Curs Turcanu

De la razb crimeii pana la dubla alergere a lui AL Ioan Cuza. Manifestare istorica
documentata a anexarii crimeii cu cel al anexarii rusiei in estul ucrainei, avem de a face cu un
nou flux rusesc in E de est. Chestiunea rusiei in estul europei este una care ramane atata vreme
cat rusia nu cunoaste o democratie liberala.
R Crimeii- nu europa unita a combatut rusia, ci o alianta anglo fraco- rusa plus sardinia.
Rusia era totusi izolata, chiar daca nu avea in fata ei o europa unita, dar nu a putut conta nici pe
solidaritatea celor doua curti monarhice, de la Viena si Berlin care nu au ajutat Rusia in acest
razboi, Austria chiar i-a creat dificultati. RC a fost inceputul perioadei de reafirmare a Frantei pe
scena internationala. Doi autori- Dumitru Vitcu- importanta acestui razboi pt relatiile franco-
romane. Lucian Boia- RC a facut sa fuzioneze ideile part ro cu pol lui Napoleon al III lea.
Aceasta fuziune ii apropie pe pasoptistii romani de reg autoritar si imperial, un regim pe care
totusi il combatusera, cu I bratianu. De ce putea fuziona? RC inseamna inceputul
internationalizarii pb principatelor ca parte e pb orientale. Internationalizare nu este lipsit de
greutate, daca vrem sa aiba interes trebuie sa i dam o viziune internationala. Acesta este reflexul
unei perioade a afirmarii a nationalitatilor. Napoleon al 3 lea era autoritar in pol interna, dar
liberal pe plan extern. E foarte important de inteles ca pb nationala romaneasca folosindu se de
Franta pt a dezvolta aceasta tema s a dezv intai in cercurile pol republicane franceze si apoi dupa
esecul rev d ela 1848 au migrat catre Cancelariile externe. Dumitru Bratianu- prezentul razboi s
a ivit in conditii asa de favorabile principatelor noastre incat imi vine sa cred ca Providenta le-a
provocat intr-adins pt romani ca sa le dea ocazia sa faca cunoscute Europei ale lor suferinte,
lupte, drepturi, necesitatea independentei lor, si ca sa si dobandeasca rangul ce le cuvine in marea
familie a popoarelor civilizate. Pasoptistii romani plecati in Franta faceau opere de propaganda
si aceasta opera era menita sa dea pb rom in ochii diplomatiei europei o trasatura. Aceasta
trasatura era existenta unei constiinte nationale, pt ca pb nat romaneasca sa nu mai poata fi
redusa. Emancipare nationala si afirmare a drepturilor colective.
Pe de alta parte insa si aceasta unire putea fi si o chestiune care putea sa aiba valoare
strict in termen geopolitic- principatele se gaseau intre rusia si imp otoman. Daca exista acum un
motiv politic, suplimentar, de a le uni era perfect- unificate, Principatele ar fi putut constitui un
stat tampon intre rusia si imp Otoman. Cheia chestiunii orientale se gasea intr o masura nu
neglijabila, ci in reglementarea pb romanesti. In franta mai era si un interes particular- sansa
extraordinara de a si face simtita influenta pana atunci destul de modesta in aceasta regiune
strategica a europei pe cursul inferior al dunarii si in proximitatea marii negre, spune Lucian
Boia. Influenta lui Napoleon 1 fusese diferita fata de cea a lui napoleon al 3 lea, aparuse un actor
politic care nu exista- romanii, care cereau interventia marilor surori latine , considerand un
protectorat francez de 1000 de ori preferabil dominatiei turcesti rusesti ori austrieci. Reintra in
scena I IC Bratianu 1853, acum eliberat si de la casa de nebuni, dupa ce fusese declarat instabil
psihic, ii adresa un memoriu lui N 3 in care pleda pt unirea principatelor si incerca sa l convinga
pe imparat ca aceasta unire ar fi o noua cucerire echivalenta cu o victorie a Frantei. Ion
Bratianu ii scria lui Napoleon 3- armata statului roman va fi armata frantei, porturile sale la
marea neagra sau dunare vor fi antrepozitele comertului francez, franta va avea toate avantajele
pe care I le aduce o colonie fara cheltuielile pe care le presupune o colonie. Singura colonie pe
care o avea Franta la acel moment era Algeria. Cum Rusia insas e invinsa in RC se creaza o
oprtunitate de a interveni asupra Principatelor, Dunarea de jos. Pt franta era o chestie de
influenta, de prestigiu, N3 restauratorul Frantei in Europa, putea face sa coincida prestigiul ca
eliberatorul natiunilor. Mai erau si alte calcule puse in evidenta de L Boia- principatele puteau fi
utile intr un fel sau altul, utile pt Franta pt a face un schimb cu Austria, Franta avea o perspectiva
pol italiana, au existat in gandirea pol franceza in 1850 1860, s a luat in calzul si ipoteza ca
austria sa renunte la teritoriile ei italiene, venetia, milano(lombardia) primind in schimb
pricipatele. Boia il citeaza pe ambasadorul austriei la paris din 1854- imparatul considera ca
Principatele trebuie sa fie date austriei. Nu a spus inca ce compensatii ce compensatii ar cere pt
aceasta. apoi, un alt pers in pol franceza, Adolphe Tiers, seful opozitiei tolerate in anii 50,
acelasi ambasador noteaza- l a auzit pe Tiers spunand ca interesele cauzei Principatelor ca ele
sa fie date austriei fara vreo compensatie. Evident ca aceste calcule s au facut si pt ca franta
conta la un moment dat pe ajutorul austriei asupra rusiei, austria ar fi putut fi interesata de
Principate pt ca ar fi controlat dunarea de jos pt comertul sau. Fie servea ca moneda de schimb
cu austria impotriva rusiei ori cu o retragere a austriei din italia, Principatele puteau fi
interesante. Cavour, Lombaradia il impingea pe Napoleon ca Principatele sa fie date austriei ca
italia sa se elibereze, alta solutie ca principatele sa fie unuite sub un principe austriac. Austriecii
nu au dat curs, mai tz nu s au ales cu nimic, au pierdut si teritoriile din Italia si Principatele.
