ) trebuie realizaţi 3 pasi :
 Stabilirea a unităţii de analiză ( cine este inclus în analiză )

6
  Realizarea unei liste a unităţilor de analiză
 Alegerea unei metode de selecţie ,astfel încât eşantionul să fie
reprezentativ

Eşantionarea probabilistică (Aleatoare ) :

Eşantionarea Aleatoare simplă :
Inregistrările din cadrul de eşantionare au un număr de identificare unic , iar subiecţii
din eşantion sunt extraşi pe baza acestor numere , cu ajutorul unor numere
aleatoare .Pe vremuri se foloseau tabele de numere aleatoare dar astăzi, numerele
aleatoare pot fi generate de către computere .
Aceasta metodă de eşantionare mai poartă şi denumirea de esantionare pură aleatoare
.

Modalităţi de selecţie aleatoare ( întamplătoare)

 Extragerea la sorţi după principiul urnei cu bile ‚
 Selectarea cu ajutorul tabelei cu numere aleatoare
 Metoda pasului numeric

Extragerea la sorţi : după principiul urnei cu bile .

Este procedeul cel mai corect de selectie întamplatoare şi presupune cunoasterea
tuturor unitatilor de observare ( a bazei de sondaj) .

Este procedura cea mai simplă ,în sensul că nu presupune nici un fel de
operaţii prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selecţiei

7
 .Indivizii sunt aleşi în mod uniform şi cu o probabilitate practic identică –
aceasta conditie este rareori indeplinita ,exceptand cazul INSSE :
dispunere a unei liste exaustive a bazei de sondaj ( recensământul )
.Procedura; tipic ideala ‚’este cea a loteriei sau a tragerii la sorţi .Procedura
nu poate fi aplicată în cercetările sociologice , cu mici excepţii ,dar este
prototipul eşantionării simple ,furnizând schema teoretică de selectie în
raport cu care se aplică principiile teoriei probabilităţilor .

Esantionarea Sistematica ( Cvasialeatoare )

Eşantionarea aleatoare sistematică-metoda pasului (se mai numeşte

cvasialeatoare) – necesită cunoaşterea volumului populaţiei (notat cu N) şi al
eşantionului dorit să fie investigat (notat cu n). N este împărţit la n, obţinându-se un
număr oarecare (notat cu X). Apoi se selectează aleator (prin metoda loteriei sau una
similară computerizată) un număr între 1 şi X. Pornind de la acest număr, fiecare al X-
lea element al populaţiei va fi selectat pentru a face parte din eşantion.

Eşantionarea Cluster ( Multistadială )

8
 Denumirea de multistadial provine din faptul că există mai multe stadii în
alegerea eşantionului final , corespunzator fiecarui nivel al unitatilor de
esantionare .
Esenta procedurii se bazează pe urmatoarea idee : despre orice tip de
populaţie umană ar fi vorba ,ea poate fi privită ca fiind formată din
grupuri de indivizi ,la rândul lor aceste grupuri sunt formate din altele mai
mici , care si ele se divid în grupuri mai mici , şi tot asa , până se ajunge la
nivelul individului .Deci într-un prim stadiu se alege –probabilistic un
eşantion de grupuri de rang cel mai inalt ,apoi din fiecare din acestea un
eşantion de grupuri de rang doi ,în final se va alege un eşantion de
indivizi ,care cuprinde întreg efectivul ultimului eşantion de grupuri .
Scopul principal este reducerea costului şi timpului reclamate de
culegerea informatiei .
In linii mari ,un eşantion multistadial este mai puţin reprezentativ ,la
volum egal , decât unul simplu aleator .In special unde numărul grupurilor
la un nivel este mic ,riscul de a greşii este mare .
Esantionara aleatoare stratificata
Eşantionarea aleatorie stratificată – populaţia este divizată în grupe, în funcţie
de anumite caracteristici (apartenenţă de gen, categorii de vârstă etc.) Din fiecare
grup astfel format sunt selectate eşantioane aleatoare, care sunt apoi combinate
pentru a obţine un singur eşantion care să reprezinte populaţia.

