Rata crescută a abandonului școlar în

mediul rural din zona Transilvaniei

Instrumente și tehnici în analiza politicilor publice

I. Introducere
Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul
anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca
raport procentual fata de numărul elevilor înscriși la începutul anului. Abandonul școlar
generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care
pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale,
dificultăți de învățare sau o situație socioeconomică precară.
Peste 15% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a
VIII-a și nu și-au continuat studiile obligatorii. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4
dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei 1. La nivelul Uniunii
Europene țara noastră rămâne statul cu cea mai mare problemă în acest domeniu dintre toate țările
membre. Cu 3,7% rata a abandonului în mediul urban și 5,2% în mediul rural, Regiunea
Transilvaniei are cea mai mare problemă cu acest fenomen dintre toate regiunile României.

1
Cf. Eurostat https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20220523-1 .
2
Cf. https://www.edupedu.ro/romania-ramane-lider-in-topul-eurostat-cu-cei-mai-multi-tineri-care-au-abandonat-
timpuriu-scoala-aproape-215-000-rezultatele-in-2021-sunt-usor-mai-bune-decat-in-2020-in-ciuda-asteptarilor.
 Abandonul şcolar este un fenomen periculos, deoarece el determină efecte negative
atât în plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului în cauză, care-
şi va pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilităţi şi capacităţi ajungând să dezvolte o
teamă de eşec, cât şi pe plan social, pentru că eşecul şcolar permanentizat „stigmatizează,
„etichetează şi conduce la o marginalizare socială cu un nivel crescut de comportamente
deviante şi infracţionale.

În ceea ce privește riscul de a abandona școala obligatorie, acesta sporește foarte mult
pentru următoarele categorii de copii: cei cu handicap fizic sau psihic, dintre care 40% nu sunt
nici măcar înscriși într-o formă de învățământ; rromii, al căror risc de abandon este de 6- 7 ori
mai mare decât cel al celorlalți copii; și copiii din familiile defavorizate. O creștere semnificativă
a riscului de abandon este determinată și de următoarele situații: familie săracă, rezidența în
mediul rural, lipsa mamei în gospodărie, părinți cu nivel de instrucție redus, părinți tineri,
părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu, gospodărie numeroasă. Pe baza celor scrise
anterior, se poate identifica un model de școlaritate specific ruralului: copiii cu vârsta mai mare
din mediul rural abandonează școala pentru a ajuta în gospodăria specializată în agricultură,
astfel, și contribuie la crearea condițiilor prin care se reduc riscurile de abandon pentru frații lor
mai mici.

Abandonul școlar apare indeosebi în familiile dezorganizate, cu condiții materiale

precare și nivel de trai scăzut, unde lipsa interesului pentru școală atât din partea părinților, cât
și a copiilor, nesupravegherea lor de către părinți, fie prin lipsa de autoritate a acestora, fie prin
plecarea lor la munca în străinătate sunt tot atâția factori covârșitori ce sporesc amploarea
fenomenului abandonului școlar. O altă parte a copiilor ce abandonează școala sunt cei ce
provin din familii cu părinți alcoolici, divorțați sau decedați, situații în care aceștia nu mai pot să
constituie un model educativ pozitiv. Această situație se găsește în mediul rural, unde copiii
trebuie să muncească pământurile, sunt folosiți pe post de ciobani sau trimiși la munca în alte
județe.

Școlile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, sărăcie și lipsa

oportunităților de succes socio-profesional pentru absolvenți. Lipsiți de motivație, mulți dintre
elevii claselor gimnaziale renunță în primii ani de studiu, rămânând să dea o mana de ajutor în
gospodăriile proprii sau, muncind ca zilieri la oameni mai avuți din sate. Sărăcia comunităților
din zonele defavorizate limitează posibilitățile părinților de a oferi copiilor resursele necesare
educației. Această stare provoacă deseori exploatarea copiilor prin muncă de către
părinți. Lipsa interesului pentru școală se explică prin presiunile de ordin economic, prin
dezamăgirile personale ale părinților și prin lipsa de cultură a comunității care poate fi
susceptibilă față de instituțiile formale.

