CURS 1- Sartori Parties and Party System

Criteriul numeric
Tipologii ale sistemelor de partide competitive propuse de LaPalombare si Weiner:
1!egemonic ideologic"
#!egemonic pragmatic"
$circuit ideologic"
%circuit pragmatic
&mportant este numarul partidelor" intrucat acestea indica o caracteristica importanta a sistemului politic" 'elul
in care puterea politica este 'rangemntata sau ne'ragmentata" dispersata sau concentrata (umarul mare de partide
repre)inta un grad mai mare de comple*itate si de complicare a sistemului
Reguli pentru numrare
Relevanta unui partide este o 'unctie nu numai a relativei distributii a puterii" dar si a po)itiei valorii" adica in
dimensiunea stanga-dreapta Trebuie sa stabilim un criteriu al irelevantei in ceea ce priveste partidele mici
Puterea unui partid este data de puterea electorala pe care acesta o are" iar voturile sunt trans'ormate in
mandate si asta ne duce cu gandul la 'orta partidelor parlamentare Ceea ce cantareste mai mult intr-un sistem
multipartidist este potentialul de coalitie al partidelor si trebuie sa avem in vedere coalitiile 'e)abile" adica cele in
'unctie de ideologieUn partid poate 'i cali'icat ca si relevant atunci c+nd e*isten a lui a'ectea), tactica competittiei si
c!iar sc!imba directia competitiei determinand o sc!imbare din competitia centripeta in competitia centri'uga
&n conclu)ie" partidele pot avea potential de coalitie sau potential de santa- &n practica notiunea de partid de
santa- poate 'i conectata cu notiunea de partid antisistem Un sistem de partide poate 'i considerat 'ragmentat doar in
masura in care acesta are multe partide" dar niciunul nu tinde sa aiba ma-oritate absoluta
. clasi'icare a sistemelor de partide poate 'i 'acuta ast'el: sistem monopartidist" sistem cu partid !egemonic" sistem cu
partid predominant" sistem bipartidist" pluralism limitat" pluralism e*trem si atomi)ed /in care nici un partid nu are un
e'ect notabil asupra altuia0 1ragmentarea sistemului de partide poate descrie ori o situatie de segmentare" ori o
situatie de polari)are a distantei intre ideologii" trecand ast'el de la clasi'icarea tipologiei la la implementarea
criteriului numeric cu ideologia ca si criteriuStructurile de putere pot 'i identi'icate ca: detinand monopolul" ierar!ice
/monopol rela*at0" concentrate unimodal" concentrate bipolar" segementate depolari)at sau 'ragmentate si polari)ate
Sistemele competitive
Pluralismul polari)at
2uverger este de parere ca nu prea e*ista centru in politica" e*ista partide de centru" dar niciodata tendintele nu vor 'i
de centru 3utorul argumentea)a ca atunci cand nu e*ista partide de centru" e*ista tendinte de centru Cum avem
nevoie de o demarcatie operationala" ar trebui sa o stabilim intre 4 si 5 partide" partidele 'iind relevante in 'unctie de
potentialul de coalitie sau puterea de intimidare" variabila de control 'iind aici distanta ideologica /e*: republica de la
Weimar" Republica a&6a 1rance)a" C!ile pana in 178$ si &talia0
Caracteristici:
Partide anti-sistem /e* partidele comuniste sau 'asciste0
-au un impact delegitimator" adica subminea)a legitimitatea regimului opo)ant" au o opo)itie de principiu
-nu repre)inta acelasi lucru cu partidele revolutionare
.po)itiile bilaterale
-avem de-a 'ace aici cu doua opo)itii e*clusive" adica cu opo)itii incompatibile
Plasarea in centru a unui partid /&talia0 sau a unui grup de partide /Weimar" 1ranta0
-trebuie subliniat ca atunci cand cineva vorbeste despre un sistem ba)at pe centru se re'era numai la center
positioning" nicidecum la ideologii" doctrine sau opinii
Polari)area
-spectrul opiniei politice este 'oarte polari)at" e*ista doi poli" iar distanta dintre acestia acopera nivelul ma*im de
raspandire a opiniei
Prevalenta unitatilor centripete sau centri'uge
Tiparul9 modelul ideologic
&deologia poate sa insemne: 10 implicare emotiva in politica si #0 o mentalitate particulara Temperatura ideollogica
poate 'i di'erita: true believers si cool believers 2aca interesul partidelor mici in canali)area ideologica este clar" este
mai putin clar de ce doua partide mari nu ar trebui sa respecte regulile partidelor catc! all /e* de partid catc!-all:
partidul Crestin- 2emocrat din &talia
.po)itii iresponsabile
-partidul lider nu este predispus alternarii" este pivot si poate avea orice ma-oritate guvernamentala posibila
-nu e*ista coalitii alternative" ci adica guvernarea este limitata doar intre partidele care se a'la dinspre centru spre
dreapta" sau dinspre centru spre stangaaccesul peri'eric sau restrictionat la guvernare e*plica de ce in pluralismul
polari)at nu e*ista o opo)itie responsabilapartidele anti-sistem sunt aici motivate sa devina iresponsabile" adica o
opo)itie permanenta
Politici de supralicitare
Politicile competitve sunt conditionate nu numai de pre)enta a mai mult de doua partide" dar si de un minimum de
competitie corecta prin care piata politica poate sa devina o piata competitiva
3cest sistem este putin viabil" duce la parali)are sau de)ordine care in 'inal duc la esec Sansa de a supravietui tine de
partidele anti sistem" si daca sistemul va reusi sa supravietuiasca prin absorbirea acestor partide in ordinea politica
e*istenta
2aca o politica este centri'uga la toate nivelurile electoral" parlamentar" leaders!ipul partidului" atunci este sortit si
s'+rseste in de'lagratie /e*: 3llende in C!ile0 2eci un sistem cu un pluralism polari)at poate 'i suportat doar daca
tacticile centri'ugale ale competitiei electorale sunt reduse
Testarea cauzelor
Tipurile pure repre)inta standardele" parametrii sau modele in care instantele concrete pot 'i comparate Cele dou,
tipuri: polar : pure sunt 'oarte apropiati in sensul in care amandoi sunt construiti intr-o ba)a de posibilitate" nu de
'recventa sau probabilitate a apari iilor empirice
Tipul empiric tinde s, 'ie e*tras din dove)i mor'ologice sau individuale in ba)a unor aparitii sau medii