Austriecii erau prudenti, precauti, nu voiau sa mai includa in granitele lor inca cateva milioane
de romani pt ca ar fi fost creata o pb nationala si etnica care ar fi afectat soarta imperiului.
Incheierea RC nici austria n a intrat in razboi mpotriva Rusiei, prin congresul de pace care a
urmat razboiului Crimeii, C de la Paris este schimbarea statutului international al Pricipatelor, o
schmbare care se datoreaza tocmai noului interes al marilor puteri, al frantei pt Principate. Ce
prevedea Congresul de la Paris? prevedea/ a deschis calea unirii Principatelor, prin incetarea
prostectoratului rusesc asupra principatelor, suzeranitatea era pastrata, protectoratul era sub
garantia colectiva a marilor puteri. In pb Dunarii rusia era scoasa din vecinatatea deltei dunarii,
zona de sus sud est era redata principatului Moldovei, Dunarea intra intr un regim international,
se crea o comisie pt transportul fluvial, Rusia lasase Sulina sa se nisipeze complet pt a impiedica
circulatia vapoarelor maritime, voia sa mearga pana in Odessa. Marea neagra era demilitarizata,
nici rusia nici turcia nu aveau voie sa aiba flota de razboi in MN. In privinta Principatelor,
congresul de pace a decis ca ele isi vor spune cuvantul in privinta modului in care vor sa fie
organizate, in exprimarea dorintei asupra organizarii, pt prima data romanii erau intrebati ce
doresc ei. Memoriu al boierilor munteni catre napoleon*. Aceasta consultare avea o mare
importanta deoarece franta si anglia aveau pol democratice. Consultarea era in spiritul legitimatii
politice pe care modernitatea pol o dadea comunitatilor politice, votul in Franta era universal
masculin in acel moment, de la Rev franceza incoace, in virtutea acestui element de modernitate.
Acest drept a fost recunsocut si Romaniei, principatele puteau sa exprime doleantele lor
printr o comisie alease. Alegeri reprezentative- ad hoc, temporare, consultative care erau
desfiintate dupa ce scriau doleantele. Moldovenii cereau unirea cu tara romaneasca intr un singur
stat, tronul sa fie dat unui principe strain provenit dintr o familie domnitoare. Franta a foost
pentru, Rusia nu s a opus, Imp Otoman si Austria erau teribil de opuse unirii si principelui
strain. Motive f clare- austriecii nu voiau sa se trezeasca cu un stat romanesc, otomanii-
principatele se vor indeparta tot ma mult de ei. Anglia s a gasit intr o stare de arbtraj, securitatea
imperiului otoman pt a face fata rusiei, anglia a inclinat in directia pozitiei imp Otoman, pt ca se
temea de rusia. A avut loc una dintre intalnirile importante intre napolon 33 si regina victoria la
Osborne, Compromisul de la Osborne, acest compromis era o cale de deschidere catre primul
act constitutional al pricipatelor care aveau s afie in curand principatele romane, conventia de la
paris din 1858. C de la Paris prevedea o unire limitata a Moldovei si TR, trb sa existe niste
organisme comune pt colaborarea administrativa intre cele doua principate, dar treb sa aiba doi
principi, doua adunari legislative si doua guverne. Ceea ce se permitea era sa si aleaga fiecare
domnitorul. 24 ianuarie 1859- alegerea in TR a lui AL Ioan Cuza, dubla alegere care a luat prin
surprindere scena europeana- Lucian Boia- lovitura de teatru si o sfidare aruncata puterilor
europene PE CARE romanii nu le ar fi indraznit daca nu ar fi fost asigurati de sprijitul frantei.
Nu au fost atenti ca domnii treb sa fie diferiti. Franta a fost cea care a impiedicat orice interventie
Cuza a aplicat modelul francez in scoala, justitie etc. Mihail Kogalniceanu declara-el,
cuza, a facut intr un oarecare fel din romania o provincie franceza. Boia- cuza si a schimbat chiar
fizionomia, si pt a impune totodata reformele blocate de adunarea legislativa printul a dat
lovitura de stat in 2 mai 1864 copie a loviturii de stat a lui Ludovic Napoleon. Ca si acesta din
irma, Cuza a concentrat in mainile sale esenta puterii organizand statul si guvernul dupa modelul
celui de al doilea imperiu.
Continuare recuperare vineri 20 mai.
