Educția este cel mai eficient

mecanism de mobilitate socială existent:

împiedică continuarea cercului vicios al
sărăciei, promovează egalitatea de șanse
și reduce inegalitățile sociale.
Tema pe care doresc sa o prezint in
aceasta lucrare ilustează rata abandonului
școlar in mediul rural cât si urban in
Romania, de asemeana si cauzele care
favorizează producerea acesteia, cât și
efectele
Am ales acest subiect deoarece vreau sa
expun efectele negative abandonării
școlii atât pentru noi ca persoane, dar si
pentru stat ,potrivit rapoartelor oficiale
publicate de Ministerul Educatiei in
perioada 2018-2019 circa 35.3 mii de
elevi din ciclurile primar si gimanzial au
abandonat scoala.
Scopul acestei cerecetari este de
a afla numarul copiilor care abandoneaza
scoala, dar si motivele acestora de a nu
mai continua studiile cat si efectele si
cauzele care au dus la favorizarea
acesteia, de a arata de ce educatia este
importanta, avand in vedere ca acesta
ofera o stabilitate economica tarii. Dupa
finalizarea partii teoretice se vor
colecta date din difertie surse precum,
site-ul Ministerului Educatiei, site-ul
Institutului National de Statistica,
precum si diferite lucrari si site-uri
oficiale care au abordat acest subiect, de
asemena abandonul scolar poate fi
 combatut prin dezvoltarea unor programe
care să vizeze combaterea şi prevenirea
abandonului şcolar, formarea tinerilor în
spiritul educaţiei permanente, prin
diversificarea şi extinderea ofertei de
educaţie printr-un parteneriat susţinut cu
principalii actori ai proceselor
educaţionale de asemenea si relansarea
educaţiei în învăţământul rural si
aigurarea şcolilor din mediul rural cu
cadre didactice calificate.

Prin urmarea faptului ca

resuresele sunt limitate, acest lucru poate
deveni un impediment, dar avand in
vedere faptul te poti folosi de retelele
de socializare pentru ca creea diverse
sondaje din partea oamenilor pe aceasta
tema,de asemnea acesta lucrare scoate in
evidenta dezvoltarea unor programe care
să vizeze combaterea şi prevenirea
abandonului şcolar;

Așadar sunt illustrate motivele pentru care

elevii nu mai doresc continuarea studiilor,
cauzele și efectele acesteia , dar și diferntele de
abandon școlar între mediul rural și cel
urban.Lipsa educației are numai consecințe
negative pentru tineri , sunt multe motive pentru
care unii tineri renunță la educație înainte de
absolvire : dificultăți de învățare , dificultati
sociale sau absenta motivației , călăuzirea sau
ajutorul .
Diferențele între termenii de părăsire devreme a
școlii , și de abandon școlar , este ca efectul
părăsirii timpurii a școlii este de a renunța la
toate formele de educație dezvoltare înainte de a
terminarea studiilor liceale , pe când
“abandonul” este definit în mod restrâns face
referire la nefinalizarea cursurilor de învățământ
general sau profesional, în curs .

Cei care absentează mult sau au o problemă

disciplinară sunt sancționați anterior , conform
regulamentului fiecărei școli , sunt scuzați de la
școală, s-au cheltuit resurse pentru a ajunge la
un punct în care eforturile financiare și mentale
ale ambelor părți nu s-au materializat , totul
începe, de acasă, de la familie, formând astfel un
cerc vicios. De asemena în România Ministerul
Educației folosește două defintii pentru
conceptul de abandon școalar, Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de
Invăţământ Preuniversitar transmis de
Ministerul Educației. „ elevul care nu
frecventează cursurile de zi ale unei clase din
învăţământul obligatoriu , depăşind cu mai mult
de doi ani vârsta clasei respective , se află în
situaţia de abandon şcolar ” , iar cea de a doua
definiție aplicata de Ministerul Educației și de
I.N.S. este “ca rata abandonului şcolar este
diferenţa între numărul elevilor care sunt
inregistrati la începutul anului şcolar şi numarul
acestora la incheierea la incheierea anului ,
exprimată un procent faţă de numărul elevilor
înscrişi la începutul anului şcolar.’ De asemea
dificultățile materiale sunt rezultatul unei
familii dezorganizate , hotărârea de abandon
este dată de faptul că în familie se consumă
alcool , divorțul , violența in familie , absența
autorității la părinți , comportamentul despotic
sau apatia personalor care ar trebui să le ofere
copiilor un model . Intrarea pe piața muncii este
adesea restricționată de lege, chiar și în cazul
muncii temporare , cum ar fi munca de zi sau de
weekend , sau în cazuri extreme de incitare la
cerșetorie sau la prostituție de asemenea acestea
sunt un venit instant și un factor de risc care duc
la abandonarea școlii , anturajul negativ distrage
elevul și îl influenteaza spre consumarea de
alcool ,să absenteze de la școala.

