Factorii și condițiile vieții sociale

1. Mediul natural și spațiul social

Terenul, solul, apele, clima pot furniza explicații despre istoria unui popor, gradul lui de civilizație,
unitatea și diversitatea culturală.
Teritoriul determină felul de viață și organizare internă a comunității. Astfel nomadismul(mongolii,
hunii) caracteristic zonelor de stepă sau tranhumanța caracteristic popoarelor de păstori determină
modificări ale vieții după anotimpuri, atitudini și sentimente față de proprietate, etc.
Solul influențează viața socială prin calitatea sa care generează activități economice, precum vânătoare,
pescuit, creșterea animalelor, cultivarea plantelor, etc.
Apele constituie căi de comunicare între popoare. De exemplu, în tradiția popoarelor dunăre întâlnim
cântece, dansuri și ritualuri legate de Dunăre. Marea contribuie la formarea unei filosofii a vieții, dar și a
unei atitudini în forța morții.
Clima poate genera afectarea stării de sănătate dar și faptul că clima poate modifica talia, structura
anatomică în general. În comunitățile sătești, românești în anotimpurile primăvara, vara și toamna viața
este animată de activitățile agricole, iar în perioada de iarnă satul este în amorțire.
În concluzie, mediul natural exercită o mare influență asupra vieții sociale.
Spațiul social exprimă totalitatea grupurilor sociale a pozițiilor lor, precum și a raporturilor dintre ele. În
prezent, s-a ajuns la o delimitare a spațiilor sociale în 5 arii geografice:
- Aria Indo-europeană
- Ariaa Chino-siberiană
- Aria Africană
- Aria Oceaniei
- Aria Nord Americană
2. Populația
Studiul populației constituie obiectul științei numită demografia. Thomas Malthus afirma că dacă
populația crește în proporție geometrică, cantitatea de mijloace de subzistență crește în proporție
aritmetică. Teoria sa intră în contradicție cu cea creștină.
Migrația este fenomenul ce constă în deplasarea unei mulțimi de persoane dintr-o arie teritorială în alta.
Din punctul de vedere al duratei, migrația poate fi:
- Temporară(pentru o perioadă determinată de timp)
- Definitivă(fără întoarcere la locul de origine).
Din punctul de vedere al teritoriului, migrația poate:
- Internă
- Externă.
Orice fapt migratoriu este provocat de o persoană care este emigrant pentru țara de origine și imigrant
pentru țara de destinație.
Relația femeie-bărbat
Din punct de vedere sociologic, se pune problema identității femeii și a bărbatului și a rolului lor în
societate. Atât bărbații, cât și femeile sunt în curs de a-și modofica imaginea pe care o au unii despre alții.
Cine sunt eu? Care este identitatea mea? Cum trăim unul cu celălalt?
Cercetările psiho-sociale au arătat că modul de gândire, simțire, exprimare al femeii este diferit de cel al
bărbatului. De aceea, într-un chestionar sociologic este mai important de semnalat sexul obiectului
intervievat și nu a numelui lui.
Vârstele
Categoriile de vârstă sunt o pruducție socială. Sentimentul copilăriei nu exista în Evul mediu. Copilul era
considerat un adult în miniatură și tratat în consecință.
Recunoașterea tinereții avea loc în școală. Tinerețea marchează ieșirea din copilărie și intrarea în viața
adultă prin căsătorie. Există o separare între copilărie și tinerețe corespunzătoare sfârșitului școlarității și
intrării în viața activă.
Vârsta a 3 se caracterizează prin: incapacitate fizică, protecție socială, pensionare care însemană pentru
unii moarte socială, iar pentru alții o nouă viață.