Sunteți pe pagina 1din 5

Romania n relatiile internaionale 1878-1914

Romania i ctiga independenta la 1/13 iunie 1878, n cadrul Congresului de la


Berlin, ns cu doua condiii impuse de Rusia: modificarea Constitutiei din 1866, respectiv a
articolului 71 ce e condiiona cetenia romn de apartenena la rituri cretine, i acceptarea
retrocederii sudului Basarabiei ctre Rusia. Dorina romanilor de obtinere a independenei s-a
realizat, acum atenia era ndreptat ctre desavarsirea unitii naionale.
Romania era convinsa, dup castigarea independenei, ca doar afilierea la un sistem
de aliante o va ajuta sa promoveze interesele de politica externa ale rii i s fie aparata de
pericolele externe. n ceea ce privete aciunile diplomatice anterioare intrarii Romaniei n prima
conflagratie mondiala, Romania s-a simit nevoit, din cauza Rusiei care ocupase sudul Basarabiei
n 1878, sa devin membra a Triplei Aliante n anul 1883, printr-un tratat secret ce putea fii reinnoit.
Ca noi state aliate, Austro-Ungaria i Romania se angajau sa ofere sprijin reciproc n
cazul unui atac din partea Rusiei. n aceeai zi, Germania a aderat la tratat, printr-un act separat.
Initial, dorina opiniei publice a fost ca Romania s se alieze cu Frana, de aceea regele a preferat ca
tratatul de aliana cu Puterile Centrale sa rmn secret, tiind ca altfel va starni o revolta n rndul
politicienilor i a opiniei publice.
De-a lungul timpului, n aliana Romaniei cu Puterile Centrale au nceput sa apara
fisuri, n special din cauza razboaielor balcanice care au constituit testul cel mai sever al alianei
Romaniei cu Austro-Ugaria2 Astfel, criza balcanica a nsemnat instrainarea Romaniei fata de Tripl
Aliana i a favorizat apropierea acesteia de Antanta (Marea Britanie, Frana i Rusia). Participnd
la al doilea rzboi balcanic dintre Serbia i Grecia, pe de o parte, i Bulgaria sprijinita de AustroUngaria pe de celalata parte, Romania face un pas important, rupandu-se efectiv de Tripl Aliana.
n fond, aceasta decizie s-a datorat i modului n care erau tratai romanii aflati sub dominatie
habsburgica, punandu-se deschis problema unirii Transilvaniei cu Romania.
Primul Rzboi Mondial
Uciderea arhiducelui Franz Ferdinand, mostenitorul tronului habsburgic, la Sarajevo,
la 15/ 28 iunie 1914, a declanat un conflict european militar care se afla ntr-o continuua
expansiune. Romania avea motive s se teama de rzboi deoarece poziia geografica facea
1 Art. 7. - Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile.
Numai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea. Constitutia Romniei din 1866, publicata n M.Of. nr.
142/1 iun. 1866
2 Mihai Barbulescu (s.a), Istoria Romaniei, Editura Corint, Bucuresti, 2007, p. 340.

inevitabila participarea ei la acest conflict, iar dotarile armate ale rii erau incapabile sa satisfaca
necesitatile unui rzboi modern.
Pe plan internaional, izbucnirea primului rzboi mondial a ridicat problema
Romaniei referitoare la atitudinea fata de rzboi, dorindu-se gsirea unor modalitati de atingere a
idealului de veacuri al poporului roman i anume, faurirea statului naional unitar.
Izbucnirea Primului rzboi mondial a gsit Romania ntr-o situaie dificla, fiind aliata
cu Puterile Centrale, dar ostila fata de Austro-Ungaria din cauza teritoriilor romanesti stpnite de
dubla monarhie. Att Imperiul habsburgic, ct i cel tarist au ncercat diferite tactici pentru a atrage
Romania ca aliat de rzboi. La Viena, se credea ca dac se vor acorda anumite concesii romanilor
din Transilvania, Romania va rmn aliata; iar guvernul ncerca sa conving Romania ca numai
alturi de Austro-Ungaria i Germania i va putea menine situaia pe plan internaional.
ns, guvernul roman se arata receptiv la aciunile Rusiei menite sa capteze
bunovointa Romaniei. Vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta a fost un eveniment apreciat de
ctre guvern, iar Carol I a evaluat aceasta vizita ca fiind un moment de accentuare a bunelor relaii
dintre Romania i Rusia.3

Perioada de neutralitate (1914-1916)


Dei pentru politicienii romani era limpede ca desavarsirea unitii naionale nu se
putea realiza fr participarea la rzboi, la intrunirea Consiliului de Coroana din 21 iulie/ 3 august,
guvernul roman a hotrt oficial sa adopte o politica de neutralitate4 Regele Carol, susinut de
liderul conservator P.P Carp, opta pentru intrarea imediata n rzboi alturi de Puterile Centrale, ns
problema care preocupa opinia publica era situaia romanilor din Transilvania i de aceea, romanii
se artau ostili Austro-Ungariei.
Izbucnirea primului rzboi mondial a avut de fapt la baza interesul statelor
imperialiste pentru mprirea lumii, pentru acapararea unor noi sfere de influena p 154
Ion I.C Bratianu era principalul adept al pozititiei de expectativa armata, fiind
contient de inferioritatea militara, de resursele limitate i n n sine de faptul ca Romania nu putea
sa duca un rzboi de lunga durata.
3 Eliza Campus, Din politica externa a Romaniei 1913-1947, Editura Politica, Bucuresti, 1980, p.38
4 Ibidem , p. 341 ibidem 2