Factori de natură socială și economică – cum ar fi: crize politice, economice, sociale și
morale, prăbușirea sistemului de protecție socială, confuzia sau absența unor norme sau valori
– sunt alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor, indepărtarea lor de mediul educațional
și în final, abandon școlar. Mai mult, migrarea forței de muncă spre Țarile din Uniunea
Europeană îi afectează tot mai mult pe copii, care fie că își urmează părinții, fie sunt lăsați în
grija unor rude (bunici sau apropiați), al căror control și influență asupra copiilor sunt
superficiale, cu efecte directe asupra stării comportamentale și situații școlare. S-a constatat că,
în ceea ce privește părăsirea băncilor școlii, ei au fost încurajați și de atitudinea părinților
pentru care cartea nu mai reprezintă o prioritate, nici garanția unui loc de muncă 3.

O importantă influenţă negativă asupra percepţiei educaţiei o reprezintă massmedia,

prin promovarea din ce în ce mai largă a celor neşcolarizaţi care au reuşit în viaţă prin noroc şi
înzestrările de la natură. Pentru copii, aceştia reprezintă modele drept de urmat deoarece
şcoala nu oferă aceleaşi perspective. Adeseori, cei care provin din mediul rural sunt stigmatizaţi
în legătură cu mediul lor de provenienţă. La nivel naţional sunt elaborate programe care să
susţină educaţia în mediul rural, însă puţine sunt puse în aplicare.

O participare scăzută la educație se înregistrează și în cazul copiilor cu cerințe

educaționale speciale. Cunoștințele insuficiente ale personalului didactic din școlile integratoare
din învățământul de masă de a lucra cu elevii cu dizabilități, infrastructura educațională
inadecvată nevoilor acestui tip de elevi, precum și deficiențele de comunicare între școală și
comunitate, contribuie la creșterea numărului de elevi cu dizabilități care nu sunt cuprinși în
învățământ (sunt neșcolarizați), precum și la absența unui sistem de monitorizare a modului de
integrare a acestora în învățământul de masă. Una din cauzele importante care generează rate
de incluziune socială scazute o reprezintă segregarea în educație, existența în mod tradițional,
în cazul persoanelor cu dizabilități. Practica izolării copiilor cu dizabilități ușoare în școli speciale
a încetat la începutul anului 2001, după implementarea unui program care, deși a avut succes
conducând la integrarea a 18.158 de elevi cu dizabilități în cadrul învățământului de masă, nu a
reușit să asigure în același timp adaptarea curriculei școlare și pregătirea profesorilor pentru
lucrul cu elevii cu dizabilități, inducerea unei atitudini de susținere față de aceștia. În anul 2002,
4.400 de copii cu nevoi speciale au fost înscriși în învățământul de masă 4.

În ultimii ani, au fost derulate proiecte specifice în vederea dezvoltării de „școli

incluzive”. În ciuda acestor eforturi, societatea românească își păstrează mentalitatea
tradițională de segregare, iar cele mai bune practici obținute în cadrul acestor proiecte nu au
putut fi extinse la nivel național.

3
Barbu, Gheorghe, Copiii din familiile sarace, in Calitatea vietii, nr.1-2/1998.
4
Adrian Hatos, „Sociologia educatiei”, Ed. Polirom, 2006, p.78.
 II. Arborele de Probleme

Cadru economic Emigrație

neperformant crescută

Șomaj
Adulți disfuncționali Excluziune socială

Analfabetism ridicat Mai multe persoane cu dificultăți de Delicvență

adaptare

Rată crescută a abandonului

școlar din mediul rural
Factorul cultural
depreciază educația Pedagogie ineficientă

Imposibilitatea de a asigura Ansamblu școlar deficitar Remunerare scăzută a cadrelor

cheltuielile educaționale didactice

Sărăcie Lipsa resurselor de la bugetul local Sistem educațional

neperformant

Politizarea instituțiilor publice

 III. Arborele de Obiective Probabilitate
scăzută de a emigra
Bunăstare economică

Procent inferior
Societate al șomajului
Adulți bine
adaptați societății performantă

