Discriminarea – sursa generatoare de criza educationala

Luni, 01 Noiembrie 2010 02:00

Invatamintul romanesc ( in mod special cel din mediul rural ) are probleme foarte mari:
dezinteresul profesorilor si al elevilor, al parintilor, nepotismul penibil din multe institutii de
invatamant si, poate mai mult decat orice, bugetele de subzistenta, caci ele
"justifica" in ultima instanta abandonarea oricaror standarde. A trece sub tacere
aceasta grava criza eterna  inseamna a accepta implicit adancirea crizei. Credem ca e necesar,
ca de altfel in cazul oricarei politici sectoriale, sa ne punem serios intrebarea ce anume dorim
sa obtinem din partea sistemului de educatie. Pe baza raspunsului, trebuie sa luam exact acele
masuri care conduc la rezultatul dorit, chiar daca ele deranjeaza cutume vechi ale
invatamantului.

Educatia s-a dovedit o resursa esentiala pentru multe tari care au ieşit din crize profunde inspre
prosperitate si stabilitate politica, deoarece ea este principala modalitate de schimbare a
societatii in profunzime.
Pentru a implementa principiul „Sanse egale la Educatie”, trebuie sa gasim care sunt aceste
cauze a neparticiparii la educatie!
Invatamintul rural se confrunta in continuare cu dificultati majore legate de investitia in
infrastructura fizica, numarul personalului didactic calificat, fluctuatia cadrelor, accesul limitat la
formarea profesionala, precum si la programele de formare continua a populatiei rurale.
Cauzele neparticiparii la educatie
Resurse materiale
•    Starea materiala precara a multor familii:
Cel mai ridicat nivel al saraciei din Regiunea Nord - Est se regaseste in judetele Botosani si
Vaslui.
•    Distantele mari ce trebuie parcurse de elevi din satele de domiciliu pana la scoala
 Drumurile  comunale sunt nemodernizate. Mijloacele de transport in comun sunt insuficiente.
Doar 30% drumurile judetene si comunale sunt modernizate.
Exista un numar considerabil de sate izolate, cu drumuri „de tara”, greu accesibile in
perioadele cu precipitatii abundente. Dotarea cu microbuze nu s-a realizat in toate scolile care
necesitau acest lucru.
•    Retinerea  de la scoala a multor copii din mediul rural pentru muncile campului sau in
gospodarie
 Absenteismul este la cote maxime mai ales in perioada campaniilor agricole, sau in perioade
de vreme rea.
Frecventa redusa este si din partea copiilor de  familii de etnie roma, fapt datorat migratiei
sezoniere a familiilor, in cautarea unui loc de munca.

1/6
Discriminarea – sursa generatoare de criza educationala
Luni, 01 Noiembrie 2010 02:00