Timp de doi ani, scena politica romaneasca se rezuma la dezbaterea pe tema intrarii
Romaniei n Rzboi, iar elita politica s-a mprit n doua tabere. P.P Carp, Constantin Stere erau
printre partizanii securitatii naionale, dorind intrarea n rzboi alturi de Puterile Centrale, iar de
cealalt parte se aflau Ion I.C Bratianu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu s.a care
acordau prioritate unitii naionale.
Ragazul ctigat n cei doi ani de neutralitate trebuiau folosii pentru a convinge
membrii Antantei de a recunoate dreptul legitim al Romaniei asupra teritoriilor aflate sub
dominatie habsburgica.
Unirea Transilvaniei cu Romania nu se putea face dect n urma dezmembrarii
monarhiei austro-ungare. p 152 Micrile de eliberare din Transilvania, obligau Romania sa intre
n conflict direct cu Austro-Ungaria, s se desprinda de Tripl Aliana, cu scopul de a atepta
momentul favorabil pentru desavarsirea unitii de stat.
Opozitia lui P.P Carp la adoptarea neutralitatii i insistenta lui pentru alaturarea la
Puterile Centrale se datorau puterii militare majore deinut de Germania. Au existat i ali
simpatizanti ai Germaniei, ns nu la fel de convinsi ca i P.P Carp, acetia sustinand starea de
neutralitate, observand ca aliatul austro-ungar a fost cel care a declanat o agresiune mpotriva
Serbiei. Lideri conservatori precum Titu Maiorescu, Th. Rosetti, Al. Marghiloman au preferat sa
adopte o atitudine binevoitoare fata de centrali, cel din urma observand: ara e constienta ca dac
am admite ce se face azi serbilor, mine s-ar putea face mpotriva noastra 5
Partizanii Antantei, de fapt ai desavarsirii unitii naionale afirmau ca rzboiul era o
oportunitate de a recupera teritoriile romanesti stpnite de Austro-Ungaria, pe care nu puteau sa o
rateze. Ion I.C Bratianu afirma ca indiferent de soarta Romaniei n urma rzboiului, faptul ca ara i
va revendica drepturile teritoriale va avea o mare insemnatate pentru viitorul neamului, ctignd
astfel i recunoasterea unor mari puteri ca Anglia, Frana i Rusia.6
La finalul dezbaterilor, s-a hotrt neutralitatea provizorie, respectiv expectativa
armata 7 Aceasta veste a fost primita cu calm de Antanta, care spera ca ulterior Romania sa intre n
rzboi de partea ei, ns Puterile Centrale au exercitat presiuni asupra Romaniei neutre, intentionand
sa o atrag n rzboi de partea lor, amenintand chiar cu invazia militara.
Dorind ca Romania s se declare neutra, Rusia a semnat la Petersburg Conventia din
18 septembrie/ 1 octombrie 1914 prin care a garantat integritatea teritoriala a Romaniei i
recunostea drepturile acesteia asupra teritoriilor locuite de romani din Austro-Ungaria.
Dup moartea regelui Carol I ( 27 septembrie/10 octombrie 1914), responsabilitatea
5 Ion Stanciu, Iulian Oncescu, Istoria moderna a romanilor, vol. II, Editura Macarie, Targoviste, 2002, p. 231
6 Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1997, p. 274
7 Ion Stanciu, Iulian Oncescu, Istoria moderna a romanilor, vol. II, Editura Macarie, Targoviste, 2002, p. 229