Rată scăzută a Grad inferior de persoane Procent diminuat al

analfabetismului cu dificultăți de adaptare delicvenței

Rată scăzută a abandonului

școlar din mediul rural
Factorul cultural Pedagogie
încurajează educația competitivă

Posibilitatea de a asigura Ansamblu școlar Remunerare echitabilă

cheltuielile educaționale performant a cadrelor didactice

Bunăstare Divizarea imparțială a Sistem educațional

economică resurselor din bugetul local eficient

Autonomie politică a instituțiilor

publice
IV. ANALIZA SWOT

1. Zero Acțiune
Strenghts Weaknesses

 Nu este nevoie de alocare de  Mediul rural continuă să fie înapoiat

resurse suplimentare în ceea ce privește nivelul de
 Dedicarea capitalului către investiții educație
în infrastructură  Calitatea vieții rurale se menține la
un nivel scăzut și neatractiv

Opportunities Threats

 Posibilitatea de atragere de fonduri  Posibilitatea acutizării situației

europene suplimentare pentru actuale pe fondul unor cerințe
maximizarea bugetului educației suplimentare pe piața muncii
 Uniunea Europeană poate să ofere
sancțiuni pentru nealinierea cu
standardele sale
 Investitorii își pot orienta atenția și
capitalul departe de țară
 Probabilitate ridicată în
supraaglomerarea orașelor cu forță
de muncă necalificată
 Dezinteresul autorităților
 2. 100% ACȚIUNE – Investiții masive din partea statului în
combaterea abandonului școlar
Strenghts
 Scăderea gradului de abandon
școlar
 Creșterea calității vieții în mediul
rural
 Diminuarea decalajului dintre
mediul urban și rural
 Populație mai performantă și mai
atractivă pentru mediul social
Opportunities
 Decelerarea exodului către mediul
urban
 Creșterea atractivității pentru
companiile cu capital străin în
materie de investiții naționale
 Alinierea cu standardele Uniunii
Europene
 Implicarea ONG-urilor în
maximizarea beneficiilor
 Accentuarea interesului părinților
în educația copiilor
Weaknesses
 Utilizarea în mod deliberat a
unor resurse finite ce ar putea fi
redistribuite în sectoare mai
importante
 Lipsa unui aparat administrativ
competent care să gestioneze
eficient aceste investiții
Threats
 Risc de blocare a investițiilor pe
termen lung din prisma
bugetului
 Instaurarea unui alt aparat
administrativ cu un alt program
de guvernare
 3. Oferirea unor ajutoare materiale pentru cazurile ce prezintă
cel mai mare risc de abandon școlar

Strenghts Weaknesess

 Diminuarea factorilor externi ce  Imposibilitatea remedierii

cauzează părăsirea timpurie a școlii factorilor intrinseci, psihologici ce
 Scăderea treptată a numărului de împiedică continuarea studiilor
elevi ce nu își finalizează studiile de către persoanele vulnerabile.
 Solidarizarea comunității prin
cooperare și ajutor reciproc
 Minimizarea gradului de sărăcie

Opportunities Threats

 Susținere din partea ONG-urilor  Necesitatea diminuării

 Sprijin din partea instituțiilor ajutoarelor materiale în
europene contextul unui buget limitat
 Descoperirea de noi talente în  Dezinteresul autorităților locale
rândul persoanelor defavorizate în efectuarea acestui demers
 4. Implicarea părinţilor în programe de intervenție și diminuare a
abandonului școlar
Strenghts
 Diminuarea procentului de
delicvență juvenilă
 Optimizarea relației părinte-copil-
școală
 Cunoașterea de către părinți a
potențialului de învățare a
propriului copil și modalitățile de
stimulare a acestuia
Opportunities
 Posibilitatea de a schimba mentalul
colectiv pe termen lung
 Scăderea procentului de divorț și a
celui de sarcini premature
 Descoperirea de noi talente
Weaknesess
 Gradul de sărăcie în sânul familiei
rămâne același
 Părinții sunt mai preocupați de
muncile zilnice obligatorii decât
de petrecerea timpului cu
educarea copiilor
Threats
 Lipsa infrastructurii online în
cazul revenirii unei pandemii
 Dezinteres politic local pentru
astfel de inițiative