Inchegare de tip statal a ceea ce avea sa devina Romania, dar inca nu purta acest nume,
chiar daca in 1862 cand Al ioan Cuza a inaugurat camerele unite ale Moldovei si Tarii romanesti
la Bucuresti a spus in discursul pe care l a tinut- ati ales in 1859 un singur domn, azi domnul
vostra va da o singura romanie. El nu utiliza un nume recunoscut in dreptul international, nu era
recunoscut si numele acceptat pt aceasta constructie politica era Principatele Unite la Tarii
Romanesti si Moldovei. Principatele Unite sunt numele oficial, dar neoficial romanii vorbescde
Romania. Ceea ce a urmat dpdv a rel Fraco-romane a fost o apropiere de data aceasta pe baze
noi, deoarece aceste principate se regaseau intr o situatie in RI care era o situatie hibrida, greu de
definit. Dpdv international erau provinciile Imp Otoman, statul le considera Provincii
Privilegiate. Aceasta idee a fost combatutata atat de emigratia pasoptista, cat si de
diplomati/emisari. A devenit o pb de reprezentare pe scena internationala, polemica turco-
romana, aparatorii francezi ai acestei emigratii nu suntem provincii ale Imp Otoman, existau
capitulatii cu statele occidentale, Franta Anglia, erau trattate speciale care trb sa favorizeze
anumite practici si teritorii intre Imp Otoman si puterile crestine europene. Capitulati intre
principate si imp otoman nu au existat, romanii au introdus chestiunea propriilor capitulatii (idee
politico-istorica), noi nu suntem provincii ale imp otoman, n am fost cuceriti militar, a existat o
relatie de subordonare bazata pe tribut. Ce a insemnat rel imp otoman cu principatele? O
incalcare progresiva a acestor capitulatii. Propaganda istorica revine in Relatiile Internationale.
*Q: Stiti cu cine se invecineaza Federatia Rusa(WWII)? A- Cu cine vrea ea. Romanii utilizau tot
ce puteau in termen de soft power pt a putea convinge si reuseau in cele din urma sa furnizeze
elemente, miza romanilor era unirea si indepartarea de Imp Otoman. Pe terenul acesta, emisarii
politici a lui Cuza puteau sa profite si de o influenta franceza. Iancu/Ioan Alecsandri- primul
agent diplomatic a Romaniei la Paris, fratele lui Vasile Alecsandri, era un intelectual fin, a
murit in Paris. - Iancu Alecsandri, Paris Presa franceza, mai presus decat toate celelalte organe
straine a dat o considtenta puternica ideii mantuitoare a unirii impunand diplomatiei europene
vointa noastra nationala. Ea a aclamat indoita alegere a printului domnitor inainte chiar de a fi
aceasta alegere confirmata de marile puteri. Intr un cuvant, in toate imprejurarile mari si grele
noi am gasit in presa franceza un avocat elocvent si un sprijin luminat. putea presa sa
influenteze evenimentele in curs? Da, pt ca era un secundar a diplomatiei franceze, juca pe
terenul acelei realitati a importantei crescande in europa a opiniilor publice, deoarece era una
dintre manifestarile politizarii crescande, introducerea unor grupuri sociale noi. O presa e libera,
e diversa, e actva politic cu adevarat cad conditiile politice permit libertatea, libertatea asocierii,
cuvantului etc.
Alta realitate- romanii primeau dividentele unui proces despre care am vb inainte,
penetrarea tinerilor romani aflati la studii in Paris, fie dand informatii, fie scriind articole. Cauza
romaneasca primea dividente dupa un deceniu de contact cu presa franceza. Nu elita burgeza
franceza a sprijinit, nu biserica.
(Paranteza- cauza poloneza- in europ de est franta a avut in sec 19 o simpatie particulara
pt pop polonez, impartire a polonie intre prusia rusia si austria, franta nu putea interveni deoarece
purta razboaie cu Anglia. Polonia lui Koszciusko era contemporana cu franta, Belgia, Italia.
Aceasta simpatie era prima mare simpatie politica pt emanciparea unui popor, s a format un fel
de relatie speciala, polonezii au trimis trupe de cavaleri in armata franceza. A existat o restaurare
partiala a Poloniei decatre Napoleon, dar nu voia sa supere Rusia ca maj Poloniei era in mana
Rusiei, polonezii s au batut pana la capat in razboiul cu Spania 1813, polonezii combat in armata
franceza pana in 1814 pana la abdicarea lui Napoleon. Polonofilia- aliment important al ostilitatii
fata de rusia, francezii aveau un dinte impotriva Rusiei. Armata Rusa asarbatorit pastele in
Franta, Alexandru I, 1814. Romanii prezenti la Paris au reusit sa lege tema Romaniei de cauza
poloneza. Era ancorata de problema poloneza, francezii acordau aceasi simpanie romanilor,
Rusia era dusmanul comun. Avantaj- romania avea avantaj geopolitic, Polonia era impartita intre
doua imperii si un regat puternic, Prusia. Principatele reprezentau o zona de contact, coridor si
bariera intre Rusia si Occident. )
E foarte interesant de observat care era situatia destul de ambigua a principatelor unite
prin prisma manierei care s a fondat prima reprezentanta diplomatica la Paris. Apritia unei
reprezentatii diplomatice la Paris era o chestiune importanta, deoarece ea insemna afirmarea unei
anumite pretentii de autonomie pol a principatelor la nivel extern, dar incompatibila cu dorintele
Imp Otoman si Austria. Franta era una dintre puterile garante, si avea obligatie si fata de
Conventia de la Paris si trebuia sa menajeze ssi celelalte mari puteri. Pt romania, era importanta
o legatura diplomatica cu Franta, de a avea un canal de comunicare permanent cu Franta. Statul
francez devenise un partener a statului roman dandu I un mijloc permanent cvasidiplomatic, in
timp ce francezii aveau functionari diplomatici la Iasi si Bucuresti care erau consuli, Romania
avea doar propagandisti- Vasile Alecsandri- am cadea intr o greseala cumplita daca am credea
ca este de ajuns de a face sa se pomenesca de noi din timp in timp numai la vreo mare ocazie.
