UNIVERSITATEA DIN CRAOIVA

Facultatea de LITERE

MASTER
- STUDII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ -
Anul I

Proiect de cercetare pedagogică

Prevenirea abandonului școlar

Prof. Coordonator : Lec. univ. dr. Florentina Mogonea

Masterand: Bleaje Eugenia

Craiova, 2019
 Prevenirea abandonului Școlar

MOTTO:

„Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinti buni, nici fii buni, și prin
urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit."

(Ion Heliade Radulescu)

Prezentul studiu reprezintă un proiect de cercetare pedagogică a strategiilor

care pot preveni şi înlătura abandonul şcolar. Cercetarea de faţă s-a desfăşurat cu
ajutorul a 30 de cadre didactice, 200 de elevi şi 250 de părinţi, încercând astfel prin
chestionare să observăm atitudinea fiecărui individ implicat în educaţie referitoare
la abandonul scolar tot mai frecvent în ultima perioadă.

Titlul proiectului :

,,Prevenirea abandonului școlar”

1. Importanță și actualitate. Motivaţia alegerii temei.

1.1 Importanță și actualitate
Una dintre problemele școlii românești o constituie abandonul școlar.Văzut
în ansamblu, abandonul școlar influențează în mod negativ nu numai școala sau
individul, în sens strict, cât și întreaga societate, atat pe termen scurt, cât și pe
termen lung, pe toate sectoarele.
Dacă ne gândim la cauze, prima ar fi tranzitul de fortă de muncă în alte țări
ce produce dezechilibru la nivelul familiilor și ulterior mulți elevi sunt în grija
rudelor, în timp ce părintii lucrează în străinatate. O altă cauză ar fi lipsa valorii
importante acordate studiului, ca urmare a lipsei locurilor de muncă.
 Este de mentionat faptul ca abandonul școlar se instalează cu preponderența
în zonele defavorizate( etnii, zone desființate din punct de vedere economic, zone
rurale izolate)
1.2. Motivaţia alegerii temei
Am ales această temă deoarece abandonul școlar este un fenomen
înregistrat la nivelul unității școlare în care imi desfășor activitatea. Fiind o școală
cu 98% rromi, unitatea la care mă raportez se confruntă într-un mod deosebit cu
abandonul școlar.
Elevii acestei școli provin din familii vulnerabile fie fară venituri, fie
dezorganizate. Astfel rata abandonului este în creștere.
2. Fundamentarea teoretică a temei
2.1. Stadiul abordării temei în literatura de specialitate. Analiza critică
a surselor bibliografice.
Abandonul reprezintă conduita de evaziune definită ce constă în încetarea
fregventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent la nivelul la care s-a
ajuns, înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau
înaintea încheierii ciclului de studii început.
Rata abandonului școlar se stabilește ca raport procentual între numărul
elevilor înscriși și numărul absovenților. Regulamentul elevilor specifică faptul că
fregventarea obligatorie a școlii încetează la vârsta de 16 ani. Dreptul copiilor la
educație fiind o datorie pentru părinti și tutori, statul îi poate sancționa economic
sau penal pe cei care se sustrag obligației școlare.
Atunci când statul controlează frecventarea școlii, abandonurile înaintea
termenului legal al școlarizării obligatorii sunt relativ rare, fiind adesea deghizate
în absenteism intens de tip rural și urban.
Printre cauzele abandonului școlar regasim: cauze economice,
socio/culturale sau religioase, psihologice și pedagogice.

Cauze de ordin economic.

Înțelegerea adecvată a determinării economice a abandonului școlar obligă
la determinarea efectului cumulat și al altor variabile, dintre care rețin atenția
nivelului de școlarizare și vârsta. Copiii care traiesc în familii sărace au șanse mai
mici de a-și însuși o educație școlarî completă. Statutul economic,corelat cu
abandonul școlar, este evaluat prin variabile precum: gradul de instruire și educație
al părinților, profesia tatalui, venitul familiei și nivelul de viață al acesteia.
Anumite familii nu au resursele financiare necesare pentru a plăti rechizitele
școlare, taxele, transportul la școală, uniforma, etc. Alte famiii îsi pot permite să
plătească școlaritatea copilului, dar aceasta presupune o reducere drastică a
resurselor familiale, mai ales în situația în care elevul avea înainte responsabilități
productive alături de părinții săi. Exista elevi care traiesc sentimente de frustrare
legate de sărăcia lor, care se reflectă la școala în ținuta vestimentară sau în lipsa
pachetului cu măncare pentru prânz.

Cauze de ordin sociocultural sau religios.

