DISCRIMINAREA ETNICĂ-MINORITĂȚILE

POPULAȚIA DE ETNIE RROMĂ

Tema proiectului de cercetare este Discriminarea Etnică.

Obiectivele
 Obiectivele acestei cercetări sunt de a afla cauzele discriminării, punctul ei de
plecare, factorii care o influențează şi care conduc spre excluziunea rromilor din
cadrul societăți, factorii care o dezvoltă dar si crearea unui cadru adecvat de asigurare
a autonomiei culturale a rromilor şi de a afla despre viaţa persoanelor discriminate.

Delimitarea universului cercetarii

Populaţia studiată în acest proiect de cercetare o reprezintă minorităţile etnice,
acestea fiind foarte afectate în Romania şi nu numai, de procesul discriminării.

Dezvoltarea cadrului teoretic al cercetarii

În ceea ce priveşte discriminarea, s-au dezvoltate numeroase teorii. Una dintre
acestea porneşte de la ideea stereotipurilor si prejudecăților.
Un fenomen cu care este relaţionată discriminarea este cel de stigma, cei
stigmatizaţi devenind mai uşor ţinta tratamentelor diferenţiate. Minoritaţile
stigmatizate, spune Goffman, sunt acei oameni care au anumite atribute ce
îi determină pe ceilalţi oameni sa le interzică acceptare totală din partea societaţii.
Stigma se strecoara singura în interacţiunea socială şi intervine odata cu ea. Pot fi
evitaţi chiar şi cei care se afla în apropierea celor stigmatizaţi, de exemplu familia.
Orbii, obezii, surzii, retardaţii mintal, bolnavii de SIDA, alcoolicii, drogaţii,
persoanele cu o altă orietare sexuală fac parte din categoria persoanelor stigmatizate.
Aceştia îşi pun mereu problema cum sunt vazuţi de cei din jurul lor.
O alta teorie privind discriminarea, face referire la stratificarea socială. Max
Weber definea stratificarea ca „sansa”(probabilitatea) pe care o au indivizii –după
situația lor socială de a primi mai multe sau mai puține bunuri și recompense sociale
sau de a participa în mai mare (mică) masură la valorile esențiale ale unei societăți.
Astfel discriminarea este considerată produsul stratificării sociale bazată pe distribuția
inegală a puterii, statusului şi bogăţiei între grupuri”(Bouhris,Turner,Gagnon,1997,p
274).
Psihologul Muzafer Sherif a elaborat teoria conflictelor reale cu ajutorul căreia
susţine că discriminarea apare în condiţiile competiţiei pentru resurse limitate care
există între două grupuri. În acest context indivizii tind să favorizeze membrii
propriului grup.
Psihologul Henry Tajfel susţine că teoria identității sociale se bazează pe o distincție
fundamentală între procesele de grup și procesele interpersonale.Comportamentul

2
social și relațiile dintre indivizi variază pe un continuum ale cărui extreme sunt de o
parte, relații strict presonale iar de cealaltă parte comportamentul de grup stereotip și
etnocentric.
Baza teoretică a acestui proiect de cercetare pleacă de la teoriile discriminării
datorate stereotipurilor şi prejudecăților.

Definirea unitatilor de analiza si de inregistrare:

Unitatea de analiză o reprezintă o parte din minorităţile etnice şi anume
populaţia de etnie rromă. Însa nu acea populaţie rromă care este cel mai mult
mediatizată-rromi bogaţi, care deţin case impresionante şi foarte mult aur, ci acei
rromi a caror condiţie materială este precară, acele comunitaţi de rromi care nu au un
acoperiş deasupra capului, acei rromi cărora nu li se acordă o şansa pentru o viaţa mai
bună.
Elaborarea ipotezelor
Ipoteza constituie un element indispensabil al construcţiei teoretice ştiinţifice
si in acelasi timp, al investigației de teren. Elaborarea acestora este un moment cheie
al cercetării stiințifice ce pune in evidență interdependența dintre abordarea teoretică
și cercetarea concretă, care se condiționează reciproc.
Ipotezele pentru proiectul de cercetarea sociologică prezentat sunt:
-Discriminarea există în orice societate.
-Daca fenomenul discriminării nu ar exista, atunci nu ar mai exista nici
divergențele între religii, popoare, etnii și rase diferite.
-Daca nu ar exista discriminarea etnică, atunci ura natională ar scadea.
- Daca romani nu ar avea stereotipuri și prejudecăti, atunci nu ar mai
discrimina minoritățile etnice, în special rromi.
-Există și rromi săraci și care au nevoie de ajutor, chiar daca partea
expusă cel mai mult societății sunt rromi bogați, vrajitoarele și infractorii.
-Daca români și-ar schimba comportamentul, atunci poate că și rromi
și-ar schimba modul de viata.
- Daca nu ar comite atâtea infractiuni ,rromi ar fi mai bine vazuți în
societatea românească în afara ei.
- Daca li s-ar da șansa la un loc de munca, la un salariu tuturor celor
din etnia rromă, atunci aceștia s-ar putea intregra în societate.

3
 -Daca ar exista mai multe campanii în favoarea lor, pentru ai indruma
către o alta viata, atunci rromi ar avea alte perspective asupra vieții.
-Există si rromi săraci și care au nevoie de ajutor, chiar dacă partea
expusă cel mai mult societății sunt rromi bogați, vrajitoarele și infractorii

Stabilirea tipului de cercetare:

Cercetarea de fața este o cercetare teoretică, bazată pe observație externă și
studiul documentelor.
Selectarea surselor de informare:
Pentru elaborarea acestui proiect de cercetare sociologică s-au folosit
urmatoarele surse:
Abraham,Dorel si Chelcea,Septimiu“Opinia publică despre discriminarea socială.O
analiză secundară “(2008)
Allport,Gordon (1958) – „The Nature of Prejudice”, Doubleday Anchor Books,
Doubleday & Company, Garden City New York.
Banton,Michael (1998) – „Discriminarea”, Editura DU Styl, Bucureşti.
Chelcea.Septimiu(2001) “Metodologia cercetării sociologice”
Marginean,Ioan (2000)“Proiectarea cercetarii sociologice”
Vlasceanu,Lazar si Zamfir,Catalin “Dictionar de sociologie”
http://www.iccv.ro
http://www.cncd.org.ro/

Specificarea unitatilor(populatiei)studiate.
Romi este denumirea unui grup etnic originar din India medievală, majoritatea
acestuia găsindu-se în Europa, cele mai importante grupuri trăind în România,
Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Grecia şi Serbia. Importante
comunităţi de romi trăiesc de asemenea şi în America sau în alte colţuri ale lumii. Se
presupune că numele de "ţigani" (zingari, tsigans, Zigeuner, cigani, cikani în alte
limbi) provine din grecescul "athinganoi", (tradus: "a nu se atinge"), numele unei
secte din Bizanţ care practica izolaţionismul, cu care romii au fost confundaţi.
De-a lungul vremii, cercetători renumiţi ca John Sampson, Alexandru Paspati,
Johan Dimitri Taikon, sau pelerini ca Bernhard von Breydenbach ori Arnold von Haff,
plasează pe ţigani pe baza unor cunoştinţe aprofundate în rândul triburilor hinduse sau
indiene. John Sampson găseşte originea triburilor ţigăneşti în N-V Indiei, determinând