9
 3.2.Esantionarea Non-probabilistica =Nealeatorie (Empirice )
Apare în situaţiile în care posibilitatea sau sansa unui membru al populaţiei
selectate de a fi ales în eşantion nu poate fi determinată .Aceste eşantioane nu
asigură reprezentativitatea datelor şi eroarea de eşantionare nu poate fi calculata .
Cea mai cunoscuta este eşantionarea pe cote .
Clasificarea Esantionarii Non-probabilistice : ( Nealeatorie )
 Esantionarea arbitrară ( Convenience samples )
Selectia arbitrară : în acest caz eşantioanele se alcătuiesc din persoane
alese arbitrar de către operatorul de interviu sau de persoane sau din
persoane care se oferă voluntar .
 Esantionarea Rationala ( Judgment samples )
Selecţia Ratională : eşantionarea se bazează pe raţionamentul sau pe
presupunerea controlată a operatorului de interviu că corespondentul
reprezintă populaţia de interes .
 Esantionarea în lant ( Metoda Bulgărelui de zăpadă )
Selectia în lanţ : Eşantionarea presupune că corespondenţii să ofere
numele altor respondenţi care fac parte din populaţia de interes .
Eşantionarea tip „bulgăre de zăpadă” – sunt identificate câteva persoane
care îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi incluse în studiu, apoi li se cere
să recomande alte persoane pe care le cunosc şi care satisfac de asemenea
criteriile;

10
  Esantionarea pe cote
Eşantionarea pe cote presupune urmatoarele etape :
 Se stabileşte distributia populaţie în funcţie de anumite
caracteristici importante ( pentru care dorim să avem reprezentativitate)
 Se împarte eşantionul pe cote ,în functie de distribuţiile
stabilite la etapa anterioară .Cotele reprezintă numărul de subiecţi care au
anumite caracteristici. Cotele pot fi simple sau legate .Adică distribuţiile pe
caracteristicile împortante pot sa fie legate sau pot să fie luate separat .In
urma împartirii eşantionului ,fiecare dintre operatori , stie ce carateristici
trebuie să aibă subiecţii pe care ii va intervieva ,aceste criterii constituind şi
criteriu de includere în eşantion
Principala problemă a eşantionării pe cote derivă din imposibilitatea
estimării erorilor .Erorile pot fi apreciate impresionistic prin compararea unor
distribuţii sau indicatori cu datele din alte anchete realizate pe perspectiva
populatie .Cu toate acestea ,calculele de reprezentativitate sunt absolut irelevante
matematic .
Eşantionarea pe cote – populaţia este împărţită în grupuri reciproc exclusive (până
aici, ca şi în eşantionarea stratificată). Apoi cercetătorul alege după bunul plac un
anumit număr de persoane din fiecare grup, câtă vreme acestea îndeplinesc criteriile
necesare (se pierde astfel caracterul aleator al eşantionării).
2

De exemplu, unor operatori de teren li se poate cere să intervieveze 100 de persoane

de gen masculin cu vârsta cuprinsă între 50 şi 65 de ani. Alegerea persoanelor
respective este la latitudinea operatorului de teren, fiind condiţionată doar de
respectarea criteriilor de gen şi vârstă. Erorile pot să apară din cauza atractivităţii mai
ridicate a anumitor subiecţi, a comodităţii operatorului etc.