•    Ignoranta parintilor privind educatia timpurie a copiilor

Parintii nu sunt constienti in legatura cu importanta educatiei prescolare. Ei considera ca este
important sa fie urmata scoala primara de copiii lor pentru ca sa invete scrisul, cititul, socotitul.
Apropierea invatamintului de viata reala. Sistemul de educatie trebuie sa pregateasca
absolventii nu doar pentru viata sociala, ci si pentru activitatea lor profesionala.
•    Lipsa de incredere in finalitatile sistemului educational
Multi absolventi de studii superioare nu gasesc loc de munca, ori daca gasesc, acestea nu
sunt in specialitatea/ specialitatile pentru care s-au pregatit.
Este necesar ca absolventii de orice nivel sa se simta confortabil in lumea moderna si sa
poata beneficia de toate avantajele pe care le poate oferi sistemul ei economic. Este anormal
ca absolventii de liceu sa invete formula de calcul a ratei somajului si alte teorii
macroeconomice abstracte, dar sa nu ştie in ce conditii se poate lua un credit sau cum poate fi
el folosit in mod productiv. In plus, un invatamant economic pragmatic poate ameliora
considerabil sansele tinerilor de a deveni intreprinzatori privati.
•    Esecuri scolare repetate
Datorita frecventei slabe si folosirii lor in muncile agricole sau de gospodarie, multi elevi nu mai
reusesc sa recupereze materia, golurile se adincesc pe an ce trece, iar ei inregistreaza esecuri
care ii descurajeaza si-i fac sa nu mai frecventeze scoala.
Majoritatea cadrelor didactice de la sate folosesc metode traditionale, neatractive si nu au un
comportament adecvat, pentru ca nu au urmat cursuri de perfectionare in aceste directii.
Circa o treime dintre cadre didactice nu sunt la curent cu procesul de reforma, ori sunt prinse
in muncile agricole pentru a-si completa veniturile (datorita salariilor mici),  neglijind astfel
pregatirea si perfectionarea profesionala.
•    Neglijarea de catre cadre didactice a elevilor cu cerinte educative speciale
Acesti elevi sunt integrati in scolile publice,  cadrele didactice  nu au timpul necesar pentru a
se ocupa si de ei in mod diferentiat si nici nu dispun de pregatire in recuperarea lor.
Desi se realizeaza ore speciale de pregatire, acestea urmaresc mai mult pregatirea pentru
testarile judetene si nationale, programele compensatorii  fiind in mare parte neglijate.
•    Prejudecati cu privire la apartenenta la o categorie  defavorizata
Lipsa de informatie actualizata privind noile oportunitati interne si internationale, fata de
populatia roma si, in general, fata de grupurile dezavantajate, duc la esec scolar.
Populatia defavorizata (in principal roma) a ramas la mentalitatea ca, chiar daca ar merge la
scoala, copiii lor tot nu ar fi incadrati in munca pe masura competentelor dobandite.
Atitudinea negativa a colegilor fata de elevii cu deficiente care sporeste izolarea si
autoizolarea, este alta cauza care duce la discriminare. Parintii celorlalti copii ai clasei se opun 
in integrarea elevilor deficienti.
•    Gradinite si scoli neatractive pentru copii
Un procent mare  dintre spatiile alocate scolilor sunt vechi, intunecoase, cu sali de clasa
friguroase datorita degradarii accentuate a ferestrelor, usilor, instalatiilor de incalzit, cu material
didactic putin, depasit fizic si moral.
Sistemul de educatie trebuie sa pregateasca absolventii nu doar pentru viata sociala, ci si
pentru activitatea lor profesionala.
•    Deficiente autentice si vizibile ale unor copii
La nivelul fiecarui judet  sunt scolarizati elevi diagnosticati cu deficienta mintala severa si
profunda in scoli speciale ( invatamint prescolar, primar, gimnazial, profesional ); copii cu
deficiente fizice si psihice nu vin la scoala, unii din ei pentru ca nu fac fata cerintelor scolii, altii

2/6
Discriminarea – sursa generatoare de criza educationala
Luni, 01 Noiembrie 2010 02:00

pentru ca se simt stigmatizati, altii sunt scolarizati la domiciliu.

