ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA E BUSINESS ȘI TURISM

Comunități etnice în România. Minoritatea Elenă

Coordonator științific: Absolvent:

BUCUREȘTI
2017
 Introducere

„Oamenii trăiesc într-o comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun, iar

comunicarea este metoda prin care ei ajung să deţină în comun aceste lucruri. Comunicarea e un
mod al existenței comunităţii. 1“
(John Dewey)

Alături de comunitățile de români, pe teritoriul României trăiesc diferite alte comunițăti entice,
cu tradiții culturale, religioase și lingvistice specifice. Zonele din România care au cea mai mare
diversitate etnică sunt: Banatul, Bucovina, Transilvania și Dobrogea, iar Oltenia și Moldova se
manifestă o diversitate etnică mai redusă.
Luându-se în considerare situația minorităților entice din întreaga lume, se poate spune că
România poate fi considerată un model European al relațiilor interetnice, acest lucru datorându-se
legilor ce sancționează aspru discriminarea și permite persoanelor ce aparțin comunităților entice
să devină politicieni profesioniști. De asemenea, se poate considera că România este un model
pentru Europa, deoarece statul român accepta învățământul în limbile diferitelor etnii și
universitățile multiculturale2.
Minoritățile entice care conviețuiesc alături de români pe teritoriul României sunt maghiarii,
rromii, ucrainienii, germanii, rușii-lipoveni, turcii, tătarii, sârbii, slovacii, bulgarii, croații, grecii,
evreii, cehii, polonezii, italienii, chinezii, armenii și ceangăii.
Comunitățile minoritare de pe teritoriul României au fost întotdeauna bine reprezentați în
Parlament, deși în structurile legislative promovate de aceștia există legi care prezintă
reglementarea anumitor domenii economice și nu drepturile propriilor etnii. Dintre toate aceste
minorități, în prezent doar optsprezece minorități au câte un deputat din oficiu. Aceste comunități
entice sunt reprezentate în Parlament de partide, asociații și formațiuni politice, cum ar fi Uniunea
Democrată Maghiară din România (UDMR), Uniunea Democrată Turcă, Uniunea Elenă din
România (despe care voi vorbi mai amănunțit în capitolul doi al lucrării) etc.

1
John Dewey, Communication and Progress in the Philosophy, Annual Meeting of the Association for Education in
Journalism, 1981, pag. 29.
2
Ghid de bune practici privind relatarea despre minorităţi în presa românească, Centrul pentru Jurnalism
Independent, 2002.

2
 Conform legislației în vigoare, organizațiile acelor minorități care nu obțin cel puțin un
mandat pentru deputat sau senator, au dreptul la un deputat, în cazul în care au obținut din toată
țara un numar de voturi cel puțin egal cu 10% din numărul de voturi valabil raportate pe țară pentru
alegerea anumitui deputat.

3
 I. CADRU CONCEPTUAL

Acest capitol are rolul de a prezenta concepte, definiții ale termenului “etnie” și “minoritate”,
expunerea rolului minoritarilor în cadrul cultural. De asemenea, acest capitol are ca obiectiv
principal prezentarea grupurilor etnice de pe teritoriul României, minoritatea avută în centru
atenției de-a lungul lucrării fiind cea a grecilor.
Prin intermediul acestui capitol am dorit sa realizez prezentarea elementelor ce constituie
cultura grecilor din România, atât cultura material, cât și cea imaterială.

1.1.Etnie, grup etnic, naționalitate, comunitate

Termenul “etnie” își are proveniența din limba greacă (“ethnos/enthikos”3). În limba greacă,
termenul era utilizat pentru a se referi la păgâni, mai exact era utilizat pentru a se referi la cei care
nu erau greci. În timp, odata cu epoca modern, termenul își extinde sensul și ia conotații religioase,
făcând referire la persoanele care nu erau creștine. De-a lungul timpului, termenul a avut diferite
definiții ce erau mai mult sau mai puțin cu sens vast. Primul care introduce termenul “etnie” a fost
Vacher de Lapouge George, în anul 1896, prin intermediul acestui termen făcând referire la
“populațiile omogene rasial, ce nu se schimbă în ciuda schimbărilor lingvistice, culturale și
demografice.”4
Conform lui Max Weber, etnia este un grup de oameni care susține o credință ce derive dintr-
o comună origine, fapt ce reiese din similitățile obiceiurilor, asemănări fizice sau datorită memoriei
colonizării și migrației.5
Hutchinson și Smith sintetizează următoarele trăsături definitorii pentru însemnătatea
termenului de etnie:

3
[DEX '98] Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan",
Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 282.
4
George Vacher de Lapouge, Les Sélections sociales, cours libre de science politique professé à l'Université de
Montpellier (1888-1889), Editeur A. Fontemoing, Paris, 1896, pag. 211.
5
Max Weber, Economy and Society, University of California Press, Los Angeles, 1978, pag. 165.

4
1. Nume comun propriu;
2. Un mit al originii comune;
3. Cultură comună evidențiată prin religie, limbă și origini;
4. Legătura cu o vatră, nu neaparat ocupată fizic de către o etnie;
5. Amintiri comune;
6. Un sentiment de solidaritate.
Un grup etnic (care este denumit și etnie, grecescul “ἔθνος”-etnos= popor) se definește ca
fiind o colectivitate cadrul unei societăți mari, ai cărei membrii au origine comună, amintiri
comune și împărtășesc un trecut istoric asemănător și din punct de vedere cultural, asupra unuia
sau mai multor elemente simbolice, ca un rezumat al poporului lor. Exemple ale acestor elemente
de natură simbolică sunt sistemul de înrudire, înfățișarea fizică, confesiunea religioasă, limba ori
formele dialectale, afiliația tribală, naționalitatea, fizionomia tipică sau multe alte combinații ale
acestora.
Raoul Girarded consider că națiunea este o entitate teritorială cu care membrii au o strânsă
legătură de natură afectivă și în care aceștia investesc un sens moral. Din punctul său de vedere,
naționalitatea este identitatea colectivă pe care o capătă membrii unei națiuni prin procesul de
identificare cu națiunea. Fuziunea ce are loc între limbă și teritoriu dă naștere națiunii.6
O comunitate se defineste ca fiind un grup de oameni cu interese, credinte sau norme de viata
comune; totalitatea locuitorilor unei localități, a unei țări etc.
Comunitatea etnică este definită ca un grup de persoane, care trăind într-o țară dată sau
localitate, având o origine etnică, religie, limbă și tradiții proprii și unită de această identitate de
etnie, limbă și tradiții într-un sentiment de solidaritate, în scopul prezentării propriilor tradiții,
menținerii formei de cult, asigurării instruirii și creșterii copiilor în concordanță cu spiritual și
tradițiile etniei lor și al ajutorului reciproc între membrii săi.7
Louis Wirtb a dezbătut acest subiect legat de minorități și a afirmat că un grup de minorități
trebuie să îndeplinească două condiții concomitent: să capete un tratament diferențiat, “mai prost”
și membrii sai să fie conștienți de situația lor ca membrii ai grupului minoritar. El este de părere

6
Raoul Girardet, Naţionalisme şi naţiune, Editura Institutul European, Iaşi, 2003, pag. 125-126.
7
“Drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Standarde internaționale. Apecte privind reglementări
interne ale Republicii Moldova.”

5
că “tratamentul discriminatoriu” al minoritarilor este o condiție definitorie pentru un grup
minoritar.
Minoritățile care au pătruns în spațiul românesc de-a lungul istoriei au avut un impact mare
asupra dezvoltării culturale în țara noastră, astfel atât românii, cât si membrii minoritari au învățat
unii de la alții cum să conviețuiască ți să se dezvolte. Politica în domeniul cultural ce este susținută
de europeni are în vedere promovarea identității culturale a unei întregi națiuni, respectarea
acesteia, dar mai ales încurajarea dialogului dintre culturi.
Integrarea europeană în domeniul cultural semnifică promovarea și apărarea diversității prin
intermediul elementelor precum: creația artistică, patrimonial material și imaterial, tradițiile și
obiceiurile, stiluri de viață si mentalități și limbile popoarelor ce conviețuiesc alături de români.
Moștenirea folclorică și etnofolclorică cuprinde arhitectura populară, portul popular, folclorul și
tradițiile și obiceiurile păstrate pâna în prezent, toate aceste elemente constituind elemente de
definesc spațiul românesc.
Dezvoltarea, apărarea și promovarea patrimoniului cultural contribuie într-un mod esențial la
integrarea reușită a României într-o Europă multinațională și multiculturală. Orice element al
culturii populare din spațiile geografice ale României prezintă relații de conviețuire între români
(moldoveni, transilvăneni, munteni, olteni, dobrogeni) cu populații minoritare stabilite în aceste
spații (unguri, bulgari, turci, ruși-lipoveni, greci, italieni și multi alții).
Multiculturalitatea este punerea în comun a mai multor caracteristici, credințe, orientări si
convingeri ale indivizilor ce se află într-un spațiu restrâns și sub protecția guvernelor si
organizațiilor internaționale.
Diversitatea culturală prezintă coexistarea într-o atmosferă armonioasă și interacțiunea a
diferite culture. Minoritățile naționale au un aport considerabil la viața culturală, științifică, dar si
economică a țării prin activitățile întreprinse, prin spiritul de conviețuire și acceptare reciprocă pe
care îl generează, ele reprezentând o bogăție și un atu pentru țara noastră.
Multiculturalismul prezintă răspunsul nevoilor unei lumi în continua schimbare, în cadrul
căreia exprimarea identităților diverse capătă forma provocărilor aduse de statul national.