În rândul populației , abandonul școlar este

destul de comună la familiile de etnie romă,
deoarece aceștia au datini pe care le respectă cu
severitate, ei încurajează căsătoria timpurie ,
care există și în multe zone rurale , iar apariția
unui copil îi poate împiedica continuarea
studiilor , dar sunt și excepții prin care un copil
îi poate motiva în a- și continua studiile pentru
a-i oferi o viață mai bună , abandonul școlar
este o dilemă pentru individ însuși, ca entitate și
pentru societate în ansamblu din care face
parte . Aceste impacte au consecințe groaznice
nu numai pentru tinerii implicați , ci și pentru
costurile educaționale care au fost investite în
acești oameni pentru atingerea scopului de
prosperitate pentru toți , respectiv integrarea cu
succes pe piața muncii și transformarea fiecare
entitate dintr-o parte funcțională a unei societăți
coezive . De asemenea dezvoltarea socială și
creșterea economică sunt afectate de abandonul
școlar , deoarece avansarea economică are
nevoie de forță de muncă calificată , așadar cu
cât este mai calificată o persoană cu atât mai
multe șanse are în a-și găsi un loc de muncă .

Persoanele care au renunțat la studii pot

beneficia de învățământul cu frecventă redusă ,
învățământul la seral sau participarea la diverse
cursuri de formare profesională , persoanele care
au abandonat scoala depind de diverse programe
de ajutor , deoarece șansele că ei să fie integrați
în societate și să-și găsească un loc de muncă
sunt mici . Un elev care decide să abandoneze
școala va simți consecințele abandonării acesteia
, de asemenea veniturile mici sau chiar
inexistente aduc doar frustrări , dezamăgiri și
stres . Așadar numărul mare de muncitori
necalificați , exploatarea minorilor , persoanele
care lucrează la negru , sunt urmările directe a
abandonării școlii care au drept cosecință
reducerea șanselor că investitorii străini să
rămână, se observă înclinarea absolvenților care
nu au promovat bacalaureatul , ei pretind
ajutor de la stat, și nu doresc să-și găsească un
loc de muncă, aceștia aleg aceasta cale deoarece
este un mod mai ușor de a obține un venit. Dar
bugetul este afectat indirect: persoanele
necalificate nu vor primi niciun venit sau vor
primi un venit mic, astfel că impozitul pe care îl
va primi va fi mic . În mod automat , cheltuielile
sale nu vor fi la un nivel ridicat , astfel de
oameni nu pot avea un impact pozitiv asupra
economiei , de câțiva ani , statul oferă
numeroase programe sociale care vin în ajutorul
elevilor unul dintre ele fiind : Programul „Euro
200” , din banii proveniți din acest program
sunt cumpărate calculatoare , încasarea
diferitelor burse , achiziționarea de rechizite
școlare , decontarea transportului elevilor din
mediul rural . Educația este fundamentul vieții
fiecăruia . El își poate cultiva gândurile , stilul
de viață, cunoașterea asupra lumii și își poate
menține valorile , educația provine din mediul
de dezvoltare personală și din opiniile sale
despre educație , pentru că ne va însoți pe tot
parcursul vieții , pentru a oferi indivizilor
posibilitatea de a primi o educație normală și
corectă trebuie să crească într-o familie care
oferă un model, părinții pot fi participați la
activitățile școlare pentru a sprijini și încuraja
copiii . Fără educație nu ne putem integra în
societatea care se află în continuă schimbare ,
așadar nevoia de adaptare este atât de puternică
încât ne obligă să luăm toate mijloacele pentru a
îmbunătăți nivelul de educație.

Problema abandonului școlar din România a

devenit din ce în ce mai gravă , au un impact
negativ asupra societății în ansamblu , rata
abandonului școlar în mediul rural este mai mare
decât în orașele mari românești . Potrivit
statisticilor rata abandonului școlar în funcție de
zona de rezidență în anul școlar “ 2008/2009 ,
proporția școlilor primare din mediul rural a fost
de 1,9% , în timp ce în mediul urban este de
1,5% . în plus , rata abandonului școlar pentru
anul școlar 2014/2015 comparativ cu mediul
urban, mediul rural a crescut cu 2,2% unde a
fost 1,5%. “ Prin urmare, ținând cont de
diferențele de gen , bărbații abandonează mai
frecvent; în 2017/2018, rata abandonului școlar
pentru băieți a fost de 1,9%, în timp ce cea
pentru fete a fost de 1,5% , rata generală de
abandon școlar în învățământul primar și
gimnazial în 2014/2015 a fost de 1,8%

Bibliografie:

1. Băban, Adriana, 2001, Consiliere

educațională, Editura Ardealul, Cluj Napoca;