Dintre cei care vin la scoala, multi nu isi declara problemele medicale pe care le au, desi
acestea sunt evidente. In special in mediul rural, aproape in fiecare clasa exista elevi cu
dificultati in invatare in special, dar şi deficiente de vaz si de auz, dar care nu prezinta la scoala
un certificat medical.
Sunt inregistrate probleme medicale deosebite (diabet, HIV, malformatii cardiace, ş.a.); un alt
procent de copii se afla in imposibilitatea de a urma cursurile scolii datorita starii de boala.
•    Familii dezorganizate, casatorii premature, concubinaj, consum de alcool, violenta in
familie, parinti plecati la lucru in strainatate
In ultimul timp, s-a constatat un fenomen ingrijorator la nivel national, dar si in judetul nostru:
tot mai multi copii de varsta scolara sunt lasati in grija bunicilor, unchilor, fratilor si surorilor mai
mari sau chiar singuri, deoarece parintii lor sunt plecati la lucru in strainatate. Fiind lasati
singuri, lipsesc de la scoala, gasindu-si alte preocupari, intrand de cele mai multe ori in evidenta
organelor de politie.
Lipsurile generate de starea materiala precara conduc in tot mai multe cazuri la consumul de
alcool exagerat, la violenta in aceste familii, la destramarea familiilor.
Carente in educatie si probleme deosebite se observa in special in cazul familiilor
monoparentale.
Din pacate, exista situatii frecvente de abuzuri asupra copiilor (violenta verbala, fizica) in
familie, dar nu exista sesizari decat in situatii extreme si nu se pot lua masuri pentru o
cazuistica aproape generala.
Tendinta actuala este de a se lua masuri pentru prevenirea institutionalizarii si mentinerea in
familie a copiilor agresati / martori zilnic la situatii de stres.
In special in familiile de romi, se infaptuiesc adesea casatorii premature (la 13-16 ani), in
aceste conditii copiii retragindu-se de la scoala.
•    Lipsa de implicare a reprezentantilor comunitatii locale, pentru  scolarizarea copiilor cu
cerinte educative speciale la nivel local sau in scoli speciale
Aceasta este  conditionata de obligativitatea platii catre Consiliul Judetean a sumelor necesare
intretinerii. Un numar mare de Consilii locale refuza scolarizarea la nivelul institutiilor sociale a
copiilor cu cerinte educative speciale, din motivul expus mai sus.
Institutiile de invatamant trebuie sa devina elemente de referinta in cadrul comunitatii, motiv
pentru care acestea trebuie sa fie subordonate administratiei locale care sa preia competentele
in materie de management. Integrarea scolilor in comunitate trebuie sa faca obiectul unui
proces de tranzitie de doi-trei ani. Descentralizarea are ca efect direct cresterea
responsabilitattii autoritatilor locale in ceea ce priveste furnizarea sau administrarea anumitor
programe.
•    Frecventa scazuta sau fenomenul esecului scolar
La invatamantul prescolar, frecventa copiilor este mai buna  in mediul urban, maxima
depaşeşte 100%, comparativ cu mediul rural.
Elevii ce provin din etnia rroma  inregistreaza un absenteism ridicat la toate nivelurile de
invatamant.
•    Fenomenul abandonului scolar si repetentia
Abandonul scolar se inregistreaza in cea mai mare parte in scolile rurale. Abandoneaza scoala
un numar mare elevi din invatamantul gimnazial, din invatamantul profesional si de ucenici. La
invatamantul primar, rata abandonului scolar este mica, pe cand in scolile gimnaziale si liceale,
aceasta creste. Acest lucru se intampla pentru ca familiile sarace sau cu alte probleme (cu

3/6
Discriminarea – sursa generatoare de criza educationala
Luni, 01 Noiembrie 2010 02:00

parinti alcoolici, familii destramate, parinti plecati la munca in strainatate, etc.) folosesc copiii la
diverse munci prin care se asigura uneori existenta intregii familii. Copiii mici nu pot presta
munci fizice grele, de aceea ei sunt lasati sa vina la scoala.
    De obicei, copiii familiilor nevoiase (care nu au pamint deloc sau foarte putin) isi iau copiii la
munca  la diferite ferme agricole din tara, acest lucru conducind la repetentie. Fenomenul se
intalneste frecvent in satele sarace, cu un numar mic de locuitori, sau cu populatie imbatranita,
in care functioneaza scoli cu predare simultana si care sunt slab dotate material si uman.
•    Stadiul generalizarii grupei mari, pregatitoare pentru scoala
In mediul rural gradinitele sunt insuficiente, functioneaza in multe spatii improprii (30%) –
insuficient ca suprafata si volum, cu mobilier degradat, vechi, fara materiale didactice specifice
(consumabile, auxiliare care nu pot fi sustinute de parinti). Nivelul social scazut si lipsa de
informare a familiei, atitudinea de indiferenta fata de timpul efectiv acordat copiilor ne conduc la
concluzia ca parintilor din categoriile defavorizate li se cer eforturi mai mari decat tuturor
celorlalti in conditiile in care beneficiile obtinute sunt estimate ca foarte mici in raport cu costurile
– ei renuntind astfel la investitia in copil.
•    Accesul la educatie in limbile minoritatilor; studiul limbii romani
La nivelul scolilor  studiaza limba materna elevi  de diferite etnii: ucraineni, romi şi ruşi lipoveni.

Predarea acestor limbi se face cu clasa sau cu grupa.