6
 1.2.Minoritățile din România

În societatea contemporană, care a traversat o multitudine de crize, a identității, culturii,

cetățeniei, educației, etc., interesul este focalizat asupra aspectului cel mai profund, și anume
problematica identitară. Fiind tratată din variate perspective științifice, problema identității,
individuale sau colective, devine un mare centru de interes, nu doar în socilogie, psihologie,
antropologie, istorie, dar și în știința limbajului. Astfel, se poate afirma că limbajul este principalul
instrument prin care omul își definește identitatea.
Minoritățile entice au fost reprezentate dintotdeauna de un procent semnificativ din populația
țării noastre. În urma ultimului recensământ, procentul minorităților din totalul aporximativ de 22
milioane de locuitori, era reprezentat de circa 12%.
Rromii- În România trăiesc astăzi 409.723 rromi, cee ace semnifică 1,8% din populația țării.
Marea majoritate a cetățenilor de etnie rromă este stabilită pe teritoriul Mureșului, Sibiului,
Clujului, Bihorului și Bucureștiului.
Prima atestare documentară cu privire la existența comunităților de rromi este din anul 1068,
mai exact în perioada Imperiului Bizantin. Rromii au avut date mai multe denumiri din partea
popoarelor cu care au intrat în contact. În cee ace privește locul lor de proveniență sunt prezentate
foarte multe teorii.
Rromanologii consideră că aceștia provin din Egipt, în timp ce alți specialiști sunt de părere
că această minoritate provine din nord-vestu Indiei, provincia Punjab. Migrația rromilor către
continentul European s-a făcut treptat, cu opriri în Grecia, Bulgaria, Serbia, Țara Românească,
Moldova, Transilvania, dar au traversat și vestul continentului. Despre acest popor migrator există
numeroase surse documentare, ei fiind atestați sub aspect socio-juridic doar ca robi domnești,
mânăstirești și boierești în sursele concelariilor Țărilor Române (3 octombie 1385). În timpul
perioadei comuniste, programul national al Partidului Comunist Român, numit “Integrarea
țiganilor” și derulat de Ministerul de Interne, viza infracționalitatea acestora. După această
perioadă, minoritatea rromilor a dispărut ca entitate, iar dupa colapsul economic din anii `80 a avut
loc generalizarea acestora de pe piața muncii. La o scurtă perioadă după răsturnarea regimului de
tip comunist, rromii sunt recunoscuți drept minoritate națională. Lucrul acesta a adus după sine
câștigarea unor drepturi politice și civile. Cele aproximativ patruzeci de comunități de rromi

7
existente au înființat numeroase formațiuni politice. Organizația politică “Partida rromilor” are
rolul de a reprezenta, din punct de vedere politic, acest grup minoritar, iar președintele actual al
organizației este Nicolae Păun.
Maghiarii- O altă minoritate importantă din România este cea a maghiarilor. În România
trăiesc aproximativ 1,6 milioane maghiari, cei mai mulți conviețuind alături de români în Harghita,
Mureș, Covasna, Cluj și Bihor. După căderea regimului comunist are loc înființarea Uniunii
Democrată Maghiară din România, uniune ce și-a luat angajamentul de a apăra și reprezenta toate
interesele comunității maghiare din țara noastră. UDMR este reprezentată în Parlament de 27 de
deputați și de 12 senatori, iar principalele interese ale uniunii sunt recunoașterea minoritătilor
naționale ca factor constitutive al statului, creearea condițiilor sociale ce permit tuturor cetățenilor
asumarea, păstrarea și cultivarea identității naționale.
Germanii- În România, numărul germanilor este de aproximativ 120.000, iar teritoriile în
care aceștia trăiesc sunt Timiș, Satu Mare, Brașov, Caraș-Severin și Sibiu. În timpul perioadei
interbelice, au apărut tensiuni în relația cu noua formațiune statală care i-au făcut pe germanii din
țară să fie vulnerabili la ideile nationalist-hitleriste. Prin intervenția Germaniei hitleriste în situația
minorității germane (mutarea germanilor din zona Bucovinei, Basarabiei și Dobrogei, instalarea
conducerii de tip nationalist-socialistă în cadrul minorității germane), au dus la deportarea a
aproximativ 70.000 de germani din teritoriul României, în URSS, iar cei ce au putut rămâne în țara
au fost deposedati de toate posesiunile si proprietățile private, dar și comunitare, precum si
suspendarea drepturilor cetățenești. Germanii din România și-au redobândit dreptul la vot în anul
1950, iar proprietățile le-au primit în 1956.
Evreii- În România trăiesc în jur de 9.000 de evrei, situați în București, Iași, Cluj, Arad,
Suceava, Neamț, Galați, Bihor, Timiș. Prezența pe teritoriul României actuale a primilor evrei este
semnalată încă din vremea Daciei romane prin încadrarea în legiunile romane și trupele auxiliare
a unor evrei. Primele documente scrise cu privire a minoritarii evrei din teritoriul Transilvaniei
datează din timpul lui Ladislau și Coloman (secolele XI și XII). În perioada comunistă, mai exact
în perioada în care la putere s-a aflat Nicolae Ceaușescu, evreii au fost protejați împotriva
abuzurilor. După 1990, evreii sunt reprezentați din punct de vredere cultural și politic de Federația
Comunităților Evreiești din România (FCER), al cărei președinte este Aurel Vainer. În cadrul
învățământului românesc există doua centre de studii iudaice: la Universitatea din Cluj și la
Universitatea din București.

8
 Turcii- Numărul turcilor din România este de aproximatix 29.000, răspândiți în Constanța,
Brăila, Tulcea, București. După anul 1990, minoritarii turci s-au organizat și au format Uniunea
Democrată Turcă din România (UDTR). Principalul obiectiv pe care îl urmaresc membrii acestei
uniuni este revigorarea și transmiterea valorilor culturale și tradiționale etnicilor turci. Prședintele
acestei uniuni este Osman Fedbi.
Ucrainienii- Din totalul populației de pe teritoriul României, aproximativ 67.000 sunt etnici
ucrainieni, iar majoritatea lor locuiesc în Maramureș, Suceava, Satu Mare. Așezările ucrainiene
din partea nordică a Moldovei și a Maramureșului sunt cele mai vechi din țară. Există mărturii
arheologice și lingvistice care arată că a existat o populație slavă ce s-a așezat pe aceste teritorii
din secolul VI, trăind alături de români. Interesele de natură politică și tradițiile istorice și culturale
ale minoritarilor ucrainieni din România sunt susținute și reprezentate de Uniunea Ucrainienilor
din România (UUR), iar președintele acestei uniuni este Miroslav Petrețchi.
Tătarii- În România conviețuiesc alături de români peste 24.000 de tătari, în orașe precum
Constanța, Tulcea și București. Totuși organizațiile care reprezintă minoritatea tătară estimează că
în România ar exista un număr dublu de etnici tătari. Uniunea Democratica Turcă Musulmană din
România a luat naștere după revoluție și este, așa cum afirmă etnicii tătari “organizația etno-
confesională a populației turco-tătare din România”. La scurt timp după înființare, aceasta uniune
s-a divizat în Uniunea Democrată Turcă din România și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-
Musulmani din România. În ceea ce privește religia, credincioșii tătari sub ocrotirea Muftiului
Osman Negeal.
Italienii- Pe spațiul românesc, italienii au sosit mai întâi pentru comerț, mai ales în porturi
precum Galați, Constanța și Brăila, sau ca medici, profesori de muzică și profesori de arme, invitați
fiind de domnitorii români. Din secolul al XVIII-lea începând, italienii au venit masiv pe teritoriul
românesc, în principal specialiști în domeniul constructțiilor, sculptori, decorator, zidari și
pictori.După anul 1990, etnicii italieni din România fac parte din Comunitatea Italiana din
România care a fost înființată la Iași. Etnicii alestei comunități sunt prezenți în viața publică, în
domenii precum literatura, actoria, medicina. Președintele comunității italiene, Mircea Grosaru, îi
reprezintă în Parlament.
Armenii- Minoritatea armenilor din România este formată din aproximativ 2.100 de etnici,
ce sunt grupați în Constanța, București și Transilvania. Dupa căderea refimului comunist, în 1990

9
ia nastere, la București, Uniunea Armenilor din România (UAR), organizație culturală și politică,
condusă de președintele Varujan Vosganian.
Bulgarii- În România trăiesc peste 9.900 de Bulgari, grupați în orașe precum Constanța,
Tulcea, Târgoviște, Arad. Marea majoritate a etnicilor Bulgari din România au emigrat din
ținuturile bulgare la nord de Dunăre în timpul stăpânirii otomane. În prezent, aceasta populație este
compusă din două comunităti diferite- aceea a bulgarilor bănățeni (catolici) și cea a bulgarilor
situați în sudul țării, Muntenia, Dobrogea și Oltenia (credincioși). Limba bulgară se studiază în
mod facultativ de copiii Bulgari în satele bulgarilor bănățen, dar și în câteva școli din județul
Giurgiu și în București. Președintele Uniunii Bulgare din Banat este Nicolae Mircovici, iar cel al
Uniunii Democrate Bulgare este Maria Mirla Dinu.
Albanezii- În cee ace privește numărul etnicilor albanezi, nu există date statistice, deoarece,
la ultimul recensământ realizat în România, această minoritate a fost încadrată în categoria “alte
minorități”.
Pe actualul teritoriu românesc, comunitatea albaneză este atestată, din punct de vedere
istoric, de peste patru sute de ani. Albanezii au venit pe teritoriul țării noastre din cauza
persecuțiilor otomane. Aceștia s-au integrat ușor în mediul politic și cultural românesc datorită
unor afinități de limbă și a unor obiceiuri. După anul 1990, comunitatea albaneză din România a
fost grupată în jurul Uniunii Culturale a Albanezilor. După alegerile din anul 2000 s-a consemnat
intrarea în Parlament a Oanei Manolescu, cea care este și astăzi Reprezentanta și președinta “Ligii
Albanezilor din România”.
Rușii lipoveni- O altă minoritate importantă în spațiul românesc este reprezentată de rușii
lipoveni, în România trăind în prezent 29.774 în orașe precum Tulcea, Constanța, Suceava, Brăila
și Iași.
Sârbii- În România conviețuiesc alături de români aproximativ 20.000 de etnici sârbi,
concentrați în județele Caraș-Severin, Arad, Mehedinți și Timiș. Sârbii din România sunt
reprezentați de Uniunea Sârbilor din România (USR), al cărei altual președinte este Cristici
Ognean, iar deputat în Parlament este Slavomir Gvozdenovici, acesta din urmă făcând parte, de
asemenea, și din grupul minorităților naționale din Camera Deputaților.
Polonezii- În România trâiesc aproximativ 4.200 de polonezi, în orașe precum Suceava,
Hunedoara, București și Timiș. În anul 1990 ia ființă Uniunea Polonezilor din România “Dom

10
Polski”. Sediul central al acestei uniuni se află la Suceava, iar reprezentantul acesteia este
Ghervazen Longher, care este în același timp și reprezentantul acestei minorități în Parlament.
Alte minorități naționale- Nu există date statistice care sa facă referire la etnicii cehi, croați
etc. din România, deoarece acestea au fost încadrate în urma ultimului recensământ din România
în categoria “alte minorități”.

Grecii

Numărul grecilor stabiliți în România este de aproximativ 3.800, adică 0,02% din populația
țării. Cei mai mulți dintre aceștia trăiesc în București, Galați, Hunedoara, Tulcea, Constanța,
Brăila, Bacău, Dolj.
Organizația cetățenilor români aparținând minoritații elene din țara noastră este Uniunea
Elenă din România, iar reprezentantul acesteia în Parlament, dar și președintele ei este Dragoș
Gabriel Zisopol. Uniunea Elenă din România este compusă di douăzeci și patru de comunități
teritoriale, a înființat clase sau secții de învățare a limbii elene. În trei orașe importante , București,
Constanța și Brăila, începând cu anul 1999 există clase mixte în cadrul cărora este predate limba
neogreacă. Uniunea elenilor stabiliți în România a reușit după anul 1990 să redobândească mai
multe dintre proprietățile sale ce au fost confiscate de regimul comunist, printer care amintim
Teatrul Elpis din Constanța, sau Restaurantul Olimpic din Galați.

