Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Administrație Publică

Proiect de Cercetare pentru tema

Abandonul școlar în România

Disciplina Nume și Prenume

Metodologia cercetării în științele administrative Popușoi Mariana,
grupa 4, AP

București
2019
1. Formularea problemei:
Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării
şcolii, părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns. Aceasta este una
dintre cele mai alarmante probleme sociale actuale, întrucât fenomenul are un impact dezastruos
atât la nivel individual: șomaj, dezvoltare intelectuală deficitară, cât și la nivel național, afectând
dezvoltarea social-economică a țării.
În anul 2017, ponderea persoanelor care au abandonat școala în România era de 18,1% din
totalul populației incluse în sistemul de învățământ, statistici care au adus țara noastră în topul
țărilor din UE cu cel mai ridicat procentaj al abandonului școlar. Principalele cauze care
determină elevii să renunțe la învățământ sunt de ordin social: dificultăți materiale,
dezorganizarea familiei (divorțul, alcoolismul, violența domestică), angajarea în câmpul muncii,
dar și de ordin psihologic: rezultate școlare slabe, neîncrederea în educație, lipsa de motivație
etc.
2. Enunțarea ipotezei:
Dificultățile materiale cauzează creșterea ratei de abandon școlar în rândul tinerilor din România.
Variabila independentă: Dificultățile materiale
Variabila dependentă: abandon școlar

3. Construirea cadrului conceptual și operatoriu:

Concept Dimensiune Indicatori
Dificultățile materiale tehnică Lipsa echipamentului școlar
Lipsa îmbrăcămintei adecvate
pentru școală
Insuficiența resurselor
materiale pentru transportul
spre școală
socială Discriminare
Lipsa unor relații sociale
(prietenie)
Hărțuire în școală
psihologică Anxietate
Neîncredere în sine
Complex de inferioritate
Depresie
Abandonul școlar socială Dificultăți în angajarea
ulterioară în câmpul muncii
Lipsa unei formații civice
necesare exercitării rolului de
cetățean al comunității
Lipsa unei formații morale
pentru exercitarea funcției de
părinte
psihologică Lipsa competențelor
Încredere în sine scăzută
Anxietate socială
4. Alegerea strategiei generale de verificare
Drept strategie de verificare am ales studiul de caz, deoarece acesta permite surprinderea
fenomenului abordat, într-un context de viață real, făcând posibilă deducerea cauzelor și
efectelor concrete care determină abandonul școlar prin utilizarea unor multiple surse de
informații (interviuri, chestionare, mărturii etc.).

5. Alegerea tehnicilor de colectare a informației

Tehnica aleasă pentru colectarea informației este Observația documentară, întrucât aceasta
permite accesarea și studierea unei varietăți mari de informații: rapoarte statistice europene,
studii regionale, articole și opinii de specialitatea cu referire la fenomenul abandonului. Această
tehnică este mult mai efectivă în cazul fenomenului abordat decât altele, deoarece se bazează pe
studierea unor surse de specialitate, acestea reprezentând o bază teoretică sigură, spre deosebire
de observația directă, interviul, chestionarul sau subiectul, unde informațiile colectate pot avea
caracter subiectiv.
Bibliografia:
1. EUROSTAT: Early leavers from education and training, 2017
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics_explained/index.php/Early_leavers_from_education_an
d_training

2. Mihaela Mosora: The access to education in Romania. A regional study.

3rd World Conference on Learning, Teaching and Educational Leadership (WCLTA – 2012)

3. UNICEF: Abandonul şcolar timpuriu: cauze şi posibilităţi de prevenire

http://www.unicef.ro/media/buletin-informativ-nr-7/abandonul-scolar-timpuriu-cauze-si-
posibilitati-de-prevenire/