2. Holban, Ion, 1973, Orientarea școlară,

Editura Junimea, Iași;

3. Jigău, Mircea, 2001, Consilierea carierei,

Editura Sigma, Bucureşti;

4. Plosca, Marin, 2001, Consiliere privind

cariera, aplicaţii în şcoală, Editura Dacia,
ClujNapoca;

5. Tomşa, Gheorghe, 1999, Consilierea şi

orientarea în şcoală, Casa de Editură şi
Presă ,,Viaţa Românească”, Bucureşti

.6, https://edict.ro/rolul-educatiei-in-formarea-
personalitatii/

7, https://www.stasalba.ro/orientarea-in-cariera-
a-adolescentilor-si-rolul-familiei/

8, http://www.uti.eu.com/posdru-centru-
multiregional/consilierea-in-cariera-
importantaformarii-profesionale-si-rolul-
acesteia/

9, HG nr. 594 din 2009 pentru completarea

HG nr. 1488 din 2004 privind aprobarea
criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar
ce se acordă elevilor în cadrul Programului
naţional de protecţie socială „Bani de liceu”.
http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_
completare_
criterii_cuantum_sprijin_elevi_bani_liceu_594_
200

10. LEGE nr.571 din 22 decembrie 2003

privind Codul fiscal

Educația este cel mai eficient mecanism de

mobilitate socială existent: împiedică
continuarea cercului vicios al sărăciei,
promovează egalitatea de șanse și reduce
inegalitățile sociale .Aceasta lucrare ilusteaza
rata abandonului scolar in mediul rural cat si
urban in Romania, de asemenea si cauzele care
favorizeaza producerea acesteia, cat si
efectele,potrivit rapoartelor oficiale publicate
de Ministerrul Educatiei in perioada “ 2018-
2019 circa 35.3 mii de elevi din ciclurile primar
si gimanzial au abandonat scoala”. De asemenea
s-au colectat date din difertie surse precum,
site-ul Ministerului Educatiei, site-ul Institutului
National de Statistica, precum si diferite lucrari
si legi, care au abordat acest subiect, de asemena
pot fi luate masuri pentru dezvoltarea unor
programe care să vizeze combaterea şi
prevenirea abandonului şcolar, formarea
tinerilor în spiritul educaţiei permanente, prin
diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie
printr-un parteneriat susţinut cu principalii actori
ai proceselor educaţionale de asemenea si
relansarea educaţiei în învăţământul rural si
aigurarea şcolilor din mediul rural cu cadre
didactice calificate.

De asemena consider că pentru a preveni

abandonul scolar ar trebui să existe comunicare
intre familie, scoală si stat ,statul sa aloce bani
pentru dezvoltarea scolilor si din zonele rurale,
sau să asigure transport gratis elevilor si
rechizite scolare pentru aceștia ,iar scoala să se
implice si să introducă in programă cursuri de
consiliere pentru elevi, de asemnea părintii
trebuie să participe obligatoriu, deoarece si ei
trebuie să inteleagă cât de importană e școala
pentru a putea transmite acest lucru copiilor, iar
daca părinții sunt total indiferenți, să participle
fara aceștia , dar sa meagăa mai des sic a această
ora de consiliere sa fie tratată ca o materie
obligatoru, dar fara a se da note , iar discuțiile sa
fie interactive , si pentru a-i face pe elevi sa
conștientizeze importanta educației.

Bibliografie:
 1. Băban, Adriana, 2001, Consiliere
educațională, Editura Ardealul, Cluj Napoca;

2. Holban, Ion, 1973, Orientarea școlară,

Editura Junimea, Iași;

3. Jigău, Mircea, 2001, Consilierea carierei,

Editura Sigma, Bucureşti;

4. Plosca, Marin, 2001, Consiliere privind

cariera, aplicaţii în şcoală, Editura Dacia,
ClujNapoca;

5. Tomşa, Gheorghe, 1999, Consilierea şi

orientarea în şcoală, Casa de Editură şi
Presă ,,Viaţa Românească”, Bucureşti

.6, https://edict.ro/rolul-educatiei-in-formarea-
personalitatii/

7, https://www.stasalba.ro/orientarea-in-cariera-
a-adolescentilor-si-rolul-familiei/

8, http://www.uti.eu.com/posdru-centru-
multiregional/consilierea-in-cariera-
importantaformarii-profesionale-si-rolul-
acesteia/

9, HG nr. 594 din 2009 pentru completarea

HG nr. 1488 din 2004 privind aprobarea
criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar
ce se acordă elevilor în cadrul Programului
naţional de protecţie socială „Bani de liceu”.
http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_
completare_
criterii_cuantum_sprijin_elevi_bani_liceu_594_
200
10. LEGE nr.571 din 22 decembrie 2003
privind Codul fiscal