ABANDONUL SCOLAR

UN FENOMENT ACTUAL

MOTTO:
“ Unui copil trebuie să i se arate cel mai mare respect”
Abandonul şcolar reprezintă o problemă a sistemului românesc de
învăţământ insuficient tratată, o problemă serioasă ce trebuie
convertită urgent într-o complexa strategie de intervenţie. Este vorba
cu certitudine de un fenomen care, prin consecinţele sale
semnificative şi prin dimensiunile sale îngrijorătoare, trebuie să fie
prezent în agendade priorităţi a decidenţilor, a practicienilor şi a
beneficiarilor din sistemul educaţional.Pentru a se întreprinde masuri
de combatere a abandonului scolar este nevoie de un studiu
diagnostic care să scoată in evidenta care este rata abandonului, care
sunt zonele cele mai atinse de acest fenomen şi mai ales care sunt
cauzele principale pentru toate grupele de vîrstă şcolară. Am abordat
această temă deoarece abandonul şcolar a devenit în ultimii ani un
subiect controversat în România, cu atât mai mult cu cât de doi ani
este membră a Uniunii Europene. Acesta constituie astăzi un
fenomen întalnit în toate sistemele de învăţământ, şi este o problemă
atât de ordin administrativ şi social, dar mai ales de ordin pedagogic.
În lucrarea de faţă se va dezbate pe larg asupra abandonului şcolar cu
precădere din punct de vedere pedagogic. Înainte de 1989 rata
abandonului şcolar era foarte scăzută, însă imediat după schimbarea
regimului s-a constat că elevii tind tot mai mult să părăsească băncile
şcolii. Astăzi România, din pãcate, se situeazã mult peste nivelul celor
mai multe dintre statele membre sau care au aderat recent la
Uniunea Europeană în ceea ce priveşte abandonul şcolar, relatează
AGERPRES. Rata abandonului este mult mai ridicată în învăţământul
urban. Statisticile demonstrează că şcolile din centrele oraşelor care
îşi concentrează serios atenţia asupra menţinerii ordinii şi a disciplinei
, asupra dezvoltării caracterului şi a responsabilităţii elevilor, precum
şi asupra excelenţei şcolare, au un nivel sensibil mai scazut de
nereuşiteşi de abandonuri şcolare. Pentru o mai bună înţelegere a
eşecului şcolar se vor prezenta în lucrarea de faţă atât definiţii,
caracteristici şi forme ale acestuia cât şi cauzele care îl determină dar
şi unele metode ce au rolul de a preveni şi combate acest fenomen
nedorit într-o societate ce îşi doreşte să treacă peste urmele lăsate
de comunism. Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune
definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea
sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea
obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau
înaintea încheierii ciclului de studii început. Abandonul şcolar este
rezultatul unei combinaţii de cauze interne şi externe, de factori
interni şi factori externi. Fiecare abandon are o istorie personală şi
socială legată de modul cum se aplică diferenţiat principiul
dezvoltării. Eşecul şcolar este produsul mai multor factori cauzali
aflaţi într-o anumită configuraţie pedagogică, psihologică şi socială
care determină la rândul ei mai multe consecinţe imediate dar şi de
durată. Eşecul şcolar are la bază mai mulţi factori care pot fi diferiţi,
dar cel mai adesea asociaţi, elevul se confruntă cu o serie de
dificultăţi şcolare care au ca principale cauze: propria persoană,
părinţii şi familia, şcoala , comunitatea locală, etc.
Abandonul scolar reprezinta o problema grava cu care se confrunta
societatea contemporana. Pentru a putea reduce numarul
abandonurilor scolare ar fi bine sa identificam si sa studiem cateva
cauze:
- Scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, saracie
si lipsa oportunitatilor de succes socio-profesional pentru absolventi.
Lipsiti de motivatie, multi dintre elevii claselor gimnaziale renunta in
primii ani de studiu, ramanand sa dea o mana de ajutor in
gospodariile proprii sau, muncind ca zilieri la oameni mai avuti din
sate . Saracia comunitatilor din zonele defavorizate limiteaza
posibilitatile parintilor de a oferi copiilor resursele necesare
educatiei. Aceasta stare provoaca deseori, exploatarea copiilor prin
munca de catre parinti. Tendinta de a considera ca familiile din
zonele defavorizate nu valorizeaza pozitiv importanta educatiei este
superficiala. Lipsa interesului pentru scoala se explica prin presiunile
de ordin economic, prin dezamagirile personale ale parintilor si prin
lipsa de cultura a comunitatii care poate fi susceptibila fata de
institutiile formale. Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea
fondurilor disponibile spre scoli din asemenea zone, prin stabilirea
unor legaturi cu centre de instruire existente, prin asigurarea unei
infrastructuri care sa asigure transportul elevilor dar, si asigurarea
hranei pentru elevi care au domiciliul la distante mari de scoala.-
Cultura de origine a elevilor
– cercetarile din domeniul educational au relevat faptul camediul
socio-cultural de provenienta al elevilor este una dintre cele mai
importante variabile in reusita sau esecul scolar si profesional al
elevului. Este foarte importanta atitudinea familiei in raport cu
scoala. Cunoasterea acestora atitudini si identificarea surselor de
posibile tensiuni sau blocaje manifestate in raport cu carierea scolara
a tinerilor constituie un factor important in prevenirea abandonurilor.
- Climatul familial – are un rol hotarator in cauzele de abandon scolar.
Astfel, dezorganizarea vietii de familie, consecinta a divortului ,
climatul familial conflictual si imoral, excesiv de permisiv, divergenta
metodelor educative si lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea
rece, indiferenta sau dimpotriva, tiranica a acestora, iata alte cateva
aspecte care conduc spre abandonul scolar.
- Factor de natura sociala si economica – cum ar fi: crize politice,
economice, sociale si morale, prabusirea sistemului de protectie
sociala, confuzia sau absenta unor norme sau valori
– iata alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor, indepartarea
lor de mediul educational si in final – abandon scolar.
- Factorii de natura educationala
– insubordonare fata de normele si regulile scolare, chiul,
absenteism, repetentie, motivatii si interese slabe in raport cu scoala,
greselile dascalilor (de atitudine si relationare, competenta
profesionala, autoritate morala)