Resurse umane:
•    Dificultati de ocupare a  posturilor cu personal didactic calificat
Posturile didactice din mediul rural nu sunt atractive pentru tinerii absolventi care nu au
domiciliul in localitatile in care sunt aceste posturi, din motive diverse: implica naveta ori statul in
gazda, unde conditiile de trai nu convin multora (drumuri nemodernizate, conditii de locuit
neplacute, aprovizionare dificila cu cele trebuincioase, etc.), populatia scolara se confrunta cu
diferite probleme (nivel redus al orizontului de cultura, saracie, implicare in munci agricole sau
de gospodarie, etc.), scolile nu sunt modernizate (cladiri vechi, uzate, friguroase, lipsa
mijloacelor de invatamant si a materialelor moderne), colectivele didactice manifesta tendinta
catre plafonare si au preocupari adiacente invatamantului (agricultura), imposibilitatea de a
construi o locuinta proprie in localitatile respective (salarii mici, alte facilitati reduse),
atractivitatea locurilor de munca din alte tari (Italia, Spania, Anglia, etc.).
•    Situatia personalului titular
Disciplinele deficitare in ce priveste acoperirea cu personal didactic calificat sunt limba
romana, limba franceza, limba engleza in mediul rural si informatica in rural si urban.
Salarizarea necorespunzatoare. Trebuie recunoscut faptul ca invatamantul nu mai atrage
astazi absolventi de marca. Salariul e doar una din cauze, dar una foarte importanta, astfel ca
noi sustinem salarizarea la un nivel sensibil superior celui de subzistenta din clipa de fata.
Criteriile de salarizare trebuie reorientate insa catre performanta, in dauna criteriilor birocratice
precum cel al vechimii.
•    Situatia cadrelor didactice care predau limba rromani sau istoria si traditiile rromilor
Studiul limbii romani este asigurat de un numar redus de cadre didactice. Utilitatea acestor
cadre a fost recunoscuta treptat, insa necesarul este mai mare, mai ales in comunitatile de romi
segregate geografic.
Activitatea de predare a limbii romani insemna printre altele si primul pas spre constientizarea
problemelor cu care se confrunta elevii/tinerii de etnie roma din comunitatile locale in ceea ce
priveste educatia scolara. Implicarea acestora si in activitatile de informare/ consiliere a

4/6
Discriminarea – sursa generatoare de criza educationala
Luni, 01 Noiembrie 2010 02:00

parintilor/ elevilor/ tinerilor romi scot in evidenta necesitatea activarii unui numar mai mare de
profesori de limba romani care sa sprijine in mod eficient activitatile de integrare a romilor in
sistemul de invatamant.
Cadrele didactice de etnie roma care predau limba romani desfasoara si activitati de informare
si consiliere pe probleme de educatie scolara si prescolara in comunitatea locala in vederea
reducerii abandonului scolar si promovarea aspectelor legate de importanta continuarii studiilor
pentru elevii si tinerii romi din comunitatile locale. De asemenea, se implica in proiecte de
dezvoltare comunitara in colaborare cu societatea civila roma din comunitatea locala si cu
institutiile publice locale, in activitati de educatie electorala in comunitatile de etnici romi, in
prezentarea de spectacole cultural- artistice de promovare a identitatii etnice si de imbunatatire
a imaginii comunitatii de romi pe plan local.    
Au participat la cursuri organizate la nivel national.
Modalitati de solutionare
•    Printre obiectivele strategice ale ISJ Botoşani  a fost „ Sanse egale la educatie,” cu
obiectivul operational ”Acces la educatie pentru grupuri defavorizate pentru comunitatile de romi
si grupuri dezavantajate”.
•    Programe de educatie remediala implementate in judet; programe organizate de ISJ cu
sprijinul ONG-urilor, avand ca scop imbunatatirea accesului la educatie si a rezultatelor scolare
ale copiilor/ elevilor din grupurile dezavantajate :
•    Participarea la Programul « Sporirea capacitatii Ministerului Educatiei si Cercetarii de a
preveni si elimina exploatarea muncii copiilor din mediul rural prin cresterea ratei frecventei si a
performantelor scolare» derulat de Organizatia Internationala a Muncii (ILO), Programul
International pentru Eliminarea Muncii Copiilor (IPEC), implementat de Centrul Step by Step
pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala si de MECTS, finantat de IPEC, UNICEF, MECTS,
CEDP - 2001-2002;
•    Participarea la Programul « Dezvoltarea capacitatii institutionale a serviciilor publice
specializate pentru protectia copilului in vederea combaterii celor mai grave forme de munca a
copilului » lansat de Creative Associates International Inc., Fundatia Internationala pentru Copil
si Familie, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatea Nationala Pentru
Protectia Copilului si Adoptie – 2004;
•    Participarea la Programul judetean « Impreuna – contra exploatarii copiilor prin munca »
derulat prin Asociatia pentru Promovarea Sigurantei in Comunitate, in parteneriat cu
Inspectoratul Judetean de Politie şi Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
si finantat de British Government Department for International Development   (DFID) –
2004-2005.
Grupul tinta
Multi copii din satele cu romi nu sunt cuprinsi in invatamantul prescolar, iar in ciclul primar si
gimnazial nu sunt organizate programe de remediere scolara, nu este promovat conceptul de
scoala deschisa, scoala care sa includa si participarea parintilor sau a altor membri ai
comunitatii locale si care initiaza, pe langa activitatile traditionale, programe extrascolare pentru
cresterea sanselor de succes ale elevilor.
Elevii romi din scolile judetului provin din familii dezorganizate (parinti care traiesc in
concubinaj, consuma bauturi alcoolice – 75%), sunt saraci (80-90%). Majoritatea parcurg
distante cuprinse intre 6-14  km pentru a ajunge la scoala.
Parintii cu un grad de educatie si cultura scazut incurajeaza abandonul scolar prin
consimtamantul la casatorii timpurii si munca.