politicii externe a fost asumata de Bratianu. Dei era antanofil, att Bratianu, ct i succesorul
tronului, Ferdinand I, nu aveau intenia de a prsi starea de neutralitate, urmrind sa intervina n
momentul n care i vor putea realiza obiectivele naionale.
Cei doi ani de neutralitate au fost dificili, existand n mod constant probleme legate
de cum trebuia s fie aplicata neutralitatea, alegerea uneia dintre tabere i momentul favorabil
intrarii n lupta a Romaniei.
Aa cum afirma i Nicolae Ceausescu la celebrarea a 50 de ani de la luptele
memorabile de la Marasesti, primul rzboi mondial ridica pentru Romania probleme pentru soarta
natiunii. Unirea ntr-un singur stat- aspiraie seculara a romanilor, cauza inaltatoare pentru care au
luptat nenumrate generaii de inaintasi devenise un obiectiv imediat, o necesitate stringenta
impusa de nsui mersul nainte al societii romanesti.8
Intrarea Romaniei n Primul Rzboi Mondial (1916)
Intrarea Romaniei n Primul Rzboi Mondial dup doi ani de expectativa urmarea un
singur tel i anume, eliberarea romanilor care locuiau n teritoriile detinute de Imperiul AustroUngar. Dorina de unire i-a fcut pe romanii sa gndeasc mai mult cu inima dect cu mintea,
urmrind realizarea obiectivului politic, dar nemaitinanand cont de pregatirea militara a armatei.
Ion. I.C Bratianu urmarea sa obin garantia scrisa ca Romania va primi Transilvania,
Bucovina i Banatul n cazul n care se va altura Antantei n rzboi. n acest sens, la 4/17 august
1916, guvernul roman semneaz Conventia poltica cu Antanta care stipula conditiile intrarii
Romaniei n rzboi. Cele mai importante prevederi erau legate de atacul Romaniei asupra AustroUngariei i recunoasterea dreptului la autodeterminare a romanilor din monarhia dualista. Romania
se angaja sa declare rzboi i sa atace Austro-Ungaria n conditiile prevazute de Conventia
militara9. Frana, Marea Britanie, Italia i Rusia se angajeaza sa garanteze integritatea teritoriala a
Regatului Romaniei pe toat intinderea frontierelor sale actuale i sa recunoasc dreptul Romaniei
de a anexa teritoriile Monarhiei austro-ungare....10 Aceste condiii erau favorabile Romaniei,
asigurand att interesele pe termen scurt ale tarii, ct i pe termen lung.
La Consiliul de Coroana inut la 14/27 august la Palatul Cotroceni s-au confruntat n
argumente P.P Carp, partizanul securitatii naionale i de aceasta data, regele Ferdinand, partizanul
unitii naionale. P.P Carp sustinea ca din acest rzboi va iei sau egemonia germana sau
egemonia ruseasc. Egemonia germana nseamn pentru noi mantuirea, cea ruseasc sfarsitu,
8 Miron Constantinescu, Stefan Pascu, s.a, Desavarsirea unificarii statului naional roman. Unirea Transilvaniei cu
vechea Romanie, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1968, p. 153.
9 Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei n texte, Editura Corint, Bucuresti, 2001, p. 272, Conventia politica dintre
Romania i Antanta, Art. II
10 Bogdan Murgescu, op. Ct., Conventia politica dintre Romania i Antanta, Art. I, III, p. 272

fiindc vom sta n drumul Rusiei ctre Constantinopole...Sa nu i inchipuiasca Majestatea Voastr
ca o Rusie nvingtoare va tolera vreodat n Romania o dinastie Hohenzollern.11 Replica regelui
nu a ntrziat sa apara, acesta afirmand ca interesele Dinastiei se confunda cu interesele rii,
Dinastia lui fiind romana.12
n urma Conventiei aprobate de Consiliul de Coroana, la 14/27 august 1916 Romania
a declarat rzboi Austro-Ungariei. n ziua urmtoare, Germania a declarat rzboi Romaniei, iar
ulterior i Turcia i Bulgaria.
Ctre sfritul rzboiului, s-a nregistrat prabusirea tarismului n Rusia, act ce a
impresionat profund cercurile politice din Romania, datorit vecinatatii dintre cele doua tari, dar i
prezentei pe teriotriul Moldovei a circa un milion de ostasi rui. Evolutia evenimentelor militare i
politice interne i externe au determinat necesitatea ca regele Ferdinand sa plece pe linia frontului,
unde n ziua de 23 martie/ 5 aprilie 1917 a promis infaptuirea reformei agrare i a celei electorale.
n iulie 1917, Corpurile Legiuitoare s-au intrunit la Iasi i au modificat Constitutia pentru a se putea
trece la msurile preconizate.
n vara anului 1917, armata romana a obinut stralucite victorii la Marasti, Marasesti
i Oituz, reusind sa pastreze mcar o parte din teritoriul Romaniei neocupat i impiedicand astfel,
lichidarea Romaniei ca stat independent i suveran. Evenimentele din ultimele zile ale anului 1917
au avut drept urmare incetarea luptelor pe frontul est-european. La 5 decembrie 1917 noua putere
din Rusia a ncheiat armistitiul cu Puterile Centrale, iar la 3 martie 1918 s-a semnat pacea de la
Brest- Litovsk, prin care Rusia iesea din rzboi. Una din consecinele acestei paci a fost ocuparea
Ucrainei pana la Odessa, de ctre trupele austriace. n aceste condiii, guvernul roman a fost nevoit
sa ncheie armistitiul de la 26 noiembrie 1917 i ulterior pacea de la Bucuresti, la 24 aprilie 1918.
Referitor la evenimentele din Rusia, la 3/16 noiembrie 1917, regina Maria nota:
Nando [ Ferdinand] e abatut i deznadajduit. Ma tem ca se afla n pragul unei adevrate naruiri.
Ultimele veti din Rusia au fost att de disperate i att de ingrozitoare pentru noi, nct Nando
spune ca vede apropriindu-se sfritul cu pai uriai.13

11 Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1997, p. 277.
12 Ibidem, p. 278
13 Regina Maria, Povestea vieii mele, Editura Eminescu, Bucureti, 1991, p. 308.