1.3. Elemente de etnografie

1.3.1. Cultura materială

Elementele de etnografie care scot în evidență cultura materială pe care care au dezvoltat-o
grecii de-a lungul istoriei lor pe teritoriul spațiului istoric se prezintă sub forma monumentelor
construite de aceștia, bisericile grecești, școlile grecești, teatre etc.

11
 BISERICA GRECEASCA “METAMORPHOSIS”

Acest monument reprezintă un lăcaș de mici dimensiuni, ce este amplasat în zona istorica a
orașului Constanța, situat în apropierea plajei Modern. Povestea acestei frumoase clădiri începe în
urmă cu un secol și jumătate, în perioada în care Dobrogea se afla sub stăpânire otomană și marca
“nașterea” primului lăcaș de cult de natură creștină din Constanța. În anul 1862 a demarat
construcția bisericii, cu acordul sultanului Abdul Aziz Bin Mehmet Han, iar prin această
construcție sultanul răspunde pozitiv la cererea Comunității Elene din Constanța de a se construe
un lăcaș de cult în zonă.

Multe dintre obiectele ce înfrumusețează Biserica “Metamorphosis” sunt foarte prețioase și

sunt aduse de etnicii eleni. Una dintre icoanele importante ale bisericii elene “Metamorphosis” îl
inscripționează pe Sfântul Fanurie, sfânt ce este foarte iubit pe ortodocșii greci. Pictura din
interiorul bisericii este realizată în ulei de către un Pictor grec venit de pe muntele Athos.

Deși în prezent Biserica “Metamorphosis” păstrează doar numele de origine elenă, deoarece
de-a lungul timpului pictura a fost înlocuită, iar preoții cu origini grecești au plecat din orașul
Constanța, există o sărbătoare marcată de biserica elenă care aduna toți etnicii greci din oraș.
Sărbătoarea poartă numele Sfântului Fanurie, simbol al credincioșilor Greco-ortodocși și se
celebrează pe data de 27 august.

Biserica grecească “Metamorphosis” stârnește atenția trecătorilor prin dimensiunile mici pe

care le are, dar și prin unicitatea arhitecturii. Prin frumusețea sa și prin importanța avută, lăcașul a
devenit în mod oficial monument istoric, dar și monument de cultură al orașului Constanța.8

TEATRUL ELPIS DIN CONSTANȚA

Un alt monument grecesc ce se adaugă listei elementelor grecești de pe teritoriul României

este reprezentat de Teatrul Elpis din orașul Constanța. Acesta este unul dintre cele mai
representative immobile din patrimonial cultural al județului Constanța. În data de 24 septembrie
1890 se înființează societatea care are același nume, scopul acesteia fiind reunirea locuitorilor greci
ai orașului de la malul Mării Negre, acordarea de ajutor din punct de vedere material școlilor
grecești ale orașului, dar și ajutorarea nevoiașilor (indifferent de rasă, naționalitate sau religie).

8
Stavros, M., Comunitatea Elenă din Constanța, Editura UER Press, București, 2013

12
 Sala Teatrului “Elpis” este rodul ideilor lui Louis Piver, arhitect francez, și a fost ridicată
printr-un efort financiar al membrilor Comunității grecești din Constanța. Societatea “Elpis” este
întreținută din donațiile compatrioților eleni, dar și prin cumpărarea acțiunilor la bursă de la Banca
Națională a Greciei care aducea un câștig sigur.

În prezent, acest teatru grecesc simbolizează inima vechiului cartier elen al orașului
Constanța.9

BISERICA GREACĂ DIN BUCUREȘTI

Monumentul a fost construit între anii 1893-1900 de către guvernul elen ca reprezentanță
diplomatică a Greciei în România. Depinde, din punct de vedere canonic, de Patriarhia Ecumenica
de Constantinopol și are în încadrare preoți greci.

Biserica prezintă o deosebită arhitectură, cu multe elemente specific Greciei, și poate fi

considerate drept monument architectural care poate fi vizitat. Coloanele sale imită monumentele
arhitecturale grecești din Atena, iar interiorul bisericii este tipit orthodox, ce are un altar așezat în
partea anterioară a bisericii, restul spațiului putând fi ocupat în timpul slujbei de enoriași.

Portul traditional grecesc

Portul traditional grecesc reprezintă o parte frumoasă a culturii deosebit de bogate a

grecilor. O parte din caracteristicile acestora se poate regăsi în costumele bizantine.
În ceea ce privește stilul componentelor costumelor, se pot face anumite generalizări.
Particularitățile apar în funcție de zona Greciei pe care costumele o reprezintă, materialul din care
sunt confecționate, numărul pieselor, componentelor și bijuteriile care împodobesc portul
persoanelor care le poartă .De exemplu, în cazul femeilor, bijuteriille representative sunt cele care
împodobesc gâtul și mijlocul: salbele aurii, brâiele din materiale aurii și tot ce împodobește
costumul traditional grecesc femeiesc semnifică bogăția familiei din care aceasta se trage.
Se face o observație asupra elementelor costumelor, în special asupra celor din zona
continentală a Greciei: la prima vedere se poate spune că toate costumele tradiționale ale femeilor

9
http://www.info-sud-est.ro/grecii-in-constanta-veche-istoria-unui-cartier-aproape-uitat, accesat la data
17.06.2017.

13
sunt asemănătoare, însă la o privire mai amănunțită se observă anumite particularități care denotă
poziția socială a celor care le poartă. În aceeași zonă se pot întâlni mai multe tipuri ale aceluiași
costum, cum ar fi cel de zi cu zi, care este confecționat din materiale simple, costumul de
ceremonie, care este confecționat din materiale fine și scumpe, cel mai adesea acesta fiind alcătuit
din mai multe piese. Cel mai important costum este acela de nuntă, deoarece este confecționat din
materiale foarte fine, este bogat în decorațiuni și în broderii.
În România, costumul popular grecesc cel mai întalnit este acela din partea continental,
Attica. Acest costum nu este popular doar în Diaspora, cât și pe teritoriul Greciei. Acest costum
și-a câștigat popularitatea în vremea Războiului pentru Independență din 1821.10

Fig. 1. Costum din Attica- bărbat Fig.2. Costum din Attica-femeie

Costumul din Attica pentru bărbat (Fig. 1.) este un costum de oraș care are ca element de
bază “fustanella” și o jachetă care este brodată cu fir de aur.
O versiune asemănătoare a acestui costum a fost purtată de partizani în Războiul de eliberare
de de sub dominație otomană. Fustanella conținea patru sute de pliuri triunghiulare adunate și

10
http://www.elpis.ro, accesat la data 16.06.2017

14
strânse în talie. În amintirea ținutei acesteia, garda regală din Atena, care este cunoscută sub
numele de Tsoliades, poartă un costum asemănător acestuia.
Elementele acestui costum traditional sunt: poukamiso (cămașa), foustanella (fusta), segouni
(vesta brodată), kaltses (ciorapi albi), gonatares (jartiere), zonari (brâul), tsarouhia (pantofii cu
ciucure) și elemente decorative.
Costumul din Attica pentru femei (Fig.2.) este un costum reprezentativ, iar cel mai
remarcabil element al acestuia este firul de mătase colorată cu care este brodată cămașa alba. Acest
costum are și o vestă din lână ce este confecționată în casă. Pe cap, femeile poartă un batic de
culoare alba care are pe margini ciucuri, tot de culoare alba, ciucuri ce sunt confecționați în casă.
Elementele costumului tradițional pentru femei, din zona Attica sunt poukamiso (vestă lungă
ce se poartă pe dedesubt), segouni (vesta confecționată din lână), fousta (o fustă de culoare alba),
mantili (batic), papoutsia (pantofi) și obiecte decorative pentru gât(elemente ce semnifică bogăția
fetei care poartă costumul).11

Fig. 3. Costum de Creta-bărbat Fig. 4. Costum de Creta-femeie

11
http://www.elpis.ro, accesat la data 17.06.2017

15
 Un alt port tradițional foarte important pentru cultura elenă, care este utilizat de etnicii greci
din România este cel din insula Creta.
În cee ace privește costumul de bărbat (Fig.3.), acesta are ca element distinctive pantalonii
largi ce se strâng la jumătatea gambelor. Deasupra cămășii este purtată o vestă din lâna, diferită de
cea din zona continentală care era brodată cu fir de aur, aceea din zona insulei Creta fiind brodată
doar cu lână, datorită faptului că acestea nu sunt costume de gala, dar și din cauza clime ice diferă
de cea continentală. La mijloc este purtat un brâu de culoare roșie, iar peste acest brâu este pusă o
centura cu teacă în care este pus pumnalul.
În cadrul costumului pentru femei (Fig. 4.), acestea poartă șalvari ce sunt diferiți de cei din
costumele turcești (distincția fiind data de modul de prindere a elasticului- care la greci este pus la
gleznă); peste șalvari este pusă o fustă alba și două fote: în față și în spate (cea din spate este de
culoare roșie, iar cea din față este brodată manual cu diferite modele). Pe deasupra cămășii albe
este pusă o festă neagră din catifea care este brodată din belșug cu fir de aur. În zona gâtului sunt
prinse salbe, iar pe cap este pus un batic. Baticul este de două feluri: unul alb, ce este purtat în zile
de sărbătoare și unul alb ce este purtat în zilele obișnuite.
Alte costume improtante sunt cele din zona Pontică, din Thessalia, Makedonia.