În această categorie se includ indicatorii de putere și status social:
apartenența la clasa sociala, apartenența etnică, rasială, sexul (de exemplu, unii
adulti cred ca fetele nu au nevoie de o educatie aprofundata, viitorul lor fiind
reductibil la rolul casnic/matern) apartenența la comunitați fost tratate ca variabile
demografice, dar odata cu preocupările de democratizare a educației școlare, s-a
demonstrat că diferite grupuri dezavantajate social sunt discriminate atât în cadrul
sistemului școlar, cât și pe piața mncii sau pe piața căsătoriilor.
Cauze de ordin psihologic referitoare la reacția fiecărui elev la apariția
insuccesului școlar și a conflictelor cu autoritațile școlare.

Cauze de ordin pedagogic, care vizează calitatea vieții școlare, pertinența

conținuturilor în raport cu trebuințele de învățare ale elevilor.
Calitatea vieții școlare și a educației școlare influențează rata abandonului;
indică faptul că cele mai înalte rate de abandon școlar le furnizează școlile
segregate, școlile publice vocaționale, școlile mari, cu clase numeroase, școlile în
care se pune un mare accent pe supraveghere și testare, și nu în ultimul rând școlile
cu un numar preponderent mare de etnie rromă.

Efectele abandonului scolar

Efectele abandonului școlar demonstrează de ce acest tip de conduită este
considerat deosebit de grav. Mai intai, cei care abandonează școala nu au nici
calificarea profesională indispensabilă integrării socioeconomice, nici formația
morală și civilă necesară exercitării rolului de părinte și a celui de cetațean al unei
comunitați. În al doilea rând neavând o calificare, cei care abandonează școala
sunt viitorii șomeri și reprezintă pe termen mediu și lung, o sursă de dificultăți
sociale și de pierderi, care depășesc investiția cerută de formarea inițială. Din
punctul de vedere al costurilor economice, scumpă nu este persoana bine educată,
ci cea insuficient educată, care părăsește școala cu o formație șubredă sub aspect
oral, intelectual sau estetic.

2.2. Contribuția proprie originală la abordarea temei

Dacă înainte de 1989 rata abandonului şcolar era foarte scăzută, imediat
după schimbarea regimului şi trecerea la democraţie s-a constatat că elevii tind tot
mai mult să părăsească băncile şcolii . Ei au fost încurajaţi şi de atitudinea
părinţilor pentru care cartea nu mai reprezintă o prioritate, nici garanţia asigurării
unui loc de muncă. Mai mult, emigrarea forţei de muncă îi afectează tot mai tare pe
elevi, care fie că-şi urmează părinţii fie sunt lăsaţi în grija unor rude sau cunoştinţe
apropiate care se ocupă superficial de situaţia şcolară a copiilor.
Raportându-ne la o școală în care predomină mai mulți elevi de etnie rromă,
o problemă a acestora ce influențează abandonul școlar o constituie obiceiurile,
tradițiile, culturile acestora, acele logodne și căsătorii precoce.
Romii reprezintă cea mai săracă și mai vulnerabilă etnie din Romania,60%
din totalul comunităților de rromi trăiesc în sărăcie, iar la nivelul acestora se
condensează mai mult de 50% din totalul populației rrome din Romania.
Principalele probleme cu care se confruntă persoanele de etnie rroma sunt
următoarele : venituri insuficiente, lipsa pregătirii profesionale, nivel de educație
formală scazut, șomaj, acces limitat la serviciile publice.
Pe de altă parte, femeile rrome sunt supuse în mod istoric unor serii de
discriminări sociale, familiale, ocupaționale etc. Rolul promovat de tradiția și
cultura rroma le îngreunează accesul la educație și la un loc de muncă. De multe
ori, familia se opune dreptului femeii rrome la educație și la un loc de muncă, rolul
prejudecat fiind cel casnic și de îngrijire a copiilor. Astfel, avem destule cazuri în
școală în care elevii de etnie rromă,in special fetele, sunt obligate sa abandoneze
școala și să nu aibă dreptul la educație datorită tradițiilor transmise din familie
( căsătoria). Pentru societatea prezentă și cea viitoare, aceste probleme merită a fi
soluționate.
De asemenea se are în vedere reinserţia şcolară a celor în cauză prin
încredinţarea unor responsabilităţi în cadrul colectivelor şcolare din care fac parte,
depistarea şi corectarea anomaliilor comportamentale în relaţia copil-părinte,
intensificarea colaborării şcoală-familie, pentru identificarea anturajului elevilor şi
luarea măsurilor adecvate pentru scoaterea lor de sub influenţa negativă a acestuia.
Procesul de prevenire abandonului ar putea presupune modalitati de
integrare si reintegrare a elevilor pe identificare de aptitudini.