4
după cercetarea idiomului ca strămoşi apropiaţi ai limbii ţigăneşti limbile singhaleză,
marathi, sindhi, punjabi, dardica şi pahari de Vest (dialecte hinduse vorbite de
băştinaşi). De asemenea graiul ţigănesc conţine amprente exacte ale limbii sanscrite,
fiind identificate peste 500 de cuvinte a căror origine poate fi uşor de recunoscut.
După cercetări pe eşantioane de populaţii ţigăneşti din întreaga Europă în 1940,
savanţii străini clasifică grupa de sânge "B" ca predominantă în cadrul persoanelor
respective, ceeace înrădăcinează încă o dată ideea că originea ţiganilor este total
străină de teritoriul Europei, aceştia aparţinând continentului asiatic.
Câteva întrebări nerezolvate sunt de pildă când, cum şi de ce au migrat ţiganii spre
Europa. În anul 950 istoricul arab Hamza din Isfahan vorbeşte despre monarhul
persan Bahram Gur ce şi-a încheiat domnia în jurul lui 438 De aici aflăm primele
mărturii despre ţigani cunoscuţi ca zotti sau luri. Astfel, regele Persiei îi va cere
suveranului Indiei 12.000 de lăutari care ar fi urmat să distreze auditorii şi să se
stabilească acolo pentru a deveni agricultori şi a munci pământul, primind în schimb
vite, măgari şi grâne.
50 de ani mai târziu în poemul epic naţional persan Şah (Cartea Regilor) aflăm că lurii
(ţiganii) au mâncat grânele şi vitele refuzând munca pământului fiind ca urmare
izgoniţi de către regele Bahram Gur. Migraţia masivă a ţiganilor în Europa începe din
secolul XIV, odată cu cucerirea a portului grecesc Gallipoli de către turci. De altfel
ascensiunea triburilor nomade indiene va fi strict legată de victoriile turceşti şi
făurirea puternicului Imperiu Otoman, ţiganii prosperând în interiorul lui.
Operationalizarea conceptelor.
Prin operaționalizarea conceptelor sau construcția variabilelor se desemnează
întregul proces de evidențiere a dimensiunilor și indicatorilor unui anumit domeniu de
transpunere a temeie într-o procedură de investigare corectă.
In conceptia lui Lazarsfeld paradigma operaționalizării cuprinde:reprezentarea
imagistica a conceptului, specificarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor,
alegerea indicatorilor și construcția indicatorilor empirici.
Astfel s-a elaborat operaționalizarea conceptelor pentru proiectul de cercetare
sociologică privind discriminarea rasială, cu populația studiată-populația de etnie
rroma:
Conceptul de DISCRIMINARE se referă la acel comportament de respingere și de
tratare inegala a altor indivizi. Aceasta discriminare poate fi raportată la etnie, rasa,
culoare ,sex, religie, orientare sexuala si chiar asupra persoanelor cu dizabilități fizice.

5
Se practică în toate societațile si poate fi facută de fiecare individ în parte, cu bună
știință sau nu .Poate fi o ura intemeiată rațional, transmisă de
grup(familie,prieteni,colegi,etc),sau pur si simplu bazată pe stereotipuri false.
Conform „Dictionarului de Sociologie” al cărui autori coordonatori sunt Lazar
Vlasceanu si Catalin Zamfir, discriminarea este „tratare inegală a indivizilor sau
grupurilor în raport cu unele trăsături categorice cum ar fi apartenenţa etnică, rasială,
religioasă sau de clasă. În mod obişnuit, termenul este folosit pentru a descrie acţiunea
unei majorităţi dominante în raport cu o minoritate dominată şi implică un prejudiciu
adus unei persoane sau unui grup”

Stabilirea tehnicilor de lucru Chestionarul

Chestionarul se dovedește una dintre tehnicile cele mai utilizate în științele
socioumane.

