7.

Stratificarea sociala

1. Precizari preliminare

Definirea si delimitarea fenomenului de stratificare sociala porneste de la o notiune ceva mai

larga→ diferentiere sociala. Diferentierea e un process universal si se datoreaza simultan unor
factori naturali(innascuti) care conduc la infinita varietate a indivizilor umani(forta, inteligenta,
sanatate) si a unor factori sociali (diferentiaza oamenii dupa multiple criterii: activitati
desfasurate, mod de a se comporta, modul de a fi).
Un al doilea concept introdus→Ierarhizarea. Diferentele dintre indivizi pot fi concepute ca
rezultat al utilizarii unor criterii neierarhice(diferentiere orizontala) sau al unora
ierarhice(diferentiere verticala). Exemplu: Diferentierea dupa sex e neierarhica cea dupa varsta
ierarhica.
Ierarhizarea nu are semnificatie daca nu intervine evaluarea ( valorizarea). Nu vom putea
vorbi de ierarhie sociala sau de inegalitate sociala decat daca criteriul de ierarhizare este
completat de o evaluare sociala.Evaluarea este un act ce nu se confunda cu o judecata particulara
a cuiva, ci capata un character social prin consesul judecatii respective si prin mecanismele
mobilizate de societate pentru a intari respective apreciere: recompense morale, putere, prestigiu.
Se vorbeste de stratificare sociala, atunci cand apare, pe baza unei criteriu, o ierarhie
socialmente recunoscuta, conform careia indivizii sau pozitiile sociale sunt judecati in termini de
superior/inferior → inegalitati sociale.
Cateva precizari(asa zice tnp) :
a). stratificarea poate viza fie indivizi fie pozitiile sociale. Este de observat ca centrarea pe
indivizi are inconvenientul pulverizarii straturilor, putand gasi practice atatea straturi cati indivizi
sunt.
b). evaluarea are la baza o serie de elemente foarte concrete : putere, prestigiu, recompense,
care caracterizeaza fiecare pozitie sociala.
c). stratificarea se manifesta la toate nivelurile de organizare sociala: macro, mezzo, micro.
Ea isi gaseste forma cea mai transparenta in cadrul organizatiilor : prin regulamente de
functionare se stabilesc sarcinile fiecarui post la fel ca drepturile si recompensele aferente.Se
poate vorbi si de stratificare si in familie si intre natiuni sau state.
d). sistemele de stratificare sunt complexe ( ele imbina simultan mai multe aspecte de
stratificare).
e). stratificarea semnifica existenta unor inegalitati sociale, dar nu toate inegalitatile dintre
oameni. Exista un numar restrans de variabile, criterii, caracteristici care se folosesc in studiile
concrete.
f). desi societatile stratificate reprezinta regula si toate sistemele de stratificare presupun mai
multe feluri de inegalitati, insa nu toate sunt egal acceptate. O societate nu poate exista daca
inegalitatile din sanul(uhlalalala:>) ei nu sunt acceptate de majoritatea populatiei, pt a fi
acceptate ele au nevoie sa`si gaseasca justificarea intr-un system de valori prin care se ajunge la
calificarea unor inegalitati echitabile (acceptabile) si altele ca inechitabile (injuste). Sistemul de
valori se schimba in cursul istoriei si variaza de la societate la societate.