Așezări și gospodării grecești în România

În urma ultimului recensământ din anul 2002, în România trăiau alături de români 6.500 de
greci, cea mai mare parte a acestora în București și zonele ce înconjoară capital, Constanța, Brăila
și Galați. Cea mai mare concentrare de etnici greci se află în județul Tulcea: în comuna Izvoarele
(30,05% din populația comunei) și orașul Sulina (1,34% din populația orașului). În restul orașelor
din România, unde există greci care conviețuiesc alături de români, ponderea minoritarilor eleni
este sub 1%.
1.3.2. Cultura imaterială

Acest subcapitol are rolul de a prezenta semnificația elementelor de etnografie ale minorității
grecești din România, elemente ce sunt materializate prin intermediul culturii imateriale. Mai
exact, cultura imaterială se reprezintă prin elemente precum tradiții și obiceiuri ale grecilor din

16
România, credințe și superstitți, cântece și dansuri tradiționale și nu în ultimul rând, ansamblurile
folclorice.12

Tradiții și obiceiuri

Anotimpul primăvara reprezintă pentru greci, atât din Grecia, cât și din România, perioada
anului în care se sarbătorește o serie de evenimente.
Seria de evenimente începe cu Sărbătoarea de “Lăsata secului”, sărbătoare care se mai
numește Carnaval. Perioada de post debutează cu “Lunea curată” și se încheie cu Sâmbăta Mare
și durează șapte săptămâni. Lunea curată marchează începutul celor patruzeci si opt de zile de post.
“Psihosavato”, sau Sâmbăta morților, reprezintă sâmăta dinaintea începerii perioadei postului
și mai poartă numele de “Ziua tuturor sufletelor”. În această zi se fac slujbe pentru pomenirea
morților în incinta bisericii. Ritualul este acelși ca și în cultura română: familiile dau liste nu
numele persoanelor trecuți în neființă, aceste nume sunt citite în biserică pe parcursul slujbei și
este împărțită coliva celor prezenți.
În această seară, oamenii se îmbracă în haine de carnaval și merg din casă în casă.
Carnavalul-Apokries are loc înainte de începerea postului. Pe parcursul postului până în
săptămâna mare, nunțile, festivalurile, petrecerile sunt interzise. Grecii folosesc cele trei săptămâni
dinaintea postului pentru a sarbători, astfel având loc trei festivități mari în zilele de duminică.
Prima poartă numele de “Protofoni” (în traducere- “Prima Voce”), iar acest nume al festivității
vine de la un înțelept grec care anunță apropierea postului. În timpul săptămânii care se încheie cu
“Protofoni”, singura zi de sărbătoare este vinerea, deoarece precede sărbătoarea “Psihosavato”, iar
pe parcursul acestei zi sunt pregătite vasele pentru începerea postului.13
A doua sărbătoare se numește “Kreatini” (“Plină cu carne”) și pe parcursul acesteia grecilor
le este permis să mănânce carne în zilele de Miercuri și Vineri.
Cea de a treia sărbătoare poartă numele de “Trini”(“Plină cu brânză”). Așa cum sugerează
și numele, grecii consumă brânză pe parcursul celei de-a treia săptămâni. Pe parcursul perioadei
de post, grecii se vizitează și desfășoară activități distractive și recreeative, precum: jocuri, cântece,

12
Nicolae, P., Comunitatea Elenă din Prahova, Editura UER Press, București, 2012.
13
Scalcău, P., Grecii din România, Editura Omonia, București,2005

17
spun glume. Prejudecata și mândria sunt lăsate de-o parte și primează buna dispoziție. În ultima
noapte a carnavalului, care este cea mai importantă a acestei perioade, se aprind artificii pe străzi.
De asemenea, ultima zi a carnavalului, tinerii îngenunchează în fața celor în vârstă și le cer
iertare pentru păcatele pe care le-au făcut. Astfel, ei își lasă sufletele “curate” pentru a sărbătorii
următparea zi, adică “Lunea cea curată”-Katari Deftera.
Brățara din luna martie-În ziua de 1 Martie mamele obisnuiesc să împletească brățări pentru
copiii lor, brățări ce poartă numele de “martis”. Acestea sunt confecționate dintr-un șnur alb și
unul roșu și sunt legate la încheietura mâinii copiilor. Superstiția pe care aceste brățări o aduc este
aceea ca brățările trebuie purtate pentru a feri obrajii copiilor albi de arsurile soarelui. Brățările se
poartă de la miezul nopții de 1 martie, până în Noaptea Paștelui. În momentul în care încep
artificiile tradiționale, aceste brățări sunt scoase și se aruncă în foc.

Sărbătoarea Buna Vestire- “O Evaghelismos”

Pentru grecii de pretutindeni, această zi de 25 martie are o dublă însemnătate: celebrarea

Sărbătorii de Buna Vestire a Fecioarei Maria și Ziua Independenței a Greciei.
1 Mai este considerate o sărbătoare a primăverii și a fertilității și este considerate, ca și
pentru români, zi liberă. Familiile de greci merg în parcuri, la picnicuri, copiii culeg flori, iar aceste
flori sunt împletite în coronițe. Aceste ghirlande se păstrează până la Sărbatoarea Tăierii Capului
Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) și sunt considerate a fi aducătoare de noroc și prosperitate
în casele oamenilor.

Sărbători naționale păstrate de etnicii eleni din România

Atât grecii, cât și minoritatea elenă din România celebrează două zile naționale: pe data de
25 martie și pe 28 octombrie.
Ziua de 25 martie – Marea Revoluție a poporului elen din 1821 a reprezentat un efort uriaș
pentru scurtarea îndelungatei sclavii de patru veacuri și restabilirea libertății și demnității națiunii.

18
Această revoluția a reprezentat, de-a lungul a nouă ani, un șir nemăsurat de lupte victorioase, dar
și înfrângeri, precum și un șir de evenimente politice și demersuri diplomatice.
28 octombrie 1940- Ziua Marelui NU- reprezintă ziua în care Mussolini îi dă ultimatum
premierului grec, Ioannis Metaxas, pentru permiterea trecerii trupelor italiene pe tertoriul Greciei;
în caz contrar avea de confruntat războiul. Premierul grec răspunde printr-un categoric “NU”, iar
la aproximativ două ore Grecia este atacată, astfel intrând în cel de-al Doilea Război Mondial. În
următorul an, în luna mai, Grecia se eliberează. De atunci, Grecia sărbătorește “Ziua Demnității”,
comemorând toti eroii căzuți în timpul luptei antifascistă. Cu prilejul acestei sărbători naționale,
în Grecia au loc parade militare și manifestări cultural-artistice, iar etnicii eleni din România
celebrează această sărbătoare prin spectacole commemorative.14

Obiceiuri și datini de Paște

Primul Sinod Ecumenic a stabilit în anul 325 după Hristos, ca Paștele Creștin să fie sărbătorit
în prima zi de duminică de după Luna Plină a echinocțiului de primăvară. Obiceiurile grecilor în
perioada Paștelui reprezintă ecoul vechilor tradiții grecești pe care religia creștină le-a acceptat.
Aceste obiceiuri constituie o verigă ce leagă trecutul de prezent.
Grecii din România care vin din insulele grecești și-au păstrat tradiția de a confecționa o
păpușă ce poartă denumirea de “Kira-Saracosti”, aceasta având șapte picioare, adică atâtea
săptamâni de post până la Sărbătoarea Paștelui, nu are gură pentru a nu mânca, deoarece se află în
post și pentru a nu îu vorbi pe semenii săi de rău, fără nas pentru a nu mirosi mâncărurile si pentru
a nu fi ispitit, cu urechi pentru a auzi ceea ce este bun și cu mâinile împreunate pentru a se ruga.
Grecii rup în fiecare vineri dinaintea postului câte un picior al păpușii, iar ultimul se rupe în
Vinerea Mare.

14
http://www.ambasada.ro/pagini/27/ziua-nationala-a-greciei.html, accesat la data 17.06.2017

19
 Dansurile tradiționale grecești

În viața grecilor , dansul a jucat dintotdeauna un rol important, acesta jucând un rol
important încă din Antichitate. În prezent, Grecia este una dintre puținele țări europene în care
dansurile tradiționale sunt pătrate încă vii. Dansurile tradiționale sunt transmise din generație în
generație, deoarece oamenii se bucură de ele, acestea fiind prezente la toate sărbătorile și în viața
de zi cu zi.
Minoritatea greacă din România duce mai departe aceste dansuri, din generație în
generație. Dansurile tradiționale grecești sunt învățate de membrii Uniunii Elene din România în
cadrul comunităților teritoriale. Fiecare comunitate grecească tradițională are unul, sau chiar mai
multe ansambluri artistice grecești ce sunt formate atât din greci, cât și din personae simpatizante
a culturii elene. 15
Ansamblurile artistice grecești sunt instruite de coregrafi care își învață membrii tehnici
de dansuri pe care ei la rândul lor le-au învățat direct de la instructor profesioniști greci.
Cele mai representative dansuri tradiționale sunt Kalamatianos și Tsamikos, acestea fiind
cunoscute de toate comunitățile teritoriale din România. 16

15
Stavros, M., Comunitatea Elenă din Constanța, Editura UER Press, București, 2013
16
Poukamisas, G. D., Dialog cu istoria, Editura Omonia, București, 2009

20
 II. SCURT ISTORIC AL RELAȚIILOR GRECO-ROMÂNE

Evoluția istorică a românilor relevă prezența permanentă a grecilor în teritoriul carpato-

danubiano-pontic. Din perioada lui Acornion (solul lui Burebista), la Pilarino (medicul lui
Constantin Brâncoveanu), sau în vremea lui Apostol Arsaki (primul ministru al lui Alexandru Ioan
Cuza, grecii au fost integrați în viața de zi cu zi a geto-dacilor, iar mai apoi în viața românilor.
Niciun alt popor ce este mai apropiat sau mai îndepărtat de granițele spațiului românesc nu poate
egala influența pe care a avut-o poprul elen asupra românilor, a învățăturilor dobândite dintr-o
conviețuire a celor două popoare laolaltă.
Ceea ce i-a îndreptat pe greci spre ținuturile de la Nordul Dunării încă din Antichitate a fost
posibilitatea descoperirii și colonizării de teritorii noi, țărmuri noi, explorarea acestora. Aceștia și-
au ridicat cetăți în bazinul Mării Negre și au dezvoltat o viață urbană, acest lucru fiind vizibil în
present prin uimitorul inventor arheologic ce a rămas în urma lor: drumuri, monumente funerare,
case memoriale etc.17
În ceea ce privește relația româno-elenă, din punct de vedere politic, existăo relatie foarte
buna bazată pe un dialog constant. Factorii ce întăresc aceasta bună relație sunt cooperarea
economică și investițiile, comunitatea românească din Grecia și comunitatea elenă din România
și nu în ultimul rând relațiile din perspectiva cultelor (ortodoxia). Relațiile diplomatice dintre statul
Român și Republica Elenă au fost stabilite în data de 5 martie 1880 la nivel de legație și sunt
ridicate la nivel de ambasadă în data de 1 ianuarie 1939. Aceste relații au fost întrerupte în vremea
celui de-al doilea război mondial, dar au fost restabilite la data de 25 august 1956 la nivel de
ambasadă.
La nivel de cooperare economică, începând cu anul 2004, Comisia economică mixtă Româno-
Elenă a fost înlocuită de consultări bilaterale ce au loc la nivel de director general al Ministerelor
Economiei celor două state.
Din punct de vedere al cooperării cultural-științifice, relațiile româno-elene se desfășoară
prin intermediul unei colaborări culturale dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene.