Daca Romania n-ar da catava vreme Europei noutati despre dansa, nimeni din Europa nu ar mai
gandi la Romania. Izolarea pt un stat ca Romania este un pericol permanent. Pe de alta parte
vedem cum gandeste un reprezentant roman la Paris ca propagandist, prin comunicare si
reprezentare diplomatica, calitate de balama intre traditia prin propaganda (presa, brosuri, loje
masonice, volume) si aceasta noua situatie de comunicare cu Franta prin intermediul unui post
diplomatic. El trebuia sa joace un dublu rol- Iancu Alecsandri, cauza romaneasca nu avea o
durata fara presa franceza. Dar cum sa gasesti o solutie general acceptat? teza de doctorat a
unui roman Raoul Bosy 1831- Agentia diplomatica a Romaniei in Paris si legaturile franco-
romane sub Cuza, studiu clasic, urmat de o bogata parte de anexa care arata corespondenta intre
Iancu Alecsandri si Cuza, existau doua guverne cu doi ministri de externe. Acestei cereri
impartul Napoleon al 3 lea i a dat acordul- Corespondent al Guvernului Moldovei la Paris, acesta
era numele acceptat de francezi. Era o situatia neoficiala deoarece nu exista un acord intre
guvernele de la Iasi si Bucuresti, primul ministrul a TR , Ion Ghica, primea de la Cuza o
scrisoare in care ii transmitea ca nu trebuie sa neglijam nimic pt a semnala europei resursele
potentiale ale tarii noastre si pt a ajuta la extinderea raporturilor noastre cu ea, in acest dublu
scop consider ca a crea o agentie romana la paris si apoi si la londra ar fi o masura de o
incontestabila utilitate. Aceasta agentie, chiar daca oficioasa,se va bucura de o primire cel putin
binevoitoare de catre guvernele Frantei si Angliei si putem spera sa vedem poate intr o buna zi ca
increderea aratata ei se va converti intr un caracter oficial la care actualmente nu putem inca
pretinde . Franta era ea insasi interesata sa aiba un contact cu Romania, 1859 Franta intra in
razboi cu Austria, razboiul franco-piemontez cu Austria, reculul Rusiei in Europa de sud-est,
Franta voia sa ajute la procesul de unificarea a Italiei. Austria nu stapanea cele mai intinse
teritorii in Italia, dar controla cele mai bogate parti, Venetia si Lombardia, avea influenta
importanta asupra Papei, aliata guvernului neo-absolutist de la Napoli care nu voia sa renunte.
Alianta militara cu Piemontul s-a retractat intre Cavour, ministru de externe Lombardia, in urma
razboiului Austria pierde Lombardia si piemontul, isi pierde influenta in peninsula. #ghepardul,
movie, 1860 unificarea Italiei prin componenta militara. Prima capitala a Italiei a fost Florenta,
timp de un deceniu.
Dpdv al votului parlamentar in Principatele Unite a fost dat abia in 1860, acest lucru
facea ca in sempembrie 1860 Iancu Alecsandri ii trimitea scrisorile lui Thouvener in calitate de
agent. Din nou precautie din partea Frantei si a Principatelor, ministru de externe francez a zis
sunt foarte bucuros sa primesc pe Iancu Alecsandri, dar nu va pot vedea decat ca agent oficios,
altfel as incalca Conventia de la Paris pe care Franta a semnat o, raspunsul lui Iancu- mi a definit
suficient pozitia, ., de a cauta bunavoianta si pastrarea simpatiei pt tara noastra, da ti mi voie
sa le obtin si atunci misiunea mea nu va mai avea nevoie de un titlu oficial. Thouvener- tara dvs
are suficiente raporturi cu tara, infiintarea unei agentiii a principatelor unite la Paris sa fi devenit
o institutie utila. Exp: trimiterea instructorilor francezi pt armata romana. Simpatie si
complicitate, Cuza raporta ca agentul sau la Paris nu va avea decat un caracter oficios pt inceput.
Acest caracter oficios avea sa fie progresiv dizolvat de un rol si de o prezenta publica
cvasioficiala a lui Iancu Alecsandri; misiunea lui la Paris fusese definita , asa cum observa
Bossy, Iancu avea in sarcina sa si un rol de propaganda pe langa cel de comunicare diplomatica.
Cuza spunea ca propaganda trb sa iaba ca efect de a ne ridica in ochii Europei si adauga Bossy pt
a defini statutul pricipatelor, - ucrul acesta nu era usor cand ne gandim ca pe vremea aceea ca
numele tarii PU era contestata de unele state, de pilda un diplomatic austriac spunea ca el nu
recunoaste aceasta denumire a Principatelor Unite. In asemenea conditiuni se intelege ca guv
francez nic nu putea da la inceput garantii diplomatului roman deoarce ar fi starnit reactia
ambasadorului turc. se uita la mine de parca inghitise Sfanta Sofia. =))
Aceasta agentie nu a reusit sa impiedice o degradare a lui Cuza in presa franceza, dupa
1863 cand Rusia trimisese arme Serbiei prin Romania, lovitura de stat de pe 2 mai 1864 a lui
Cuza a instrainat simpatia franceza. In ciuda eforturilor a lui Iancu Alecsandri nu a reusit sa
contracareze propaganda adusa lui Cuza. Vitcu- Vasile Alecsandri si ioan alecsandri.

Curs Turcanu 26 05 2016-05-26

Perioada domniei lui AL Ioan Cuza este o perioada in care pt prima data avem de a face cu un
primat al rel intre Franta si Principate, pt prima data exista o pol de stat intre cele doua capitale.