2. Manifestarea stratificarii
Se vorbeste de doua tipuri principale de conceptii in aceasta problema a caracterului
elementelor sau a formei in care se materializeaza stratificarea:
 1. Nominalista -> porneste de la ideea existentei unui continuu social. Exemplu :
marimea venitului de care dispune o familie sau un individ.
2. Realista -> confera unitatilor obtinute prin clasificare o existenta obiectiva,
independenta de cel care realizeaza clasificarea. Spatial social astfel imaginat este unul
discontinuu, format din elemente clar determinate.
Lucrarile sociologice mentioneaza trei elemente:
a). Statusul : are trei acceptiuni -> 1. desemneaza o pozitie sociala in relatie cu altele, in
sensul in care apare atunci cand se descrie cuplul rol-status. Nu poate fi denumit stratificare
deoarece de exemplu relatiile profesor-elev, femeie-barbat nu exista relatii de subordonare.
-> 2. provine de la Weber si vizeaza stima, onoarea si
prestigiul de care se bucura o persoana.
-> 3. apare ca o notiune sintetica, ce se obtine prin agregarea
mai multor criterii.
b). Stratul : e un concept generic utilizabil in orice clasificare ierarhica pt a evidential grupe
de indivizi sau de pozitii sociale aflate aproximativ la acelasi nivel al ierarhiei. Putem desemna
un grup de statusuri.
c). Clasele : apare in gandirea marxista reflectand raporturile de proprietate. Nu este o
inventie de`a lu` Marx(o inventat telefonu mobil?sau ce?tnp-u asta), dar este utilizata cu lejeritate
in sociologia Americana pt a desemna practice orice grupuri sociale si grupari de status. In
gandirea sociala europeana are o utilizare mai restransa, chiar si in afara marxismului. El se
aplica grupurilor mari de indivizi ce se diferentiaza prin semne exterioare: proprietatea,
mentalitatea, stilul de viata, intre clase neexistand treceri line , demarcatia intre ele fiind de tip
bariera. Pentru sociologi clasa sau marile grupuri sociale se prezinta ca rezultat, ca punct final al
analizei si nu ca punct de plecare.

3. Teorii asupra stratificarii

Teorii conflictualiste

Insista asupra conflictelor sociale generate de inegalitati, preocupandu-se de procesele

istorice de schimbare. Prototipul il constituie teoria marxista, dar exista si alte teorii. Marxismul
utilizeaza notiunea de clasa sociala care este privita nu numai ca element pasiv ci ca element
motor al schimbarilor in societate.
Idei fundamentele:
a). sociologic la Marx notiunea de clasa deriva din cea de mod de productie , compus
cum se stie din 2componente majore: fortele de productie si relatiile de productie.
b). clasele se definesc n raport cu sursa de venituri , elementul central in definitie fiind
proprietatea.
c). Marx subliniaza deosebirile de interese ale diverselor clase sociale, si accentueaza
pana la exacerbarea divergentelor intre clase opuse.
d). se considera ca divergentele se transforma in conflicte intre clase, lupta de clasa fiind
motorul transformarilor sociale majore.
e). Marx sesizeaza imposibilitatea practica a actiunii collective a unui grup difuz si
recurge la metafoa hegelianaa trecerii de la clasa in sine la clasa pentru sine.
f). in societatea capitalista lupta intre clasa proletariatului si cea a burgheziei se va solda
cu Victoria primeia si va avea ca rezultat eliminarea inegalitatilor sociale.
 Marx a gresit vazand in lupta de clasa un joc cu suma nula, finalmente au castigat ambele
clase si a progresat societatea in intregul sau. Un adversar de-al marxismului, Max Weber, mai
recurge la alte doua dimensiuni:
1. cea de status social, avand ca rezultat grupe de status, cuprinzand personae cu
trasaturi comune in privinta stilului de viata, prestigiului familial. Fiecare
individ actionand in sensul de a se identifica cu cei de acelasi status si de a se
distinge cu cei de status diferit.
2. cea de politica, conducand la construirea grupurilor si partidelor.
Mai exista si teoriile lui Pierre Bourdieu, care abordeaza problematica
inegalitatilor sociale aducand in discutie explicatii extreme de
interesante(estrapulifantastice). Doua idei ale lui Bourdieu sunt esentiale: notiunea de
clasa este diferita de cea utilizata de Marxism, categoriile sociale aflate tot in raport de
dominatie unele fata de altele se diferentiaza, Bourdieu construieste astfel o intreaga
teorie a dominatiei culturale, idée care se afla in centrul tuturor lucrarilor sale. A doua
contributie majora la dezvoltarea paradigmelor, se refera la faptul ca desi marxismul
dovedeste ca miza lor principala este schimbarea, el vrea sa explice de ce si cum
functioneaza un system inegalitar, aflat intr-o relativa stabilitate.