17
Scalcău, P., Rățoi, T., Grecii din România, Ediția a II-a, revizuita și adăugită, Editura Omonia, București, 2006.

21
 2.1.Scurtă prezentare a UNIUNII ELENE DIN ROMÂNIA

Uniunea Elenă din România reprezintă o organizație cu profil etnic, cultural și educațional,
apolitică, non-profit. Aceasta a fost înființată în data de 28 decembrie 1989. Are statut de persoană
juridică din 26 februarie 1990 și de utilitate publică din data de 2 august 2008.
Uniunea Elenă din România reunește în mod liber consimțit Comunitățile elene de pe teritoriul
României.
Comunitățile elene de pe teritoriul României sunt formate din cetățeni români de origine
greacă, dar și filoeleni; filoelenii sunt persoane care se comportă potrivit normelor de viață,
obiceiurilor și tradițiilor elene. Este cea mai mare familie a grecilor și filoelenilor din România, cu
peste 10.000 de membrii, ce exercită pentru populația elenă din România un rol spiritual,
educational, cultural, social-caritabil și de parteneriat social.18
Relațiile ce se stabilesc între UER și comunitățile elene teritoriale se bazează pe un principiu
important, și anume principiul solidarității, cu respectarea normelor de conducere democratică, în
comun convenite, în condiții de sprijin reciproc și de valorificare eficientă a resurselor umane,
material, dar și financiare. În esență, Uniunea Elenă din România reprezintă continuatoarea istorică
și juridică a Comunităților elene constituite și organizate ăn România în decursul istoriei, care
exercită pentru populația greacă din teritoriul României un rol spiritual, educational, cultural.
Fiind puntea națională de legătură între România și Grecia, Uniunea Elenă din România are
ca scop fundamental sprijinirea, reprezentarea și promovarea, pe planuri nationale și internationale
a intereselor populației elene din România.
Ce își propune UER?
 Păstrarea, dezvoltarea și exprimarea liberă a identității entice, culturale, lingvistice și religioase a
membrilor.
În acest scop:
- A editat și tipărit propriile cărți, dicționare, manuale școlare;
- A organizat olimpiade de Limbă Neogreacă (local, județean, national și international);
- A organizat workshop-uri (“Zilele Bucureștiului-Târg de produse și obiceiuri tradiționale
grecești”).

18
Poukamisas, G.D., Dialog cu istoria, Editura Omonia, București, 2009

22
- A fost precursorul aderării a multor ansambluri artistice grecești la Consiliul Internațional al
Dansului UNESCO.

 Reprezentarea intereselor comune ale populației elene în raport cu autoritățile publice locale și
centrale, cu celelalte culte religioase și minorități, cu organizațiile neguvernamentale, din țară și
din străinătate;
Astfel:
- Păstrează activă legătura cu: băncile și firmele grecești din România; organizațiile grecești mondial
(precum Secretariatul General al grecilor de peste hotare); instituții publice precum Parlamentul
României și Ministerele; alte minorități naționale si ONG-uri.
- Intermediază retrocedările proprietăților Comunităților Elene din România și finanțează din
bugetul de stat a reabilitării școlilor, monumentelor istorice și bisericilor grecești din România;
- Are sedii pentru toate Comunitâțile Elene member (24 sedii) și de asemenea, există și Biblioteca
UER, Tipografia UER și Editura UER Press.
 Dezvoltarea unor proiecte naționale și internaționale privind religia, limba, istoria și cultura
grecilor.
În acest scop, a realizat:
- Proiecte naționale: “Festitalia“, “Dialog cu timpul și cu lumea“,“Ziua Minorităților
Naționale“,“Tabere de învățare și perfecționare a dansurilor tradiționale grecești“,“Pelerinaj în
familia UER“,“Festivalul Tineretului de la Costinești“,“Alfabetul Conviețuirii“ etc.
- Proiecte internaționale: “Zilele Prieteniei Româno-Elene“,“Olimpiada Internațională a
Elenismului“,“Tabere tematice în Grecia“,“Tineret în acțiune“ etc.

2.2.Grecii din România

Activitatea etnicilor eleni din România s-a realizat într-o legătură strânsă cu majoritatea
românească. Deși grecii își păstrau vie tradiția, prin educarea copiilor în școli grecești, sărbătorind
evenimentele naționale și cele religioase, purtând costumele lor tradadiționale, membrii
comunităților grecești participă intens la viața românească.
Uniunea Elenă din România se bucură de sprijinul statului elen prin intermediul Ministerului
de Externe, prin Ambasada Republicii Elene la București și prin Secretariatul General al Grecilor
de peste Hotare.

23
 1.1.1. Organizații și asociații ale grecilor din România

În cadrul Uniunii Elene din România sunt organizate comunități teritoriale în douăzeci și
unu de localități. Primele comunități ce s-au înființat și organizat sunt cele din București,
Constanța, Galați, Tulcea, Brăila, Piatra Neamț, Iași, Prahova și Călărași. După apariția acestora
nouă, se înființează comunități teritoriale în Sulina, Roman, Pitești, Onești și Roman, iar apoi în
Craiova, Izvoarele, Calafat, Turnu Severin, Babadag, Cluj și Zalău.19
Prin intermediul comunităților teritoriale de eleni, viața grecilor din România începe să
pulseze. În cadrul comunităților s-au format de-a lungul timpului cluburi, grupuri și ansambluri
culturale care și-au câștigat prestigiul în viața culturală românească.
Uniunea comunităților grecești este formată din membrii de etnie elenă, dar și din membrii
români care simpatizează cultura greacă. Membrii simpatizanți ai tradițiilor, culturii si stilului de
viață grecesc se numesc filoeleni (în traducere din limba greacă, termenul semnifică “prieten al
grecilor”). Membrii comunităților elene desfășoară activități recreeative, distractive sau de
îmbogățire a cunoștințelor în cadrul comunităților cărora aparțin.
Comunitățile Elene din România sprijina dezvoltarea membrilor săi prin intermediul
taberelor de copii, deplasări în pelerinaje sau excursii.
Pe lângă comunitățile elene teritoriale, există și asociații de prietenie româno-elene, cum ar fi
de exemplu Asociația Ceahlău-Olimp, ce a fost fondată în anul 1991 la Piatra Neamț, sau Asociația
Culturală Ellas din București.
Cele mai importante comunități elene din România se află la București, Ploiești, Galați, Iași,
Constanța și Brașov.

2.2.2. Învătământul în limba neoelenă în România

Un rol important pe care care îl are Uniunea Elenă din România în dezvoltarea membrilor
săi, este asigurarea că aceștia duc mai departe cunoștințele limbii neoelene, înțelegerea ei și
recunoașterea acesteia pe plan intern și international.

19
„Grecii din România”-Paula Scalcău, Editura Omonia, București 2005, pagina 204-205.

24
 Limba neoelenă sau limba grecă modern simbolizează a cincea etapă din evoluția limbii
elene, după greacă miceniană, antică, cea din perioada elenistice și perioada medievală. În prezent,
această limbă este vorbită de aproximativ șaptisprezece milioane de personae, cei mai mulți fiind
greci și ciprioți. Se consider că momentul simbolic al apariției limbii modern grecești este anul
Căderii Constantinopolului, 1453, chiar dacă, din punct de vedere lingvistic, ea a fost formată încă
din secolul al XI-lea. Aceste două limbi, modern și veche, au coexistat timp îndelungat, în prezent
existând regiuni care conserve formele scrise ale limbii arhaice.
Conform legislației în vigoare, elevilor care aparțin unei minorități naționale,care
frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau altă limbă decât cea maternă,
în cazul de față minoritatea elenă, li se poate asigura la cererea lor ca disciplină de studio limba și
literature maternă, dar și istoria și tradițiile minorității din care face parte. Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului aprobă programele și manualele disciplinelor de studio
aparținând minorităților naționale.20
Limba neoelenă se poate studia atât în cadrul unităților de învățământ (școli, licee). În cadrul
Universității din București este secție separate în cadrul Facultăților de Limbi Străine unde este
studiată gramatica limbii neoelene, cultura, istoria și arta Greciei. De asemenea, limba neogreacă
poate fi studiată de membrii Uniunii Elene din România în sediile comunităților locale, limba fiind
predată de profesori greci aduși din Grecia și plătiți de statul grec.
Predarea limbii grecești în cadrul învățământului românesc se bazează pe un model
comunicativ-funcțional ce este adecvat particularităților vârstei elevilor, profesorii urmărind
dezvoltarea competenței de comunicare a elevilor, cultivarea interesului pentru studiu.
Uniunea Elenă din România, prin preocuparea Ministerului Educației Naționale și Cercetării
Științifice din România, a făcut posibilă desfășurarea mai întâi a Olimpiadei Națională a
Elenismului, iar din din anul 2014, în România se desfășoară și Olimpiada Internațională a
Elenismului. 21
Olimpiada de Neogreacă se desfășoară conform metodologiei Ministerului Educației
Naționale și Cercetării Științifice din România, astfel: elevii se înscriu în cadrul Olimpiadei locale,
iar apoi în funcție de punctajele obținute, se clasifică în urmatoarea etapa: județeană, urmân etapa

20
http://www.elpis.ro, accesat la data 18.06.2017
21
http://www.uniunea-elena.ro/Articole/Programa, accesat la data 18.06.2017

25
națională, iar în cele din urmă etapa internațională la care sunt reuniți în România elevi din toate
colturile Europei, membrii ai minorităților grecești.
Prima Olimpiadă Internațională a Elenismului a luat naștere în România, prin sprijinul
Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, fiind una dintre marile realizări ale
Uniunii Elene din România. Această competiție reunește elevi din România, dar și din alte țâri
unde se studiază limba neogreac, elevi ce au obținut performanțe deosebite în domeniul
comunicării în acastă limbă și în promovarea în lume a civilizației și culturii grecești.
Conform prevederilor Articolului 3 (1) din Regulamentul specific de organizare și
desfășurare a Olimpiadei d limba neogreacă, ce a fost aprobat cu numărul 60879, în data
10.10.2013 Olimpiada de limba neogreacă are etapă internațională, iar din România având dreptul
de a participa primii trei elevi de la fiecare secțiune, ce au fost selectați la etapa națională.
Studierea limbii neoelene se adresează atât membrilor de etnie greaca, cât si filoelenilor,
Uniunea Elenă din România dorind astfel să își atragă toți membrii în însușirea cunoștintelor
asupra culturii, limbii și civilizației grecești22.

2.2.3. Presa în limba greacă în România

În România, presa scrisă în limba greacă este redactată de către două edituri importante:
UER Press și Editura OMONIA23.
Editura UER Press redactează lunar revista “Elpis” (“Speranța”), aceasta având rolul de
a ține la curent membrii Uniunii Elene din România aspura evenimentelor ce au avut loc în luna
precedentă24. Este o revistă care se adresează atât membrilor eleni, cât si filoelenilor, astfel ea fiind
scrisă bilingv. De asemenea, Editura UER Press redactează pentru fiecare comunitate grecească
din România monografiile orașelor din care acestea fac parte.
Editura OMONIA, fondată în anul 1991 la București, are drept scop promovarea
literaturii și civilizației Greciei Moderne în România. Are peste șaizeci de titluri care acoperă
majoritatea genurilor literale, acestea reprezentând o mare parte dintre traducerile din literature

22
http://greekprahova.org.ro , accesat la data 18.06.2017
23
http://www.elpis.ro/ , accesat la data 01.07.2017
24
http://www.uniunea-elena.ro/ , accesat la data 01.07.2017

26
neogreacă ce au fost publicate în România. De asemenea, editura Omonia redactează dicționare
bilingve, bibliografii, monografii și scrieri istorice cu privire la relațiile româno-elene25.
Prin intermediul acestor două edituri menționate anterior, se poate afirma că etnicii eleni
sunt sprijiniți și informați, cele două având rolul de a le pune la dispoziție scrieri de toate tipurile:
reviste, monografii, cărți istorice, dicționare.