Acest lucru explica de ce o pers ca Iancu Alecsandri a putut ocupa acest post de agent diplomatic
de a lungul inntregii perioade, in cursul acestor ani rel FR a cunoscut o perioasa ascendenta pana
in 1863, dupa o perioada descendenta din cauza relatiei lui Cuza cu Rusia, transferul armelor
rusesti catre Serbia. Pozitie interna importanta a lui Cuza, ultimii doi ani ai domniei reunea pe
conservatorii din TR si Moldova cu liberalii. Conservatorii din TR aveau propriile relatii la Paris.
Conservatorii romani aveau propriile relatii, a inceput o erodare a lui Cuza prin propaganda pol
in cercurile franceze. Iancu Alecsandri incearca sa combata aceasta tendinta, daca episoadele cu
Rusia a trezit suspiciuni, lovitura de stat din 2 mai 1864 care a destramat Parlamentul (reforma
agrara) a fost vazuta foarte prost la Paris, s a crezu ca printul roman imita ceea ce se intampla in
Franta. Pol romaneasca a dus la o situatie tensionata, ecou si urmari pe scena franceza. Din acest
punct de vedere, in ultimele luni de domnie Cuza ramane singur. Principala fragilitate vine din
cauza ca nu a reusit sa pastreze relatia cu napoleon al 3 lea, a vrut sa faca reformele deoarece era
o pol de tranzitie in Principate, legitimitatea lui era trecatoare pt ca programul national romanesc
inca nu se definitivase. Printul strain era cel care trebuia sa vina, si atat in scrisorile lui catre
Napoleon anunta ca nu are intentia sa se agate de putere. Ceea ce trebuia sa se intample s a
intamplat, lovitura de stat din 13 februarie 1866 cand printul este arestat si silit sa abdice si sa
paraseasca tara. Acest eveniment a avut un ecou european, deoarece cuza a avut o politica
proprie. Prin urmare, ecoul iesirii din scena a lui Cuza redeschidea problema orientala: daca cuza
nu mai era pe tron cum se mai putea infaptui unirea? Situatia Principatelor inca era o pb
internationala. Ceea ce este interesant este cheia in care a fost interpretata iesirea din scena a lui
Cuza, aceste articole din presa au salutat abdicarea lui Cuza si venirea unui print la putere
interpretand iesirea lui Cuza ca plecarea unui lider autoritar, deoarece era vazut de presa
republicana franceza ca un mic Napoleon al 3 lea din Europa de Est. Pe de alta parte, rezultatul
actiunii de erodare facut de catre fratii Bratianu, C A Rosetti- liberali. Presa franceza scrie despre
cum este facuta abdicarea de la tron, fara varsare de sange. In 1866, la fel o revolutie fara sange,
o natiune matura politic care isi debarca conducatorii fara foc de arma, o maniera civilizata si
care poate fi de urmat. Acestea sunt temele prezente in presa franceza dupa abdicarea lui Cuza-
25 feb 1866- Taxile Delord- evenimentele se precipita la Dunarea de Jos. Printul Cuza a fost
obligat sa abdice fara varsare de sange, nu este o revolutie, ci o evolutie, iar poporul a proclamat
pe printul de Flandra atat din partea Guvernului, cat si a Parlamentului. Romanii au gasit solutia
de inlocuire cu Printul de Flandra, pt a nu fi ostila Marilor Puteri, dar printul de Flandra a refuzat
oferta, ceea ce dadea timp Austriei si Imp Otoman de a interveni in Principate. Ceea ce a inceput
sa se vehiculeze ca o mare problema a abdicarii lui Cuza aducea cu sine o serie de efecte- se mai
putea infaptui unirea? Aceasta era problema care domina in presa franceza. Exp- l opinion
nationale- Cuza, era fara indoiala animat d eintentii f bune, dar s a inselat grav, definind
interesele romanilor altfel decat romanii le defineau. Astfel a sfarsit fiind in opozitie si cu taranii
si cu elita politica. O situatia atat de anormala nu se putea prelungi la infinit..Cuza fiind rasturnat
de o conspiratie . Putem sa constatam de asemenea densitatea articolelor din februarie/martie.
Anul 1866 este un an extrem de complex deoarece este anul unui episod razboinic in
Europa care fara a dura mult a fost f bogat in consecinte, razboiul dintre Prusia si Austria. Acest
razboi a reprezentat o sansa pt Principate pt ca Austria care era una dintre cele mai ostile puteri, a
fost atrasa intr un conflict pe care l-a si pierdut si n a mai avut timp sa se concentreze pe situatia
din Principatele Romane. Razboiul dintre Prusia si Italia impotriva Austriei in acelasi an. Rezulta
un plan in care Franta este implicata- aducerea pe tron a lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen.
Ideea ca acesta ar fi printul strain nu a venit din partea romanilor, ci a Frantei. Familia de
Hohenzollern avea doua ramuri- protestanta- domnea in Prusia, partea sudica era catolica- isi
avea originea in frontiera franco-germana. Leopold Hohenzollern era general in armata, tatal
domnea in Prusia, nu era prefigurat un viitor politic. Alegerea numelui sau- Madame Cornu i ar
fi sugerat lui Napoleon al 3 lea numele printului. In 1853 Carol a fost invitat de Napoleon al III
lea la Compiegne, invita oameni politici, intelectuali etc, invitarea era un semn de favoare. Carol
era ruda cu Napoleon. Aceasta ideea a prins contur, Napoleon isi da acordul asupra lui Carol de
a veni in Principate. 10 mai 1866 inscaunarea lui Carol.