Teorii functionaliste

In explicarea stratificarii sociale, o serie de idei sunt legate de problema stabilitatii,

functionarii sistemului. Initiatorii teoriei de inspiratie functionalista asupra stratificarii sunt
unanim recunoscuti ca fiind K.Davis si W.Moore, postulatul central al teoriei lor si al tuturor
teoriilor functionaliste e acela ca stratificarea raspunde unor necesitati sociale, apoi se
porneste si de la ideea mai veche ca stratificarea are la baza diferentierea profesiilor, care insa nu
se reduce la stratificare.
Pentru a sintetiza conceptia lor se reproduce o schema de expunere a lu alt prost
Cherkaoui:
1. orice societate este o multime de pozitii structurate, carora le sunt atasate
indatoriri sau functii.
2. membrii societatii trebuie repartizati in aceste pozitii.
3. indatoririle legate de fiecare pozitie trebuie indeplinite de catre cei care ocupa
pozitiile respective.
Se continua cu un principiu de ierarhizare, care evidentiaza tot atatea criterii de ordonare:
importanta functionala, calificarea si placerea muncii:
1’ pozitile nu sunt de importanta egala pt supravietuirea soc.
2’ ele nu reclama de la ocupantii lor acelasi nivel de competenta sau de talent.
3’ sarcinile legate de pozitiile diferite nu sunt indeplinite cu aceeasi parere de rau
de catre membrii soc.
Doua conditii fara de care mecanismul nu poate functiona:
1’’ societatea dispune de o multime de recompense ierarhizate pt a fi atribuite
membrilor.
2’’ exista o modalitate de repartizare a recompenselor in functie de valoarea
pozitiilor sociale respective.

Prima teorie ne spune cum sunt recompensati cei care fac lucrurile importante in societate
, iar a doua ne arata cum sunt obligate unii sa faca lucrurile cele mai dezgustatoare.
 Parsons sustine ca importanta pozitiei sociale ocupata de un individ deriva din sistemul
valorilor supreme ale fiecarei societati. Fiecare societate are un system specific de valori,
care intra in joc atunci cand se apreciaa calitatile individuale ale persoanelor, perfomantele lor,
contributia la realizarea unor scopuri generale(tnp nu face asa ceva.numa ne fute.).

Teorii de tip economic

Piata statusurilor sociale nu este una in intregime libera, intotdeauna exista constrangeri
sociale care limiteaza jocul liber al cererii si ofertei. Diferentele de venituri intre diferitele
categorii de populatie rezulta din alti factori decat cererea si oferta legate de ocupatiile
respective.

4. Variabile de stratificare

Tehnica de stratificare poate fi clasificata:

a). dupa obiectul supus ierarhizarii
-pozitii sociale
- personae
A’). daca se clasifica pozitiile, operatia se poate realize folosind criterii :
- directe, legate de pozitii.
- indirecte, legate de indivizii ce ocupa efectiv pozitiile.
b). dupa semnificatia straturilor obtinute:
- staturi reale, materiale, obiective.
- straturi arbitrare, conventionale.
c). dupa tipul variabilei:
- variabile discrete
- variabile continue
d). dupa natura indicatorilor:
-indicatori obiectivi, externi
- indicatori subiectivi
e).dupa numarul de dimensiuni ale spatiului social :
- clasificari unidimensionale
- clasificari multidimensionale
f). dupa numarul de indicatori folositi :
- clasificari unicriteriale
- clasificari multicriteriale
g). dupa aria de cuprindere:
- nivel local(comunitar
- nivel general(societal)
Gosta Carlsson – enumera 10indicatori mai des folositi:
-prestigiul
-puterea politica
-influenta personala
-statusul economic
-importanta functionala a ocupatiei, nivelul de calificare
-accesibilitatea sociala a pozitiei, ideologia
-resurse economice, nivel de consum
-atribute culturale, stil de viata
 -educatia.