4. Avantajele şi dezavantajele cercetării prin eşantionaj

AVANTAJE
Datorită faptului că din totalitatea unitătilor de observare sunt studiate
numai o parte ,efortul depus în cercetare este mai redus ,

2
Chelcea (1998)

11
 Există un plus de operativitate ,rezultatele cercetării prin esantionaj
putând fi comunicate rapid
Costul este redus deoarece cercetarea prin eşantionaj necesită o bază
materială redusă şi personal mai putin numeros fata de investigarea
globală .
Calitatea de reprezentativitate –rezultatele cercetarii pe un eşantion
pot fi extrapolate la populatia generală care este reprodusă în dimensiuni
mai mici în structura eşantinului
Sub aspect statistic ,parametri unui eşantio ( media , mediana , modul )
sunt informaţii adevarate ale aceloraşi parametrii din populatie

DEZAVANTAJE

Datele eşantionului sunt valabile pentru populaţia de referintă numai pentru

o probabilitate care este întotdeauna mai mica decat 100%
Datorita alegerii aleatoare ( întamplatoare ) ,eşantionul reproduce populaţia
generală din care a fost extras cu unele erori – numite erori aleatoare sau
întamplatoare
Selecţia strict întamplatoare este o condiţie nu intotdeauna uşor de îndeplinit
‚ nerespectarea alegerii aleatoare poate duce la apariţia unei serii de erori
numite erori sistematice

5.Scheme şi tipuri de esantioane

5.1.Scheme de esantionare
In practică sunt folosite urmatoarele scheme de esantionare :
Schema Monostadială
Se poate încadra în procedura simplă aleatoare , fiind caracterizată de
împrăştierea teritorială a unui eşantion naţional si de lipsa cadrului de
eşantionare .
Schema Bistadială
Cercetarea empirică se poate concentra pe anumite zone .
5.2.Tipuri de esantioane

12
 Eşantion simplu
Eşantion stratifcat
Eşantion în cuiburi
Eşantion multistadial
Eşantion multifazic
Esantion simplu sau elementar
In funcţie de structura bazei de sondaj se adoptă şi schema de selecţie
Când baza de sondaj are o structură neorganizată ,iar selecţia este simplă aleatoare ,
se obţine un eşantion simplu sau elementar .
Eşantion Stratificat
Dacă în populaţia de referintă straturile se deosebesc substanţial din punct de vedere
al caracteristicii cercetate ,atunci se foloseste eşantionarea în straturi obtinându-se
eşantionul stratificat . Apoi din fiecare strat se extrage aleator un număr de unităţi
de observare proporţional cu volumul stratului .
Volumul eşantionului va fi egal cu suma efectivelor extrase din fiecare strat
.Alegerea criteriului de stratificare este foarte importantă deoarece este strâns legată
de precizia sondajului şi trebuie să se decidă asupra acelui factor care este legat în
mod substanţial de subiectul cercetării

Eşantionul în cuiburi
Acest tip de eşantion se foloseste atunci când lipseste o bază de sondaj
care să contină unităţile de observare ,atunci când întocmirea bazei de sondaj este
greoaie sau când dispersia teritorială a populatiei care trebuie investigată este
exagerata .Principiul de la care se porneşte este acela că populaţia de investigat poate
fi imaginată ca fiind constituită din din mai multe unităţi de observare .După ce se
constituie baza de sondaj –lista cuiburilor se extrag aleator cuiburile ce vor compune
eşantionul şi se investighează apoi toate unităţile de observare din cuiburile extrase
.Eşantionul este cu atât mai precis cu cât heterogenitatea cuiburilor este mai
mare .Pentru a asigura reprezentativitatea eşantionului în cuiburi este de preferat să
fie studiate mai multe cuiburi de dimensiuni mici ,decât puţine cuiburi de
dimensiuni mari .
3

3
Metodologia Cercetării Ştiinţifice Medicale

13
Eşantionul Multistadial
In acest procedeu principiul de la care se pleacă este ierarhizarea unităţilor
de selectie posibile, ca şi în eşantionul în cuiburi ,deosebirea constă în aceea că, în
timp ce în cazul cuiburilor se poate utiliza o singură extragere aleatoare( a cuiburilor
) ,urmată de investigarea tuturor unitatilor în cuiburile extrase ,în esantionajul
multistadial se fac mai multe extrageri .
Eşantionajul multistadial presupune efectuarea de eşantionări succesive
din mai multe baze de eşantionaj ale căror mărimi se micşorează progresiv .
4