Intru-un ptim moment, urcarea pe trona lui CAROL ap[rea ca un act care continua
colaborarea franco-romana. Este ultimul serviciu important pe care NAPOELON AL 3 LEA l-a
adus in aceasta implicare , o alegere care era confirmata de un plebisit, un vot popular = >
legitimitate democratica. Nu era vorba doar de ce dorea elita romaneasca. Este interesant de
observat cum a fost receptata solutia Carol I de presa franceza.
Opinia nationala. Gestul lui Carol de accepta tronul rom. Este vazut ca un gest de
bravura. Din nou avem de-aface cu politica faptului implinit.
 Secolul . 27 mai1866. Pune legerea printului intr-o continuitate de gesturi politice
romanesti. Lom Plee Numirea printului, acceptarea de catre acesta, urcarea sa pe tron, au fost
toate dirijate cu rapiditatea si indemanarea pe care patriotismul romanesc le pune in tot ce
intreprinde.
In ultima instanta, este o cerere a natiunii. Acelasi jurnalist spune mai tarziu ca astfel de
gesturi sunt expresia unor cereri nationale.
Rolul Fr. Nu era bine cunoscut pentur ca existase o actiune discreta, dar presa franceza se
concentreaza asupra unei continuitati in pol rom. Vor fi 2 evenimente care vor chimba perceptia
idn presa franceza s opinia idncercurile pol. Inca din vara lui 66
1. Rezultatele si analiza facute razboiului Austria-Prusia
Inca din iulie 866, incepe in presa franceza sa se manifeste o ingrijorare certa legata
de cum ar putea evolua aceasta Romane pe o scena in care Prusia este in ascensiune.
Sunt mai multe articole in ziarele cele mai interesante dpdv politic.
. Incepe sa apara critci. De plida, ideea ca Romania ar putea fi utilizata de Prusia.
Le Temps.I. E publicata in 9 iulie 866 un text cre ar putea if produs al unui om politic
ostil lui Carol I. poporul roman nu e vinovat de orientarea filo prusiana a lui carol
pentru ca el nu si-a dezvaluit intentiile de la inceput. In clipa in care va scriu, nimic
nu indica faptul ca planul va fi pus in aplicare. Printul este ocarte gata sa fe jucata.
Prusia va jucaaceasta carte atunci cand va avea nevoie. Astazi insa, domnul Bismark
nu are interes sa precipite lucrurile. Fiind sigur de ceea ce poate face, nu asteapta
decat ocazia potrivita.
II.3 aug. 1866. printul Carol este un demn discipol al nesatulului Bsmark iar pe
tarmurile Dunari de Jos isi aminteste ca se inrudeste cu invigatorul de la Sadova.
III. 12 sept. 1866 in ce priveste Fr, trebuie samarturisim cainfluenta in Orient,
preponderenta dupa R. Crimeei, a pierdut teren. Influenta Fr. Are nevoie sa fie
reaprinsa daca vrea sa se mentina. Cheia problemei orientalese afla laBucuresti iar
guvernul roman care atadata respir aaerul Parisului, il respira azi pe cel al Berlinului.
Daca Prusia si Rusia se vor intelege in privinta Orentului, aceasta intelegere va fi
indreptata impotriva Fr.
Problema orientala este si o problema de frontiere, de schimbari de granite. Turcii
aveau trupe la Dunare.Puteau protesta. Rusii puteau, de asemenea, protesta. Astfel,
era important pentru Rom. Sa iasa din aceasta problema orientala.
Problema orientala este o problema clasica a relatiilor internationale.
2. Chestiunea votarii Constitutiei din 1866 in problema recunoasterii prin constitutie,a
drepturilor cetatenesti a pop. Care alta confesiune decat cea restina.
Problema conturata de art 7. Romania facea inca un gest de independenta. Tot ce
insemna act constitutional (1833) pentru Principate, trecand prin Conventia de la
Paris, fusesera fomulate de puteri straine. Rusia a avut un rol fundamental in scrierea
regulmentelor. Ele reflectau maniera in care dorea Rusia ca Prncipatele sa fe
conturate. Acelasi lucru se intampla si cu Conventia de la Paris.
Adoptarea unei Constitutii era clar un act de idependenta politica. Era asociat cu
postura adoptata de Carol.
Adoptarea ar fi ramas un episod laudabil daca nu ar fi existat discutiile idn jurul art
7. Calitatea de rom se dobandeste, se pastreaza si se pierde conform regulilor civile.
Numai strainii de rit crestin pot dobandi calitatea de rom
A declansat numeroase dispute. Vizata era populatia minoritara de rit iudaic.
Evreii au fost adusi Romaniei prin unire, din partea Moldovei. In Moldova s-a
dezvoltat in ultimele decenii un curent antisemit ce va avea ecouri la scara nationala.
In cadru ldezbaterii din jurul Const, curentul antisemit moldovenesc incerca sa
impiedice inserarea dr. Civile pentru tot cetatenii. Aceasta ostiltate a fost un factor
de presiune asupra dezbaterii parlamentare din vara. Lucrurile acetea au facut o
impresie proast pe plan international. Imaginea pozitiva a Romaniei scade.
Pentru cercuile pol franceze, rezistenta din Rom impresiaa fost proasta pentru ca,
printre cei care nu erau de acord cu acordarea drepturilor civile tuturor cetatenilor
erau si numerosi pasoptisti ( scoliti la Paris).
