Sunt multe materii care studiaza asta: sociologie,

psihologie socială, antropologie, politologie, istorie,

sociolingvistică ...blablabla. Studierea a inceput in sec 19 si se
bazeaza pe trasaturi biologice. Psihologia sociala studiaza
egalitatea sanselor intre rase, clase blablabla. In 80 au fost
multe institutii/facultati care studiau minoritatea.
Apoi apare studiul nationalimelor aceasta se bazeaza pe
intelegere, descriere si interpretare, studiau natiuni mari&
mici.
Etnicitatea: istoricul termenului.
– Ethne: cuv. gracesc, se referea la o populatie care nu era
asa dezvoltat(complex) politic si social ca si ei. In evul
mediu insemna pagan.
– Grup-etnic are doua intelesuri unu bazat pe axul traditional-
modern si inca una care se refera la cultura
– Se foloseste si pentru populatii cu un profil cultural aparte
– De multe ori se foloseste pentru minoritati sau pt. imigranti
– Sa asociat si cu alte cuvinte: etno-tv, muzica etno
– In vremea comuista sa folosit „nationalitate” iar dupa
„etnie” am ramas cu ambele in vocabular
– Problem is: se suprapune cu alti termeni, are mai multe
intelesuri

Modalităţi de interpretare şi analiză

– Grupul etnic este un actor colectiv, avand profil cultural
comun, omogen in interior, bine conturat, delimitat fata de
exterior si congruenta perfecta intre etnii
– naturalizarea diferenţelor culturale – etnicitatea este
mostenit, profund umana, biologica
– anistoricitatea, inalterabilitatea în timp a esenţei etnice,
congruenţă aproape perfectă între etnicitate şi unitate
culturală, loialitatea primordială
– termenul etnic reprezinta: etnie-cultură-comunitate
– ce apartine de etnic: culturale, istorice, rasiale, religioase
sau lingvistice, origini ancestrale comune,
– etnicitatea obiectiva: clasificarea grupurilor, includerea unui
individ intr-o categorie, normal ca dupa criterii
– etnicitatea subiectiva: proces de identificare/ consientizarea
diferentelor culturale
– deci grupul etnic este comunitatea care se considera si este
considerat diferit, ei reprezinta un grup de oameni care is
legati prin credinta subiectivă într-un strămoş comun
Unitate structural-culturală versus apartenenţă simbolică.
– Identitatea etnica se poate observa la cineva in multe feluri
(ex. Cum se inbraca)
– Stilul de viata mai demult reflecta identitatea etnica dar
acuma nu prea
– Id. Etnica ii simbolic in zilele noastre, indivizi participa la
evenimente speciale pt credinta lor

Primordial versus situaţional.

– Primordialismul reprezinta un fel de atasament comunitar
– Alogeni: cei care nu se leaga etnic de poporul respectiv, ei
nu sunt loiali comunitatii politice. Legaturile sociale sunt
deobicei primordiale

Tradiţional versus modern

– Traditionalisti zic ca etnicitatea este identitatea istorica,
etnicitatea este un proces indelungat miltiseculara, mituri
comune ,cultura istorica comuna asociat cu teritoriul;
modernisti zic ca identitatea trece prin ma multe faze, ei
inventeaza comunicări de masă standardizată (tipar), apare
harta cu delimitari etnice si muzeele
– teoria etnosimbolismului: situatie minimala de grup (au in
comun criteriile...) si asumarea identităţii de grup
(solidaritate ...)
–
Etnicitatea esenţă sau relaţie (şi graniţă)
– Esenţialismul: filozofie a ştiinţei ce presupune căutarea
caracteristicilor esenţiale, definitorii ale obiectelor atât din
lumea naturală cât şi din cea socială
– În conformitate cu acest mod de a asuma obicetul cercetat,
etnicitatea este văzută de fiind un grup închis către
exterior, relativ omogen în interior, format din indivizi care
în mod obiectiv şi ineluctabil sunt purtători ai unei esenţe
culturale adînc înrădăcinate şi în mod exclusiv definitorie
pentru sinele lor social
– antropologia tinde să considere etnicitatea ca o relaţie, ca
un proces social şi nu neapărat bazat pe diferenţe culturale.
Determinat biologic versus instrumental.
– Cea biologica zice ca daca apartii unui grup etic tu porti
anumite gene si poti sa colaborezi mai usor cu cei care au
gene similare. Iar cea instrumentala zice ca ii o chestie de
profit adica daca ai o anumita etnicitate tu te folosest de ea
pt. a indeplini diferite scopuri.
Categoria şi clasificarea etnică.
– Etnonimul: ca si o eticheta pt. a desemna un grup
– Clasificarea etnica: proces, prin tot felu de strategii –
indivizilor li-se atribuie tot felu de caracteristici prin care se
categorizeaza
– Indivizi is atribuie calitati diferite decat calitatile atribuite
de alte etni : ) (ex: din 10 romi 2 zic ca ei nu sant)
Sistemul categoriilor etnice
– Exonime: o denumire pt. un grup dar denumirea este data de un alt grup
– Autonime: denumire pe care si lau dat ei, pt. grupul lor
– Taxonimie – o etnitate care apartine de o alta etnitate (tigani lautari apartin de etnia
romi, sau svabi de germani) au facut mult scandal ca ei vor sa aiba o etnie proprie sa nu
se categorizeze ca sub grupuri.
– Taxonomiile oficiale – categorii etnice folosite de institutii
– De multe ori politici sau folosit de etnicitate: (ex: in 1940 au fost
inregistrate 59 de etnii si in 1959 au fost 126, si tot asa se
schimba din cand in cand) le dadeau drepturi cateodata sau mai
luau – tot asa
Practici şi logici clasificatorii
– exclusivă şi aditivă: la noi se practica prima (ex: adica
inseamna ca ori esti maghiar ori esti roman), iar adoua - in
SUA poti fi si-si (ex: italiano-polono-american)