Esantionul Multifazic
Eşantionajul multifazic este un procedeu care combină metode prezentate
anterior ,.consta din constituirea unui eşantion primar pentru obţinerea
informaţiilor cu caracter general , urmat de alcătuirea unuia sau mai multor
subeşantioane ale eşantionului primar , pentru obţinerea unor informaţii
suplimentare mai specifice .Datele rezultate din esantionul primar constituie baza
informaţiilor subsecvente .Acest procedeu are avantajul de a economisii resursele
disponibile în realizarea cercetărilor prin eşantionaj şi de a face posibilă estimarea
mărimii şi naturii non-raspunsurilor din subeşantioanele investigate.
5.3. Procedee de selectie
Există trei procedee de selectie :
1. Selectie întâmplătoare
Se face alegând eşantionul la întamplare , la sorţi
2. Selecţie mecanică
Se face alegând eşantionul după localităţi sau grupe dispuse într-o anumită
ordine ,ca după tabla de şah ,la intervale egale obţinându-se 5-10% din totalul
fenomenului colectivităţii observate .
3. Selectia tipică
Se face ca şi în cazul selecţiei mecanice în prealabil , însă colectivitatea cercetată
se grupează în grupuri omogene , ca în cazul dezvoltarii fizice pe sex , grupe de
vârstă , stare socială .

4
Mureşan ( 1957)

14
In general un eşantion reprezentativ trebuie să se extinda la 10 % din
colectivitatea cercetată pentru a putea generaliza rezultatele selecţiei

15
 In imposibiltatea de a realiza tot timpul cercetări exaustive , a apărut
necesitatea firească a cercetărilor selective , acestea fiind posibile doar prin
eşantionare .
Deşii eşantionul nu poate reproduce în totalitate trasaturile populaţiei
studiate ,o cerintă esenţială este reprezentativitatea ei, care depinde atât de
caracteristicile populatiei cât şi de mărimea eşantionului şi de procedura de
eşantionare folosita .
In practica cercetarilor ,sunt foarte rare cazurile , când se poate spune
fara teama de a greşii ,că eşantionul este aleator si deci calculele de
reprezentativitate au o întemeiere statistico-matematică riguroasa .Acest lucru
însă nu împiedică larga folosire a eşantioanelor ,alese de o manieră
semiprobabilistică , şi care sunt privite ca echivalente cu unele extrase în modul
cel mai riguros .
In concluzie ,partea din populaţie aleasă spre învestigare –pe principiul
‚’nu trebuie să mănânci tot tortul pentru a-i simţii gustul ‚’ sau nu trebuie
recoltat tot sângele unui organism pentru a efectua o analiză ‚’ se numeşte
eşantion, iar operaţia prin care se construieste eşantionul poartă denumirea de
eşantionare .Există cateva clase mari de eşantioane probabilistice, pentru care se
aplică formule matematice de calculare a reprezentativitatii ,dar şi de eşantionare
neprobabilistică ,asupra cărora se pot face calcule de reprezentativitate ,invocate
de experienţa practică fiind greu de spus în ce masură se greşeste prin această
practică

16
Chelcea ,Septimiu –Cercetarea sociologica ,Bucuresti 1998

Rotariu ,Traian; Ilut Petru – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie

,Editura Polirom Iasi ,1997

Durkeine Emile – Regulile metodei sociologice ,Editura Stiintifică ,

Bucuresti , 1974

Metodologia Cercetării Stiinţifice Medicale

Georgescu Maria–Ana - ,Sociologie pentru uzul studenţilor ,Editura

Petru Maior Târgu –Mureş 2001

Rotariu Traian ,Iluţ Petru (1996) , Sociologie , Editura Mesagerul ,Cluj

Napoca 1996

Rotariu Traian O ,- Metode Statistice aplicate în stiintele sociale

Mureşan .P –Statistică Medico-sanitară , Editura Medicală ,Bucureşti

1957

Sport şi societate .Introducere în sociologia sportului

17