Pentru a-i covinge, Adolphe Cremieux care era cunoscut de fosti pasoptisti romanai,
a facut o vizita la Buc. Pentru a-i convinge pe parlamentarii romani san u voteze art.
Atinut discurs in fata Guvernului si a peste 50 de parlamentari. Tineti seama ca in
Fr, marea mea patrie, marea revoutie de la 1848 a proclamat egalitatea intre toti
cetatenii, egalitate intre albi si negri.
Printul Carol insusi era favorabil acestei integrari a evreilor. Aceste prejudecati sunt
o rusine.
Articolul respectiv a fost formulat asa Calitatea de roman se capata, se pastreaza si
se pierde conform legilor civile. Confesiunea religioasa nu poate fi o conditie.
CAROL IANCU EVREII DIN ROMANIA.
Episodul acesta a fost prost privit in presa franceza. Acest artcol din Constitutie
poate fi numit antisemitism de stat. Au existat masuri luate de ordin administrativ si
politienesc tocmai in vitutea imaginii evreilor care exercita meserii ilicite.
1870-izbucneste o criza politica triunghiulara franco-spaniolo-prusac. Adversarii
spanioli ai dinastiei de burbon au cautat sa einstaureze onarhia in spania care sa fie
de filon german hohenzollern) Spania cere fratelui lui Carol sa vina pe tronul
Spaniei. Ideea suradea Prusiei, dar a refuzata-l sustina pe Leopold. Franta a fost
deranjata. Perspectiva acasta amintea prea mult de alunecare lui Carol pu de FR spre
Prusia.
Franta si-a jucat cartea excesiv. Franta a vrut sa obtina un angajament oficial.
Ambasadorul Fr pe langa Curtea Prusiana a fost trimis sa transmita mesajul. Regele
a refuzat sa-l primeasca. El considera ca a facut destul. Orasul unde era la bai regele
se cheama EMS. ( depesa de la Ems text destinat sa declanseze un scandal realziat
cu sprijinul lui Bismark. Relatare facuta publica despre cat de prost fusese tratat
ambasadorul. Relatarea era voit insultatoare). In epoca in care opinia publica conta
 tot mai mult, intalnim o lovitura de dezinformare cu scopul de a calca mandria unei
natiuni pt a declansa o reactie previzibia. Aceasta a starnit o revolta in Franta. Franta
decide sa declare in iulie razboi Prusiei, dupadezbatere parlamentara. Prusia voia
razvoi cu Franta. Asa intra pe ultima suta de metri regimul lui Napolean al III-lea.
Napoleon capituleaza la Sedan.
Acest raboi a declasat pasiuni ntense in Romania. A existat un curent de opine in
favoare Frantei in aceste luni de razboi manifestate in presa, mai ales in cea liberala,
in colectarea de bani si bunuri pt ranitii francezi, printr-o manifestatie de strada
ramasa in memoria colectiva romaneasca( manifestatia din 22 martie 1871 in care
populata filofranceza a atacat Capsa unde avea loc o petrecere a germanilor in cistea
noului imparat al Germaniei). Aceasta era pe punctul de a determina abdicarea lui
Carol I. In noaptea aceea si-a prezentat abdicarea in fata locotenentei domnesti care
l-a adus pe tron in 1866, dar a fost convins sa renunte.
Cele 2 vor influenta relatia franco- romana.
Curs 2 iunie 2016-06-02

Prabusirea lui Napoleon al 3 lea, Prusia 1871. Asistam in Romania la o ultima generatie
franco politica, oameni pol romani care numarau printre ei cei mai importanti revolutionari de la
1848. Cu aceasta ocazie se inchide cercul unei istorii la modul in care se raportase generatia
unirii, incepand cu 1830 cand descopereau Franta. In 1870 Alecsandri, Rosetti, Ghica, Bratianu
inca faceau parte din viata politica. Cu oazia acestui razboi din 1871 care prevede sfarsitul unei
hegemonii franceze in europa apuseana si inlocuirea cu o putere sustinuta de Germania.Romania
a fost foarte sensibila la acest conflict, sensibilitate venita dintr o conjunctie de factori: atasament
fata de Franta, ca societate formatoare intelectual si politic, Franta era o matrice prin care se
formase intelectual, dar facuse si prima lor scoala politica acolo. Pt prima data au regasit in
Franta un sentiment de romanofilie, se gaseau sensibili la situatia Principatelor. In Franta
intalnisera unii dintre francezii care au calatorit in Romania, tot in Franta au inteles ca aceasta
cauza romaneasca se raporta la o constelatie de cauze europene, o serie de ideologii comune care
doreau sa se emancipeze. Franta fusese tara care se investise in procesul de aparitie a unui stat
roman. Franta fusese si din punct de vedere diplomatic o cauza a internationalizarii Principatelor
Romane.
Situatia Romaniei a fost conturata de primii ani ai domniei lui Carol, ani care nu fusesera
ce crestere, ci cei mai dificili, de adaptare reciproca a principelui cu elitele politice. Primii ani au
fost ani in care principele a balansat intre liberali si conservatori, tabere politice deja conturate.