Concluzii privind situația minorității grecești în România

Din punct de vedere istoric, prezența grecilor în spațiul românesc are o vechime de aproximativ
3000 de ani. Cultura adusă și răspândită de greci a influențant puternic viața culturală, economică,
social și politică în România. De-a lungul istoriei, au fost înregistrate o serie de valuri de emigranți
eleni, migrări masive din țara lor mama, toate acestea fiind cauzate de dorința lr de apărare în fața
Imperiului Otoman. Grecii și-au pus aprenta în spațiul românesc în domenii profesionale, precum
învățământul, medicina, filosofia, religia, economia.
Grecii din România sunt reuniți în cadrul comunităților elene locale, în cadrul cărora aceștia
desfășoară activități culturale, recreeative, sociale.
Uniunea Elenă din România desfășoară cursuri de dansuri tradiționale, cursuri ce sunt
susținute de instructor instruiți de profesori greci specializați în arta dansurilor tradiționale elene;
organizează cursuri de limbă neogreacă pentru a perpetua cultura și limba greacă; desfășoară
cursuri de lucru manual pentru copiii preșcolari; organizează cursuri destinate studierii
instrumentelor muzicale specific grecești (lira pontică, bouzoukia).
Astfel, scopul Uniunii Elene din România este acela de a reprezenta interesele membrilor săi,
atât pe teritoriul României, cât și în strâinătate, apără și păstrează identitatea națională elenă,
promovează interesele și drepturile membrilor săi și este unica organizație a minorității elene in
România.

25
http://www.omonia.ro/index.php/ro/ , accesat la data 01.07.2017

27
 III. METODE DE CERCETARE- CHESTIONAR

În ceea ce vizează partea de cercetare a lucrării, am ales să utilizez aplicarea unui chestionar
ce are la bază nouăsprezece întrebări. Chestionarul realizat de mine a fost aplicat unui număr de o
sută de persoane, toate persoanele fiind membre ale Uniunii Elene din România sau persoane ce
au cunoștințe persoane de etnie elenă, ori pur și simplu persoanelor pasionate de cultura si tradițiile
grecești. Scopul acestui chestionar este identificarea opiniilor membrilor comunităților elene
teritoriale cu privire la satisfacțioa lor și implicarea în activităților specifice Uniunii Elene din
România.

1. Sexul dumneavoastră:
a. Feminin-50%
b. Masculin-50%

În ceea ce privește sexul respondenților, am ales să adresez chestionarul unui număr de

bărbați egal cu cel al femeilor.

Sexul respondenților

Feminin
50% 50% Masculin

2. Vârsta dumneavoastră este cuprinsă în intervalul:

a. Sub 15 ani -25%
b. 15-25 ani -50%
c. 25-65 ani- 20%
d. Peste 65 de ani- 5%

28
 Această întrebare are rolul de a grupa pe categorii de vârstă cei o sută de respondenți. Cea
mai mare a respondenților se integrează în intervalul de vârstă 15-25, iar al doilea interval mai
mare este cel al persoanelor cu vârsta sub 15 ani. Cele două grupe de respondenți sunt membrii
activi ai Uniunii Elene din România, care frecventează sediul comunității din care fac parte regulat,
cel puțin o dată pe săptămână cu scopul de a participa la repetiții de dansuri tradiționale elene
organizate de comunitate, ori la cursuri de limbă neogreacă.

Intervalul de vârstă

5% Sub 15 ani
20% 25%
15-25 ani
25-65
Peste 65 de ani
50%

3. Sunteți căsătorit:
a. Da ( Dacă răspunsul este „Da”, răspundeți la întrebarea numărul 4) -42%
b. Nu ( Dacă răspunsul este „Nu”, treceți direct la întrebarea numărul 5, fără a răspunde
la cea de la numărul 5) -58%

Cea de-a treia întrebare a sondajului realizat de mine a avut ca scop evidențierea stării civile
a respondenților. Prima variantă de răspuns, „Da”, a fost aleasă de un număr de 42 de persoane din
cele 100 ale eșantionului ales, iar 58 de persoane au ales varianta „Nu”, cea de-a doua variantă
redirecționându-i direct la întrebarea numărul 5.

Sunteți căsătorit

Da
42% Nu
58%

29
 4. Sunteți căsătorit cu o persoană de etnie greacă?
a. Da
b. Nu
c. Sunt căsătorit cu o persoană de o alta etnie decât română sau greacă

La aceasta întrebare au răspuns doar persoanele care au răspuns afirmativ la cea de-a treia
întrebare a chestionarului cu privire la starea civilă (Căsătorit/ Necăsătorit). Din cele 42 de
persoane ale eșantionului care sunt căsătorite 28 sunt căsătorite cu persoane de etnie greacă, 12 nu
sunt căsătorite cu persoane etnie greacă, iar 2 au răspuns că sunt căsătoriți cu o persoană de o altă
etnie decat română sau greacă.

5. Aveți relații de rudenie cu persoane aparținând anumitor grupuri etnice?

a. Da – 68%
b. Nu – 32%

Din eșantionul de 100 de persoane alese, toți membrii ai Uniunii Elene din România, 68%
au afirmat că au în cadrul familiei persoane ce aparțin unui grup etnic, iar restul de 32% nu au în
componența familiei persoane de o altă etnie decât cea a lor.

Aveți relații de rudenie cu persoane

aparținând anumitor grupuri etnice

32%
Da

68% Nu

6. Unde vă petreceți majoritatea timpului liber?

a. În familie – 22%
b. Cu prietenii – 21%
c. În cadrul comunității elene din care fac parte -57%

30
 Celei mai mari părți a acestui eșantion îi face plăcere să își petreacă timpul liber în
cadrul comunității elene din care face parte, aici fiind vorba de 57 de persoane din cele 100
ale eșantionului. 22% dintre persoanele chestionate au afirmat ca majoritatea timpului liber
îl petrec în familie, iar restul de 21% cu prietenii, în afara comunității și familiei.

Unde vă petreceți majoritatea

timpului liber?
În familie

22% Cu prietenii

57%
21% c. În cadrul comunității
elene din care fac parte

7. Cunoaștețisă existe grupuri etnice în localitatea din care faceți parte?

a. Un singur grup etnic -15%
b. Două grupuri etnice – 46%
c. Mai mult de două grupuri etnice -39%

Cea mai mare parte a respondenților chestionarului au afirmat că în localitatea din care fac
parte există două grupuri etnice (cea a grecilor, din care și ei fac parte și rromii), urmată de opinia
celor care au afirmat că îl localitatea din care aceștia fac parte ar exista mai mult de două grupuri
etnice, ceea ce înseamnă că aceste persoane se informează și sunt pasionate de această latură a
culturii locale a orașului din are fac parte.

8. Sunteți membru al Uniunii Elene din România sau aveți cunoștințe de etnie elenă?
a. Sunt membru – 100%
b. Nu sunt membru -0%
c. Nu sunt membru și nici nu cunosc persoane de etnie elenă – 0%

Toți respondenții acestui chestionar sunt membrii ai Uniunii Elene din România, acest
chestionar fiind adresat exclusiv membrilor comunităților grecești locale. Persoanele chestionate
sunt multumite de ceea ce le oferă Uniunea Elenă din România, mai exact activități recreeative și

31
timp petrecut în compania persoanelor apropiate. Toți consideră că acesta este un loc care îi ajută
să își dezvolte nivelul de cultură prin intermediul activităților întreprinse.

9. În cadrul Uniunii Elene din România sunteți membru elen sau filoelen?
a. Elen – 40%
b. Filoelen – 60%

Această întrebare a delimitat cele două categorii de membrii din cadrul Uniunii Elene din
România, membrii ce provin din familii grecești sau membrii ce simpatizează cultura grecească și
și-au dorit să facă parte din uniune pentru a se îmbogății spiritual și cultural. Se observă din cele
două procente că proporția membrilor filoeleni este mai mare decât cea a persoanelor de etnie
elenă.

Număr
Elen

40% Filoelen
60%

10. În ceea ce privește activitățile pe care le desfășurați în Uniunea Elenă din România, cum
v-ați acomodat?
a. Greu – 7%
b. Rapid – 74%
c. Consider că mai am nevoie de timp – 19%

Cea mai mare parte a membrilor respondenți, 74%, au afirmat că s-au acomodat rapid
activităților întreprinse în cadrul comunității elene, deoarece desfășoară activități plăcute
precum dans tradițional, cursuri de limbă greacă, cursuri de geografia Greciei și multe
altele, activități benefice pentru ei. Aceștia consideră că timpul petrecut alături de alți
membrii, în sediile comunitătilor, este unul câștigat.

32
 Au fost și membrii care au afirmat că mai au nevoie de timp petru acomodare, deoarece sunt
membrii noi și încă nu au deslușit pașii de dans grecesc, dar sunt convinși că în timp se vor
acomoda. Au fost, de asemenea, și membrii care consideră că s-au acomodat cu greu în interiorul
Uniunii Elene din România, deoarece li se pare greu să învețe limba greacă sau se consideră
persoane ce se integrează greu în grupuri.

11. Care dintre următoarele date simbolizează sărbători naționale pentru Grecia?
a. 25 martie -5%
b. 28 octombrie – 3%
c. 15 august – 2%
d. Răspunsurile a și b – 90%

Prin intermediul acestei întrebări am dorit să observ dacă membrii uniunii sunt familiarizați cu
sărbătorile naționale ale Greciei, 25 martie și 28 octombrie. Cele mai multe persoane au răspuns
corect acestei întrebări: Grecia are două sărbători naționale, răspunsurile corecte fiind cele
menționate la a și b. Cei ce au răspuns corect acestei întrebări sunt membrii activi ai Uniunii Elene
din România, membrii ce participă la evenimente importante în cadrul uniunii precum festivaluri,
premiere de cărți, spectacole de dansuri și teatru, iar cei ce au răspuns greșit acestei întrebări
(varianta c, sau separat a și b) sunt membrii noi care încă nu s-au familiarizat cu activitățile
comunităților elene și cu cultura grecească.