Scopul și obiectivele cercetării.

Principalul scop al proiectului este acela de prevenire și reabilitare a elevilor
ce prezintă risc de abandon scolar.
3.Obiectivele cercetarii
° Implicarea elevilor în activităti care demonstrează importanța școlarizării
°Implicarea elevilor în activități în care să li se valorifice aptitudinile în
vederea identificării unui profil personal
°Oferirea de modele care să susțină rolul școlarizării
° Implicarea mediatorului școlar șn identificarea elevilor cu risc de
absenteism școlar sau ce au abandonat școala din comunitățile vulnerabile
° Reînscrierea elevilor în programe de școlarizare precum ,,A doua șansă”(
clasele I-IV) și Frecvența redusă (V-VIII, IX-X)
° Consilierea psihologică a elevilor fie cu risc de abandon, fie care au
abandonat școala cu ani în urmă.
4. Ipotezele cercetării (generală și particulare).

În diagnosticarea cauzelor plecăm de la premisa că fiecare copil de vârstă

școlară trebuie să parcurgă în mod potrivit procesul de învățare. Astfel se poate
vorbi de atingerea unui prag minim de cunoștințe și aptitudini.Daca aceste aspecte
nu se realizează si interesul pentru participarea la cursuri este din ce în ce mai
scăzut, se ajunge la abandon școlar.
Ipoteze particulare :
a. Dacă la nivelul familiilor și al comunitații nu se identifică modele de
urmat în ce privește școlarizarea, atunci acești elevi sunt predispuși la
abandon școlar.
b. Dacă situația economică nu permite participarea normală la cursuri ( lipsa
vestimentației, lipsa rechizitelor, lipsa hranei) atunci apariția riscului de
abandon este mare.
 c. Daca un elev este lăsat în grija unor rude la fel de sărace( parinții fiind
plecați la munca în străinătate) atunci interesul pentru participarea la
cursuri nu există.

5. Eşantionul conținutului și al populației studiate.

Eșantionul cercetării cuprinde:
• 30 de cadre didactice
• 200 de elevi
• 250 de părinţi

6.Etapele cercetarii
Pentru realizarea cercetării am înfăptuit doua chestionare, câte unul pentru
fiecare individ reprezentativ implicat în procesul instructiv-educativ: unul pentru
elevi şi unul pentru pentru părinţi.
Voi prezenta în continuare cele 2 chestionare concepute:
Chestionar pentru parinti :

1.Vă întrebaţi în fiecare zi copilul despre ce s-a întâmplat la şcoală?

2.Se întămplă des ca atitudinea dumneavoastra faţă de copil să nu fie în
concordanţă cu cea a dirigintelui?
3.Este necesar să insiste copilul dumneavoastră pentru ca să participaţi la şedinţele
cu părinţii?
4.Ţineţi cont de părerile şi sfaturile profesorului diriginte?
5.Cum consideraţi colaborarea dvs. cu şcoala?
6.Cât de des vizitaţi şcoala copilului dvs?
7.Când vizitaţi şcoala copilului dumneavoastră?
8.Cum păstraţi legătura cu dirigintele copilului?
9.Consideraţi că acordaţi timp suficient şi atenţie suficientă problemelor şcolare ale
copilului?
10.Care este motivul pentru care acordaţi atât de puţin timp discutării problemelor
şcolare cu copilul dumneavoastră?
11.Vă rugăm să vă exprimaţi acordul în ceea ce priveşte regulile şi regulamentul
şcolar
12.Cum apreciaţi contribuţia şcolii la succesul personal şi profesional al copilului
dumneavoastră
13.Consideraţi că i-aţi oferit copilului dumneavoastră o bună educaţie în familie?

Chestionar elevi

1.Ce apreciezi în primul rând la şcoala ta ?

2.Ce te nemulţumeşte în primul rând la şcoala ta ?
3.La ce activitate extraşcolarǎ ai participat în acest an şcolar ?
4.Ce obiecte de învăţământ îţi plac mai mult
5.Ce activităţi te atrag mai mult în şcoală, acasă, în timpul liber?
6.Există înţelegere în familia ta?
7.Ce atitudine manifestă familia faţă de activitatea ta şcolară?
8.Comunici cu parintii tai despre reusitele tale scolare?
9.Parintii tai vin deseori la scoala?

7.Valorificarea rezultatelor cercetării.