5/6
Discriminarea – sursa generatoare de criza educationala
Luni, 01 Noiembrie 2010 02:00

Din punct de vedere religios, majoritatea grupurilor sunt ortodoxe (peste 80%). Unii adera insa
la cultul penticostal .
Nu exista segregare pe criterii etnice in scolile din judetul Botosani. Totusi, existenta
comunitatilor compacte de romi din localitatile Cosula, Balta Arsa, Baranca-Cristinesti, Hudesti,
Stefanesti sau in zona Parcul Tineretului din Botosani determina prezenta unor clase/ scoli in
care invata un numar mare de elevi romi.
Actiuni majore desfasurate
•    Programe de formare a managerilor scolari (directori si inspectori scolari);
•    Asigurarea accesului egal la educatie al tuturor copiilor ce provin din grupurile
dezavantajate prin realizarea scolilor deschise, prietenoase, tolerante si democratice;
•    Cuprinderea copiilor de grupa mare si pregatitoare in sistemul de invatamant prescolar.
•    Predarea limbii romani in scolile unde exista elevi de etnie roma.
•    Intarirea legaturii cu familia ;
•    Acordarea de ajutor material (imbracaminte, hrana) prin colecte realizate de comitete,
fundatii, etc;
•    Responsabilizarea conducatorilor lor (presedintele Partidei Romilor, consilierul de la
Institutia Prefectului, bulibasa, agenti locali, profesorii de etnie roma care predau limba si
literatura romani (angajarea profesorilor).
Analizind cauzele care fac ca nu toti copiii sa aiba sanse egale la educatie,  la nivel de judet se
doreste realizarea unei strategii care sa raspunda nevoilor specifice de invatare, avind in vedere
diversitatea etnica, sociala, economica.
Obiectivele urmarite sunt:
•    cresterea calitatii procesului educational si a performantelor scolare ale elevilor;
•    dezvoltarea unor relatii comunitare favorabile cunoasterii, promovarii si sustinerii
intereselor scolii;
•    acces egal si sporit la educatie ;
•    elaborarea si implementarea unor programe de formare cu finantare europeana, adaptate
la nevoile specifice scolilor din judet, cu parteneriat social.

Bibliografie
- Manolache, Constantin, „Structuri de securitate si gestionare a crizelor in context european,,
Editura Cantes, Iasi, 2004;
-Strategia de dezvoltare pentru judetul Botosani.

Articol scris de: ELENA FILIPESCU

6/6