12. Care este cultul religios majoritar al grecilor?

a. Musulman – 0%
b. Creștin-ortodox -100%
c. Protestant -0%

Această întrebare, la fel ca întrebarea precedentă, a avut scopul de a observa cunoștințele

respondenților în ceea ce privește cultura elenă. Toate persoanele chestionate au răspuns corect
acestei întrebări, toți știind că pentru greci religia creștin-ortodoxă este un element definitoriu.

13. În România există condiții de studiere a limbii neogreacă la nivel de limbă maternă?
a. Da – 97%
b. Nu – 3%

33
 Dintr-un eșantion de 100 de persoane, 97 sunt informate cu privire la nivelul de studiere a
limbii neogreacă, atât la nivel de limbă maternă, cât și la nivel de limbă modernă. Prin intermediul
acestui mare procent al persoanelor care au răspuns pozitiv la intrebarea cu privire la existența
condițiilor de studiere a limbii neogreaca la nivel de limbă materna, indică faptul ca persoanele
membre ale uniunii elene sunt la informate și că Uniunea Elenă din România își promovează foarte
bine sectoarele.

Cele trei persoane care au răspuns negativ acestei întrebări sunt membrii noi în cadrul Uniunii
Elene din România.

14. Considerați că studierea limbii neogreacă este un avantaj pentru toate persoanele care aleg
să o studieze?
a. Este un avantaj -83%
b. Nu este un avantaj, deoarece nu este o limbă căutată -5%
c. Sunt neutru în această privința – 12%

Dintre persoanele alese aleatoriu pentru acest sondaj, cele mai multe au afirmat că este un
avantaj cunoașterea limbii neogreacă, într-un procent de 83%, existând și persoane are au
considerat că nu ar fi un avantaj studierea acestei limbi, deoarece nu este una foarte căutată, de
actualitate. Un procent de 12% au afirmat că sunt neutrii în această privință.

Prin această întrebare am vrut să evidențiez că majoritatea membrilor Uniunii Elene din
România consideră că acestă limba este un căutată, iar studierea ei reprezintă un avantaj, deoarece
în România există companii grecești care pun accentul pe nivelul de cunoaștere a acestei limbi în
cadrul unui interviu.

15. Credeți că minoritatea elenă din localitatea dumneavoastră contribuie la dezvoltarea

culturii locale?
a. Într-o mare măsură -100%
b. Într-o mică măsură - 0%
c. Nu contribuie deloc – 0%

Toate persoanele alese pentru a răspunde acestui chestionar sunt de părere că minoritatea
elenă din localitatea din care fac parte contribuie într-o mare măsură la dezvoltarea culturii locale,
deoarece comunitatile elene regionale sunt promotoarele culturii elene în România și îi ajută pe

34
membrii săi să desfășoare activități ce sunt recreative. Niciunul dintre respondenți nu consideră că
inoritatea elenă din românia nu

Număr respondenți
Într-o mare măsură
0%
Într-o mică măsură
Nu contribuie deloc
100%

16. În ceea ce privește activitatea economică pe care o desfășurați, în ce categorie vă încadrați?

a. Lucrez într-o companie grecească – 23%
b. Lucrez în alte companii decât cele grecești -29%
c. Am propria afacere -10%
d. Nu lucrez -38%

Această întrebare a avut rolul de a identifica situația economică pe care o desfășoara membrii
Uniunii Elene din România care au răspuns acestui chestionar. Aproximativ un sfert din persoanele
chestionate lucrează în companii, firme, restaurante, magazine grecești. Printre persoanele ce
formează eșantionul chestionarului meu, 10% au afirmat că au propria afacere, iar 29% sunt
persoane care lucrează, dar în alte companii decât cele grecești.

Cea mai mare parte a persoanelor chestionate, 38%, au afirmat că nu lucrează, dar cea mai mare
parte din timpul liber o petrec în cadrul comunității.

17. Nivelul de studii până în prezent:

a. Preuniversitare 46%
b. Universitare -39%
c. Doctorale -15%

Privind nivelul de studii până în momentul prezent, dintre persoanele chestionate 15% și-au
încheiat nivelul de studii doctorale, sau încă nu au încheiat acest nivel de studii. De asemenea,
39% dintre persoanele chestionate au ca nivel de studii până în prezent studiile universitare, iar
cea mai mare pondere este reprezentată de persoane cu nivelul de studii preuniversitare.

35
 18. Unde ați efectuat studiile?
a. România -63%
b. Grecia -28%
c. Altă țară decât cele menționate anterior – 9%

Această întrebare este străs legata decea precedentă, deoarece prin intermediul acestora am
dorit sa aflu nivelul de studii al persoanelor chestionate și țara în care acestea și-au efectuat studiile,
și de asemenea, dacă nivelul de studii le-a influențat integrarea lor în Uniunea Elenă din România.

Dintre persoanele alese pentru a răspunde acestui chestionar, 28 au afirmat că au efectuat

studiile în Grecia, prin programe Erasmus, burse universitare sau pur și simplu din dorința de a
descoperi locuri noi. Dintre persoanele care și-au efectuat studiile în Grecia, sunt membrii care au
fost impresionați de această țară și au dorit să o descopere în continuare prin intermediul
comunității elene, aceștia afirmând că s-au integrat foarte repede și ca sunt mulțumiti de timpul pe
care îl petrec cu ceilalți membrii.

19. Care este motivul pentru care vă petreceți timpul liber în cadrul comunității elene din care
faceți parte?
a. Pasiunea pentru cultura și tradițiile elene -25%
b. Dorința de a îmi îmbogății cultura generală -10%
c. Faptul că pot petrece timpul liber cu persoane de aceeași etnie cu mine -20%
d. Dorința de recreere -45%

Răspunsurile acestei întrebări reflectă motivele pentru care membrii Uniunii Elene din
România aleg să se alăture acestui grup de minoritari, toate persoanele chestionate considerând că
timpul petrecut în cadrul comunității le aduce o serie de beneficii. Toți membrii uniunii elene sunt
mulțumiți de decizia pe care au luat-o, de a se alătura celorlalți minoritari greci.

Persoanele care au venit în România și s-au stabilit aici, sunt mulțumite că au descoperit
această uniune, în cadrul căreia se pot simți ca acasă.

36
 Concluzii în urma chestionarului

Din cele ce au fost prezentate mai sus, putem deduce că membrii Uniunii Elene din România
sunt persoane mulțumite de activitățile desfășurate în cadrul acestei entități, își doresc să rămână
în continuare membrii ai acestei organizații. Se poate observa că cea mai mare parte a membrilor
Uniunii Elene din România este formată din persoane cu vârste până în 25 de ani, din acest lucru
deducem că tinerii sunt cei cărora le place să diversifice activitațile pe care le fac. Persoanele de
etnie elena, care au ales să se stabilească în România și de asemenea, au ales să se alăture acestei
uniuni, au fost impresionați de activitațile pe care respective entitate le desfășoară.

În concluzie, se poate afirma că Uniunea Elenă din România își îndeplinește scopurile pe
care și le-a propus la înființare, iar tinerii aleg sa se alăture ei, tocmai din dorința de dezvoltare,
relaxare și aprofundare a spiritului de echipă.

37
 IV. PARTICULARITĂȚI ECONOMICE ALE GRECILOR DIN ROMÂNIA

Acest capitol are rolul de a analiza două dintre activitățile economice ale grecilor stabiliți în
România, mai exact Amvrosia Greek Restaurant Pipera și Amber Gardens din Otopeni. Am ales
să analizez această activitate pe care au ales să o dezvolte persoane de etnie greacă în România,
deoarece aceste domeniu este unul de actualitate, iar pentru greci, gastronomia descrie atitudinea
acestora față de hrană și viață.

4.1. Avrosia Greek Restaurant Pipera

Acest restaurant cu specific grecesc se află situat lângă Lacul Pipera și este administrat de
doamna Zisi Evanthia împreună cu soțul acesteia. În restaurantul Amvrosia, care reproduce
întocmai tavernele grecești situate pe malul Marii Egee și au scopul de a evoca sentimentul de
acasă al grecilor ce trăiesc în România, dar și al celor ce doresc sa retrăiască sentimentele plăcute
petrecute în vacanțele din Grecia.

Având o experiență impresionantă în domeniul culinar, familia Zisi reprezintă un model demn
de urmat pentru întreprinzătorii greci din România. Motivul deschiderii acestui restaurant este
reprezentat de dorința doamnei Evanthia Zisi de a promova bucătăria cu specific grecesc în
București.

Toate preparatele sunt pregătite de cei doi administratori ai restaurantului, doamna Evanthia
Zisi și soțul acesteia, împreuna cu chef bucătarul. Produsele sunt gătite după rețete originale, rețete
vechi de familie, pătrate până în ziua de azi. Cei trei se declară foarte satifsăcuți de feed-backul
primit de fiecare client care le calcă pragul restaurantului, mulți greci declarând că mâncare este
„mai bună ca la mama acasă”.

Printre peparatele și ingredientele de bază folosite, se remarcă oregano, mentă, cimbru, dafin,
busuioc. În ceea ce privește carnea folosită pentru prepararea produselor, cei trei bucătari se axează
pe miel și vită, iar în mică măsură este folosită carnea de porc.

Doamna Evanthia Zisi afirmă că cele patru mari secrete ale bucătăriei grecești sunt
ingredientele proaspete și de bună calitate, uleiul de măsline grecesc, ierburile și mirodeniile,
acestea două din urmă având un rol important în definirea gustului, mirosului și savorii

38
mâncărurilor. De asemenea , aceasta este de părere că și gustul oferit de ingredientele aduse din
Grecia dau un alt gust preparatelor decât daca ar fi făcute cu ingrediente din România.

Cei doi întreprinzători declară că sunt mândrii că sunt de origine elenă și sunt mândrii de
cultura lor gastronomică. Ideea deschiderii restauratului cu specific grecesc în România a venit de
la dorința de a promova și de a face cunoscute în România tradițiile culinare grecești, bucătăria
grecească. Membrii familiei Zisi au mai avut un restaurant în Grecia, înainte de a se stabili în
România, iar când au deschis acest local au fost convinși că nu vor da greș și că vor avea foarte
mulți vizitatori.

Localul organizează periodic petreceri grecești, aducând trupe de dansuri tradiționale grecești
și formație de muzică tradițională și de petreceri.

Analiza SWOT a restaurantului Amvrosia Greek Restaurant

 Punte tari:
- Exteriorul localului este întotdeauna curat și îngrijit;
- Multe dintre produsele care se vând în acest restaurant nu fac parte din ofertele altor
restaurante, deoarece sunt rețete de familie ale membrilor angajați ai restaurantului;
- Meniul realizat de personalul restaurantului este variat, deoarece localul se adresează
atât persoanelor de etnie elenă, care doresc să simtă sentimentul de acasă, persoanelor
care au călătorit în această țară și doresc să resimtă atmosfera tavernelor grecești de pe
malul Mării Egee, dar și persoanelor de o altă etnie decât cea grecească, persoane ce
vin în acest local și nu doresc să consume neapărat mâncare tradițională grecească;
- Personalul foarte bine pregătit prezintă o caracteristică foarte importantă pentru acest
restaurant. Toti membrii personalului au talente deosebite în arta culinară.