În urma chestionarelor aplicate elevilor și părinților, cadrele didactice au

reușit să identifice factorii care contribuie la abandonul școlar. O parte din aceşti
elevi și părinți sunt conştienţi de rolul pe care îl ocupă școala în viața de zi cu zi .
Un număr de întrebări a vizat dezvăluirea condiţiilor socio-familiale ale elevilor. S-
a constatat că majoritatea elevilor nu au o relație apropiată cu familia, mulți dintre
părinți fiind plecați în străinătate, copilul rămânând în grija unor rude. Această
relație distantă între copil si familie aduce multe dezavantaje școlarului,acesta din
urma fiind in situatia de a renunta la scoala, ceea ce este un lucru îngrijorator.
Un alt aspect identificat în urma rșspunsurilor ar fi situatia materială precară
cu care multe familii se confruntă: lipsa vestimentatiei,a rechizitelor,a hranei,fapt
ceea ce conduce la riscul de abandon scolar.

6.1. Program de intervenție

Activitatea de preîntâmpinare a abandonului şcolar este extrem de complexă.
În realizarea ei este necesară o coordonare eficientă a tuturor factorilor educaţionali
în care, desigur, şcoala şi familia deţin prioritatea. Şi, pentru ca şcoala să-şi
îndeplinească menirea ei, trebuie să fie slujită de oameni nu numai cu o temeinică
pregătire ştiinţifică şi psiho-pedagogică, ci şi dornici să aplice în practică
cunoştinţele profesionale.
În acest scop se propune:
Pentru elevi:
Obiective:
– Creşterea încrederii în sine a copilului prin îmbunătăţirea imaginii de sine;
– Stimularea motivaţiei copilului pentru învăţare.
Acţiuni
– Întâlniri între elevi de clase, niveluri diferite în vederea împărtăşirii din
experienţa privind modalităţile şi condiţiile de învăţare în familie
– Dezbateri pe tema „Sa spunem nu abandonului scolar !”

Pentru părinţi:
Obiective:
– Sensibilizarea familiei în privinţa relaţiei cu şcoala;
– Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscripţia şcolară.
Acţiuni:
– Iniţierea unui curs de educaţie a părinţilor cu privire la riscul abandonului scolar
– Oferirea unui plus de competenţă psiho-pedagogică prin consiliere permanentă în
cadrul Cabinetului interşcolar de asistenţă psiho-pedagogică (permanent);
– Întâlniri cu medici şi psihiatri pe tema: „Modificări fizice şi psihice în viaţa
copilului” (trimestrial);
– Dezbateri în colectivele de părinţi pe clase cu tema „Scoala – o instituţie cu rol
fundamental în viaţa copilului”.

7. Metodologia și instrumentele cercetării

Metodologia cercetării s-a centrat pe metoda anchetei bazate pe instrumentul
de cercetare - chestionar.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că
prin introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne, se declanşează
acţiuni educaţionale noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea
demonstrării valorii pe care o au.
 Metodologia cercetării cuprinde :
a) Metode nonexperimentale de colectare a datelor:
o Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va consta în
utilizarea unor grile de observaţie
o Chestionare
o Interviul
 Bibliografie

1.Anton, M., (1995) Părinţi Şi Copii - Ed. Didactică Şi Pedagogică, Bucureşti

2.Ausubel, D., Robinson, G., (1981), Învăţarea în şcoală, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
3.Bârzea, C., (1995), Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
4.Cosmovici, A., Iacob, L., (1998), Psihologie Şcolară, Editura POLIROM, Iaşi
5.Creţu, C., (1990), Probleme de adaptare şcolară, Editura ALL EDUCAŢIONAL,
Bucureşti
6.Creţu, E., (1999), Probleme de adaptare şcolară, Editura ALL EDUCAŢIONAL,
Bucureşti
7.Dragomirescu, V.T., (1982), Psihologia comportamentului deviant, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
8.Drăgoi, C., (2009), Spaţiul social al deşcolarizării: traiectorii invizibile şi
ignoranţa instituţională, în Revistă de Pedagogie şi Asistenţă Socială, FICE nr.35,
Abandonul şcolar-context, concepte, cauze şi prevenţie. Editura Universitară,
Bucureşti
9.Enache, R., (2009), Factori ce contribuie la eşecul şi abandonul şcolar. Prevenţie
şi intervenţie, în Revistă de Pedagogie şi Asistenţă Socială, FICE nr.35, Abandonul
şcolar-context, concepte, cauze şi prevenţie. Editura Universitară, Bucureşti