Conservatorii considerau Prusia importanta pt Europa, din nefericre pt ei conservatorii nu aveau
de partea lor opinia publica asa cum aveau liberalii. Intelectualitatea romaneasca se va contura
sub Titu Maiorescu prin Junimea. Razboiul franco-prusian a fost considerat de liberali ocazia
prin care Franta va castiga conflictul si ei vor putea reveni la putere, chiar daca asta insemna
abdicarea Principelui Carol. Asteptarile liberalilor fata de FR au fost cu totul contrazise fata de
desfasurarea evenimentelor, la sf lui septembrie deja se facea cunoscuta victoria Prusiei. Rosetti
e cel care da interpretarea legitimitatii acestui razboi, nu este singurul, dar da interpretarea
ratiunii francofiliei romanesti. Dupa infrangerea suferita la Sedan, se proclama sfarsitul
regimului imperial cand Napolen este capturat. Din textele lui Rosetti putem observa o serie de
motive- Franta este privita ca fiind garantul Principatelor, prin lichidarea protectoratului tarist si
aducerea a printului Carol pe tronul de la Bucuresti. Fr e vazuta ca un model politic, in
imaginarul politic roman Fr este poporul ales prin excelenta. Aceasta imagine e preluata din
patrimoniul de fapt a reprezentarilor despre franta Revolutionara pe care chiar ea le a cultivat,
tara care s a emancipat singura si are vocatia de a emancipa si alte state. I-a ajutat pe polonezi,
italieni si romani in lupta lor nationala, aici intalnim tema recunostintei asupra Frantei din partea
romanilor. Reapare tema solidaritatii latine care este subliniata cu atat mai mult cu cat Fr duce un
razboiu cu o putere germanica. Ideea latinitatii romanilor fusesese biletul de intrare in Europa in
anii 1830. Franta nu este doar natiunea aleasa, dar este sora mai mare a Romaniei, este o idee
inradacinata la mijlocul sec al 19 lea , perioada 1870-1871. Ce este interesant este ca liberalii, ca
toti ceilalti romani asista la o schimbare de regim, inlocuirea cu o republica, desi salutata de
Rosetti asa cum Franta fusese republica si la 1840. El spune la 6 septembrie 1870 stirea
capturarii lui Napoleon a cazut ca un traznet asupra Romaniei , ca romani noi n avem dreptul
de a I face lui Napoleon imputarile ce i face opozitia in Franta, aici cand noi nu simteam decat
mana lui salvatoare nu putem decat s-o binecuvantam si acum cand mana salvatoare a cazut.
Insa, noul regim, Republica da un alt caracter razboiului pe care il duce Franta, pt ca nu mai
este razboiul imperiului, ci acum va deveni in Fr ceea ce a fost de la inceput inca in Gerrmania,
un razboi national. 1792, perioada cand intra pe teritoriul Fr armata coalitiei austro- ungar- prus
pt a rasturna regimul de la Paris. Atunci are loc acest moment memorabil si mitic, batalia de la
Valmy, armata franceza nu mai avea o armata regulata, este o armata de voluntari.
In presa franceza va aparea terminologie precum barbariile prusiene. Nu se gaseste
nicio voce in presa liberala care sa incerce sa nuanteze lucrurile sau sa limiteze valul francofiliei.
Rosetti a fost mereu temperamental. Se redesteapta profetismul de la 48. A pastrat tineretea
spritului. A fost respectat de Carol I, care era cu totul alt temperament. Lumineaza-te si vei sti,
voieste si vei putea.- Rosetti
12 sept 1870, a 7a epistola catre cititorii romani. Nu vedeti cum a cazut impreiul in
franta. Nu vedeti ca se srtiga traiasca republica? A cazut el Cuza Voda? Ce mai vreti? Ii conjur
pe membrii G bucurestean si pe cei ce se numesc dinastici sa se uite bine ca guvernul fracnez si
parlamentul au cazut toate odata, fara sa le atinga cineva. Impreiul cade intocmai cum cazu Voda
Cuza si nici acum noi, romanii, nu intelegem? retorica lui va conta mult in ridicarea
temperaturii politice la Bucuresti. Rosetti toarna gaz peste foc.
Liberalii radicali initiaza ca o manifestare de francofilie o campanie de strangere de
fonduri/ajutoare pt ranitii francezi. In romania, campania va fi coordonata de ziarul Romanul.
Vor aparea scrisori ale celor care accepta sa contribuie. Donatiile vor lua mai multe forme. Ori
vorbim de bani, ori de materie textila care sa fie sterilizata si utilizata pentru ingrijirea ranilor. Se
masoara doua lucruri:
1. Impactul mesajului liberalilor in soc. Romaneasca ce este fidela politic. Au ecou si in
Bucuresti, si in provincie, mai ales in partea de S ( Muntenia, Oltenia)
2. Se poate masura amploarea sentimentului de francofile in diferite grupuri sociale si
diferite medii.
In unele cazuri avem o preluare a mesajului de catre grupurile locale. Reaparitia
republicii la paris descatuseaza retorica privind drepurile omului, abolirea sclaviei.
Campania are ecou care traverseaza multe paturi.
Acesta reprezinta cristalizarea unei evolut de decenii in relatiile franco-romane.
22 martie 1871. Explozia unei acumulari de tensiune, sentimente incepute in vara lui 70
in care se amesteca o francofilie frustata de infrangerea Fr. Guvernul republican francez
se va refugia in orasul Tours, unde va ajunge si Rosetti. Parisul a fost atat de bine blocat,
incar Parisul va muri de foame. S-au mancat animale de la zoo.
Ieri am mancat carne de cerb, alaltaieri de urs- Victor Hugo. Orasul a murit de foame
incat a capitulat, dar in anumite conditii. Bismark a cerut ca armata prusiana sa trimita un
detasament astfel incat sa defileze pe Champ dElysee si apoi sa se retraga. gest
simbolic al victoriei.
Se strange colonia germana din Bucuresti la Capsa ( sala Slatineanu) sa aniverseze ziua
imparatului Germaniei.
Francofilia este un ingredient al religiei politice.