CHESTIONAR PRIVIND DISCRIMINAREA

Buna ziua. Ma numesc Lupescu Raluca și sunt studentă la Facultatea de

Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatii Bucuresti. Realizez un
chestionar privind discriminarea etnica..Sunteti amabil/ă să imi acordați câteva
minute? Daca da,atunci va voi adresa următoarele întrebări:

1..Stiți la ce se referă conceptul de “discriminare etnică”?

a.Da b.Nu c.Nu știu/nu raspund

2.Unde auziți cel mai des de acest termen?

a.In familie b.De la prieteni c.De la scoală/facultate
d.De la locul de muncă e.Din sursele mass-media f.Alte surse

3. Cum considerati ca ii tratează autoritățile locale de mai jos pe rromi, comparativ cu

celalalte etnii?
a) bine b) rau c) la fel

4. Cum vedeți dumneavoastră relatiile dintre rromi și ceilalți locatari?

a) fără probleme b)mici neințelegeri c) conflicte

6
5.Credeți că rromii sunt discriminați de cei care trebuie să le asigure serviciile de
sănătate?
a) da b) nu c) nu știu

6.Sunteți de acord cu aceasta discriminare?

a..In foarte mare masură b.In mare masură c.Nici mică nici mare
d.In mica masură e.In foarte mica masură

7.Ați putea să-mi spuneți care sunt dupa părerea dumneavoastră principalele forme
de discriminare?
a) evitarea contactului cu persoanele discriminate
b) agresivitatea fată de persoanele discriminate
c) incalcarea drepturilor
d) alta

8. Pe lista urmatoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Vă rugăm să-i alegeți
pe aceia pe care nu i-ați dori ca vecini.
a)rromi b)maghiari c)evrei d)altele

9.De ce credeti ca sunt discriminati rromi de poporul roman,dar nu numai?

a.Pentru ca exista anumite stereotipuri transmise de generații
b.Pentru ca populația rromă le dă motive.
c.Pentru simplu fapt ca și alții ii discriminează
d.Alte motive.

10.Cum si ce gândesc românii despre rromi?

a) sunt periculoși și agresivi
b) nu-și întrețin curățenia corporală
c) sunt lipsiți de educatie și respect
d) folosesc un limbaj tribal și au comportamente indecent

7
Interpretare

Am ales aceasta tema deoarece, de-a lungul timpului, am fost martora la

discriminarea copiilor romi, care au vrut sa invete si sa duca o viata cinstita si

normala.

8
Contrar credintelor populare, exista si copii romi care vor sa termine o scoala, sa-si

gaseasca un loc de munca, sa-si intemeieze o familie si sa duca o viata cat de cat

normala, fara a comite nici un fel de infractiune.

In urma chestionarelor aplicate celor de etnie roma, am constat ca acestia se

considera discriminati din toate punctele de vedere.

De multe ori, oamenii se feresc de copiii de etnie roma, ori de frica, ori din cauza

faptului ca nu doresc sa-si asume responsabilitatea integrarii lor in societate.Acest tip

de discriminare duce, de multe ori, la izolare si stigmatizare.

In ciuda faptului ca exista o lege care le garanteaza educatia in conditii normale,

acestia au locuri limitate atat in invatamantul gimnazial, cat si in invatamantul

superior, deci li se neaga sansele educationale. Discriminati si nedreptatiti, multi copii

de etnie roma abia termina 8 clase, ceea ce duce la imposibilitatea gasirii unui loc de

munca si implicit, la imposibilitatea de a duce o viata normala.

Bibliografie

Abraham,Dorel si Chelcea,Septimiu“Opinia publică despre discriminarea socială.O

analiză secundară “(2008)

9
Allport,Gordon (1958) – „The Nature of Prejudice”, Doubleday Anchor Books,
Doubleday & Company, Garden City New York.
Banton,Michael (1998) – „Discriminarea”, Editura DU Styl, Bucureşti.
Chelcea.Septimiu(2001) “Metodologia cercetării sociologice”
Marginean,Ioan (2000)“Proiectarea cercetarii sociologice”
Vlasceanu,Lazar si Zamfir,Catalin “Dictionar de sociologie”
http://www.iccv.ro
http://www.cncd.org.ro/

10