 Puncte slabe:
- Amplasarea restaurantului într-o zonă periferică;
- Distanța față de zona centrală a orașului.

39
 - Locul destinat parcării este mic, există un număr limitat ( aproximativ 30) de locuri de
parcare;
- Suprasolicitarea personalului de deservire în zilele de week-end, când localul este plin
de clienți;
- Existența unui restaurant cu același specific culinar în apropierea celui prezentat,
restaurant ce poate atrage clienții care încă nu sunt fidelizați restaurantului Amvrosia.
- Promovarea în mediul online se face doar din două părți: site-ul restaurantului și pagina
publică de facebook.
 Oportunități:
- Închirierea spațiilor din apropierea restaurantului pentru a mării localul, acesta
devenind optim pentru un număr mai mare e clienți;
- Zona în care este amplasat restaurantul este o zonă adresată persoanelor cu o
posibilitate financiară crescută;
 Amenințări:
- Deschiderea unor restaurante similare în acea zonă;
- Costurile pentru aducerea materiilor prime din țara de origine (Grecia) sunt în creștere;
- Prețul chiriei este în creștere;
- Un alt restaurant asemănător, amplasat în apropiere, oferă aceleași produse culinare.

4.2.Amber Gardens

Leonidas Anastasopoulos este un important antreprenor de etnie elenă, venit în România de

aproximatix unsprezece ani, timp în care a dezvloltat, alături de partenerii săi de afaceri, primul
complex rezidențial ecologic din România.

Acest proiect este dezvoltat în zona nordică a Bucureștiului și are la bază principii ale
designului bioclimatic și caută întotdeauna oportunități noi pentru dezvoltarea proiectelor
remarcabile ce combină în armonie un design de ultimă generație, natura și confortul. Leonidas
Anastasopoulos a afirmat că pentru el luxul adevărat tinde spre culoarea verde a naturii.

40
 Amber Gardens reprezintă un complex rezidențial foarte diferit de cee ace există pe piață. De
asemenea, este un proiect ambițios ce își propune o nouă viziune pe piața construcțiilor din
România. La baza succesului afacerii antreprenorului grec a stat echipa profesionistă, formată din
arhitecți, parteneri de afaceri, colegi cu aceleași obiective.

Prima afacere a marelui antreprenor a fost în domeniul telefoniei mobile, pornind alături de
fratele său un business ce în trei săptămâni a cucerit întreaga piată. Cee ace i-a determinat să
înceteze afacerea din domeniul telefoniei mobile a fost un jaf de peste un million de euro, la cinci
ani distanță de lansarea afacerii.

Amber Gardens a primit prima certificare “Casa Verde” din București și a îndeplinit cu succes
obiectivele directivei de Eficiență energetică a Uniunii Europene, previzionând pentru anul 2020
un consum energetic ce va ajunge sa fie egal cu zero.

Ceea ce l-a determinat pe antreprenorul grec să ajungă realizarea complexului rezidențial a fost,
în primul rând viziunea asupra viitorului, viitorul planetei și respectful față de natură. Pasiunea
pentru lux, sănătatea locuitorilor și confortul au reprezentat și ele motive principale ale îndeplinirii
acetui complex rezidențial.

 Particularități ce au dus la construirea complexului rezidențial Amber Gardens:

 Cererea crescută pentru astfel de case a românilor, deoarece clienții sunt preocupați de
calitatea vieții lor, de eficiența energetică și de confortul pe care trebuie să îl genereze
locuința în care aceștia trăiesc.
 Investiția în întregul proiect, fiind vorba de 60 de locuințe de lux, este aproximată la 14
milioane de euro.
 Posibilitatea achiziționării unei case în interiorul complexului este estimată la o sumă ce
începe de la 230.000 euro, la care se adaugă și taxa pe valoare adăugată, locuința având o
suprafață de aproximativ 250 m2 și cu un teren de 650 m2.

În ceea ce îl privește pe antreprenorul de etnie greacă, acesta locuiește într-o casă din complexul
Amber Gardens, ecologică. Acesta își propune pe viitor implicarea și mai mare în promovarea

41
stilului de viață verde, continuarea realizării locuințelor de lux ce oferă clienților săi confort, design
de ultimă generație și nu în ultimul rând, creearea sentimentului de relaxare a clientului în mijlocul
naturii.

Analiza Swot a Complexului Rezidențial Amber Gardens

 Puncte forte:
- Cererea în creștere a acestor tipuri de locuință, deoarece oamenii au devenit preocupați
de stabilitatea viitorului lor;
- Amber Gardens a adus conceptul de „locuință verde” în România și au dat senzația de
siguranță prin ceea ce au propus spre vânzare;
- Calitatea serviciilor oferite.
 Puncte slabe:
- Amplasarea într-o zonă periferică;
- Prețul mare al locuințelor ecologice;
 Oportunități
- Creearea unor locuri de muncă;
- Există politici pentru dezvoltarea durabilă a construcțiilor;
- Existența posibilităților în zona în care este amenajat complexul de utilizare a
materialelor ecologice.
 Amenințări:
- Schimbarea modului de viață, trecerea de la o locuință normală la una ecologică
necesită timp și efort, iar de multe ori, oamenii sunt reticenți la schimbări;
- Construirea unui complex asemănător acestuia în imediata apropiere;
- Reursele mediului sunt limitate.

În concluzie, situația economică a grecilor din România este una favorabilă pentru aceștia,
deoarece etnicii eleni care au venit în spațiul românesc de-a lungul timpului, și-au realizat cu
succes afacerile propuse, devenind chiar exemple pentru multi dintre afaceriștii români. Grecii
veniți în România și-au adus aportul de cunoștințe în domeniul economic, spiritul antreprenor și
și-au câștigat publicul prin servicii și produse de calitate, făcându-se recunoscuți pentru ele.

42
 CONCLUZII

Lucrarea de față are rolul de a prezenta minoritățile din România, accentul fiind pus
pe minoritatea grecească din România. Această minoritate este reprezentată în România prin
intermediul Uniunii Elene din România.

Minoritățile care au pătruns în spațiul românesc de-a lungul istoriei au avut un impact mare
asupra dezvoltării culturale în țara noastră, astfel atât românii, cât si membrii minoritari au învățat
unii de la alții cum să conviețuiască ți să se dezvolte. Politica în domeniul cultural ce este susținută
de europeni are în vedere promovarea identității culturale a unei întregi națiuni, respectarea
acesteia, dar mai ales încurajarea dialogului dintre culture.

Societatea contemporană a traversat de-a lungul timpului o multitudine de crize: a identității,

culturii, educației, cetățeniei etc. și interesul a fost pus pe un aspect important: problematica
identitară.

Minoritățile entice au fost reprezentate dintotdeauna de un procent semnificativ din

populația țării noastre. În urma ultimului recensământ, procentul minorităților din totalul
aporximativ de 22 milioane de locuitori, era reprezentat de circa 12%.

Prin prezenta lucrare s-a urmărit evidențierea principalelor elemente definitorii ale culturii
grecești, pătrată până în prezent și adusă în România de etnicii eleni ce s-au stabilit pe meleagurile
românești. La fel ca în cazul românilor, credința elenilor este un element important în viața fiecărui
membru al societății, fapt prezentat în subcapitolul 1.3. al lucrării.

În ceea ce privește relația româno-elenă, din punct de vedere politic, existăo relatie foarte
buna bazată pe un dialog constant. Factorii ce întăresc aceasta bună relație sunt cooperarea
economică și investițiile, comunitatea românească din Grecia și comunitatea elenă din România
și nu în ultimul rând relațiile din perspectiva cultelor (ortodoxia). Relațiile diplomatice dintre statul
Român și Republica Elenă au fost stabilite în data de 5 martie 1880 la nivel de legație și sunt
ridicate la nivel de ambasadă în data de 1 ianuarie 1939. Aceste relații au fost întrerupte în vremea
celui de-al doilea război mondial, dar au fost restabilite la data de 25 august 1956 la nivel de
ambasadă.

43
 Uniunea Elenă din România reprezintă o organizație cu profil etnic, cultural și educațional,
apolitică, non-profit. Ea reunește în mod liber consimțit Comunitățile elene de pe teritoriul
României. Comunitățile elene de pe teritoriul României sunt formate din cetățeni români de origine
greacă, dar și filoeleni; filoelenii sunt persoane care se comportă potrivit normelor de viață,
obiceiurilor și tradițiilor elene. Este cea mai mare familie a grecilor și filoelenilor din România, cu
peste 10.000 de membrii, ce exercită pentru populația elenă din România un rol spiritual,
educational, cultural, social-caritabil și de parteneriat social.

Relațiile ce se stabilesc între UER și comunitățile elene teritoriale se bazează pe un principiu

important, și anume principiul solidarității, cu respectarea normelor de conducere democratică, în
comun convenite, în condiții de sprijin reciproc și de valorificare eficientă a resurselor umane,
material, dar și financiare. În esență, Uniunea Elenă din România reprezintă continuatoarea istorică
și juridică a Comunităților elene constituite și organizate ăn România în decursul istoriei, care
exercită pentru populația greacă din teritoriul României un rol spiritual, educational, cultural.

În România, presa în limbă greacă este redactată de cele două edituri importante: UER Press
și Editura OMONIA. Prin intermediul acestor două edituri menționate anterior, se poate afirma că
etnicii eleni sunt sprijiniți și informați, cele două având rolul de a le pune la dispoziție scrieri de
toate tipurile: reviste, monografii, cărți istorice, dicționare.
Astfel, scopul Uniunii Elene din România este acela de a reprezenta interesele membrilor
săi, atât pe teritoriul României, cât și în strâinătate, apără și păstrează identitatea națională elenă,
promovează interesele și drepturile membrilor săi și este unica organizație a minorității elene in
România.

În capitolul III al lucrării este prezentat un chestionar ce a fost adresat membrilor

comunitaților elene teritoriale din România, iar prin intermediul acestuia am urmărit opinia
membrilor și satisfacția lor rezultată în urma participării și implicării în activitățile desfășurate de
Uniunea Elenă din România.

Ultimul capitol al lucrării prezintă activitatea economică a două afaceri desfășurate de etnici
eleni în țara noastră.

44
 În concluzie, situația economică a grecilor din România este una favorabilă pentru aceștia,
deoarece etnicii eleni care au venit în spațiul românesc de-a lungul timpului, și-au realizat cu
succes afacerile propuse, devenind chiar exemple pentru multi dintre afaceriștii români.

45