5. Tehnici de stratificare

5.1 Evaluarea persoanelor pe o scala conventionala, discreta,

unidimensionala, pe criterii subiective.

Forma simplificata la maxim pt a prezenta unui esantion de persone o scala de straturi

sociale. Loyd Warner :
a). se constituie o echipa de informatori, personae care cunosc bine practice toti membrii
colectivitatii.
b). se cere acestora sa-si exprime opinie in legatura cu numarul si semnificatia claselor
sociale recunoscute in populatia respectiva.
c). dupa definirea scalei se cere informatorilor sa plaseze pe aceasta pe fiecare din membrii
adulti ai comunitatii.
Scale folosite de Warner:
1.Upper-upper
2.lower-upper
3.upper-midle
4.lower-midle
5.upper-lower
6.lower-lower
Sau se pot restrange la doar trei:
1.upper class
2.midle class
3.lower class

5.2 Stratificarea ocupationala

O prima chestia e ca Sunt rezultatul diviziunii sociale a muncii, elemente de diferentiere

sociala care nu sunt ierarhizate. O a doua chestie e ca e legata de expresia de categorii de
profesii sau ocupatii, sugereaza ca e vorba de o regrupare a evantaiului imens de profesii sau
ocupatii intalnite in soc. Moderne.
Exista doua optiuni fundamentale: se ierarhizeaza un numar cat mai mare de ocupatii, sip e
de alta parte se porneste de la un system(boratu de comp mi pe engleza de aia apar cuvinte mai
des in engleza.) de categorii de ocupatii sau profesii, stabilite pe criterii neierarhice.
Intre tehnicile de stratificare pe baza de ocupatii cele mai cunoscute sunt clasificarile pe
baza prestigiului ocupatiilor. Cea mai cunoscuta scala de prestigiu e datorata lui North si Hatt.
Cunoscuta sub numele de NORC.(natiunea ornitorincilor romani cretini.nuuuuu bwa glumesc.)
National Opinion Research Center. Constatarea cea mai pregnanta a repetatelor studii in acest
domeniu o constituie stabilitatea ierarhiei ocupationale dupa prestigiu , stabilitate in timp si
spatiu si indifferent de caracteristicile personale ale celor ce fac aprecierea.
 O alta modalitate de constructie a ierarhiei ocupationale consta in utilizarea unor criterii
unice obiective. Ierarhia se constituie pe vaza caracteresticilor indivizilor ce ocupa pozitii
sociale.

5.3 Stratificari pe baza unor indici complecsi (asa o scris tnp.asa scriem si
noi.efectu de turma)

Vom prezenta doar cu titlu ilustrativ- pt a intelege logica de constructie a unui asemenea
indice si nu pt o eventuala preluare a lui in cercetarea concreta-indicele lui Weber.
Criterii folosite: ocupatia
Venitul
Tipul de locuinta
Zona rezidentiala
Fiecare caracteristica este cuantificata pe o scala cu valori de la 1 la 7, valorile mici redand
pozitiile sociale superioare.

6. Inconsistenta

Caracterul multidimensional al stratificarii, inseamna ca pozitia unui individ pe o

dimensiune a stratificarii nu este deductibila din pozitia sa pe alta dimensiune. Cand ierarhiile
se modifica rapid si profound, corelatiile dintre factorii respective sunt foarte ridicate, dar ele nu
sunt niciodata perfecte=> exista un numar neglijabil de indivizi ale caror locuri pe scalelel
ierarhice nu corespund. Inconsistenta statusului unui individ evidentiaza tocmai existenta acestui
gen de decalaje intre pozitiile ocupate de acest individ pe mai multe scale ierarhice.
Si mai erau ceva porcarii.dar lenea a invins.
:D