Franța la 1450

Între secolele XI – XV lumea creștină a cunoscut

transformări importante atât pe pelan economic și social, cât și
pe plan politic.
În această perioadă, în unele țări din Europa apuseana –
Franța, Anglia, Spania – s-a desfășurat procesul de unificare
teritorială și centralizare politică. Prin acest proce, desfășurat
sub conducerea regalității, a fost diminuată fărâmițarea feudală
și îngrădită puterea nobilimii.
Datorită unor condiții specifice în statele germane și în
statele italiene se va menține pe durata întregului Ev Mediu
fărâmițarea feudală.
 Un aspect politic și social important al secolelor XI – XIII a
fost constituirea monarhiei feudale.
Suveranii – monarhii (regii) au reușit să își subordoneze
întreaga societate, situându-se în fruntea ierahiei feudale.
Acestă situație s-a realizat pe mai multe căi:pe cale
brutală (prin război) sau pe cale pașnică (prin diplomație).
Monarhia și-a asociat Biserica și o serie de instituții
eliminând celelalte centre de putere și concentrând întreaga
putere de decizie în mâinile regelui.
Centralizare a fost favorizată de mai mulți factori:
Dezvoltarea orașelor și lărgirea schimburilor comerciale au dus la
slăbirea puterii economice a nobilimii, deoarece domeniile feudale nu
mai reprezentau principala sursă de bogăție
Alianța regalității cu orășenii, țăranii și clerul, categorii sociale
nemulțumite de starea de dezordine întreținută de nobili care le
punea în pericol activitățile economice. Foarte important a fost
sprijinul acordat de orășeni (burghezia în formare) care punea la
dispoziția regelui bani, armată, juriști și funcționari bine pregătiți
Caracterul ereditar al monarhiei – factor de stabilitate
Dotarea armatelor regale cu arme de foc ce le făcea mai puternice
decât armatele nobililor, care își mențineau tacticile învechite
Necesitatea de a face față pericolului extern a grăbit procesul de
unificare și centralizare statală (ex. Spania)
  Situația Franței în timpul
Carolingienilor
 Neputința de a respinge
atacurile normanzilor a dus
la slăbirea autorității regale
 În aceste condiții populația
cere protecție nobililor
ducând la creșterea
autorității acestora
 Până la sfârșitul secolului al
X-lea regele era ales de către
nobili sporind puterea
acestora

Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma

  Franța în timpul Capețienilor
 Noua dinastie a Capețienilor a reușit să transforme monarhia electivă
(regii erau aleși) într-una ereditară (puterea regală se transmitea
urmașilor)
 Primul rege capețian- Hugo Capet (987-996)- a cerut ca fiul său să fie
uns rege încă din timpul vieții sale, asigurând astfel transmiterea
coroanei în familia sa
 Pentru impunerea autorității regii capețieni se preocupau de mărirea
domeniului regal prin:
- confiscarea de pământuri
- cucerirea pământurilor prin războaie
- moșteniri
- căsătorii favorabile
- convenții de asociere cu mici nobili nemulțumiți de suzeranul lor
direct
Etapele importante ale procesului
de centalizare s-au desfășurat în
timpul regilor din dinastia
Capețienilor (987-1328) și Valois
(1328-1589):
Filip al II-lea August (1180-1223)
Confiscă posesiunile regelui Angliei
de pe teritoriul Franței
Ludovic al IX-lea cel Sfânt (1226-
1270)
Îl obligă pe regele englez să se
declare vasal al său
Întărește instituțile administrative
și financiare ale statului
Ludovic al IX-lea cel Sfânt
(1226-1270)
Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314)
Alipește domeniului regaal provincia
Champagne
Convoacă pentru prima dată Adunarea
Stărilor Generale (1302)
Impune principiul ca ”regele este
împărat în regatul său”

Ludovic al XI-lea (1461-1483)

Anexează ducatul Burgundiei

Filip al IV-lea cel Frumos

(1285-1314)
Războiul de 100 de ani
În secolele XIV – XV eforturile
Capețienilor sunt aproape
zădărnicite de izbucnirea
Războiului de 100 de ani (1337-
1453). Țara a fost jefuită de
armate și de bandele de hoți și
pustiită de războiul civil.
După încoronarea regelui Carol VII,
sprijinit de Ioana d’ Arc, se
restabilește, treptat, autoritatea
monarhiei. La sfârșitul războiului
întreg teritoriuș francez – cu
excepția portului Calais – era
eliberat de englezi.

Ioana d’ Arc
”Filip cel Frumos a adunat la Paris numeroși baroni și episcopi și mai ales a
chemat numeroși burghezi din fiecare oraș al regatului...În ziua zisă,
Enguerrand de Marigny, cavaler și guvernator al întregului regat, vorbind
în n umele regelui Franței, a explicat oamenilor adunați acolo pentru ce
i-a chemat regele....Le-a vorbit despre războiul cu Flandra, de
cheltuielile pe care acesta le cere. El le-a zis burghezilor din regat că
regele dorește să știe dacă ei pot să dea un ajutor pentru a duce războiul
cu Flandra....Apoi s-a ridicat Etienne Barbette, burghez din Paris, și a
vorbit pentru orașul său. El le-a spus că sunt cu toții pregătiți a da
ajutorul, fiecare după puterile sale. Și după aceasta, toți burghezii care
erau veniți din partea comunelor au răspuns în același fel că doresc să
dea ajutorul. Regele le-a mulțumit. După această ședință, o taxă foarte
grea a fost strânsă din regat.”
Citiți cu atenție textul și răspundeți următoarelor întrebări:
1.Ce rege a convocat pentru prima dată Stările Generale? În ce an?
2.Din cine erau formate Stările Generale?
3.De ce au fost ele convocate?