Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DE CERCETARE

METODOLOGICA

Strategii de prevenire si inlaturare a abandonului scolar in


invatamantul din mediul rural

- sesiunea 2016
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

La nivelul invatamantului din mediul rural, numarul elevilor care abandoneaza scoala este
intr-o continua si alarmanta crestere. Motivul principal il constituie situatia materiala a
familiei din care provine elevul. In familiile sarace, elevii sunt incurajati sa plece la munca
pentru a ajuta la intretinerea fratilor mai mici,parintii multumindu-se doar cu diploma de 8
clase,asta in cazul in care si aceasta exista. Din pacate, nu exista foarte multe solutii de
remediere a situatiei dar sunt sigura ca profesori impreuna cu elevii si parintii pot reduce,
daca nu stopa,a cest proces.

SCOPUL CERCETARII

Aceasta cercetare a fost realizata cu scopul de a gasi solutii pentru a reduce numarul
cazurilor de abandon scolar din cadrul Scolii Gimnaziale Principele Serban Ghica si
Principesa Aristita Ghica din comuna Sihlea si de a identifica premisele si cauzele care duc
la acest proces.

DESCRIEREA PROBLEMEI

Esecul sau insuccesul scolar, asa cum mai este numit, reprezinta, din perspectiva cadrelor
didactice si a sistemului educational, imposibilitatea elevului de a indeplini obiectivele
propuse la nivel de clasa si materie. Din punctul de vedere al personajului principal (elevul),
esecul se refera la o combinatie de factori care ii ingreuneaza procesul de invatare. Copilul se
poate ajunge sa traiasca un sentiment de inadecvare in mediul scolar, sa nu se simta
confortabil printre colegii lui sau sa nu reuseasca sa-si indeplineasca sarcinile de la clasa si
astfel apare lipsa de motivatie pentru a mai merge la scoala.

Spre exemplu, noi constatm efectul, faptul c un elev are dificulti la un obiect, dar nivelul
si cauzele acestora nu le putem identifica usor. Nu este suficient sa afirmam sau s constatam
aceasta ci trebuie sa sapam in adancime, gasind CAUZA, vom sti cum sa tratam EFECTUL.

Abandonul scolar este o forma a esecului scolar aceasta e definitia ca la carte pe care ne-
o ofera o autoritate n domeniu. Acesta ne-a oferit si alte definitii ale abandonului scolar:
,,parasirea sistemului de educatie inainte de finalizarea invatamantului obligatoriu sau
iesirea din scoala inainte de absolvirea unuia din nivelurile acesteia sau iesirea in scoala

3
in general, indiferent de nivel, fara obtinerea diplomei care sa ateste finalizarea studiilor sau
iesirea din sistemul de invatamant fara un act care sa-l certifice pe piata muncii.
Din punct de vedere economic, abandonul scolar reprezinta un indicator al eficientei
sistemului scolar; cu cat indicele este mai mic, cu atat sistemul scolar este mai eficient.
Cercetarile realizate referitor la abandonul scolar pot fi grupate n trei mari categorii,
corespunztoare perspectivelor de abordare / interpretare:

1.abordarea psihosociala a urmarit sa demonstreze ca aceia care abandoneaza acoala difera


de cei care isi finalizeaza studiile in ceea ce priveste unul sau mai multe atribute psihosociale
sau trasaturi de personalitate; numeroase studii de aceasta factura au investigat rolul
motivatiei, inteligentei, imaginii de sine i agresivitatii in decizia de-a abandona scoala.

2. perspectiva interactionista interpreteaza abandonul ca pe o consecina a interactiunii


dintre caracteristicile individuale ale elevilor si cele ale mediului educational, in care se
includ ceilalti actori sociali (profesori, colegi) si variabile ale programelor educative.

3.teoria constrangerii externe afirma ca abandonul scolar nu este atat un produs al saraciei,
cat un produs al presiunii factorilor de mediu pe care individul nu ii poate controla. Factorii
care au un impact deosebit asupra mentinerii elevilor n scoala sunt cei legati de sanatate i
obligatiile profesionale si familiale.

Literatura de specialitate contemporana consemneaza doua perspective explicative ale


abandonului scolar:
a) Conceptia scolii dominante sau traditionale plaseaza intreaga responsabilitate a
abandonului scolar asupra elevilor si opereaza cu termenul de drop-aut, care sugereaza ca
decizia de a abandona scoala, independenta i definitiva, i apartine individului.
b) Cea de-a doua conceptie i vede pe cei care abandoneaz scoala ca pe nite exclusi,
pornind de la premisa ca un numar mare de elevi sunt expulzati din scoala din cauza
experientelor traumatizante de esec i frustrare traite n mediul scolar. Termenul cu care
opereaza aceasta abordare este push-aut, responsabilitatea pentru abandonul scolar fiind
plasata la nivelul institutiei scolare.
Atat conceptia scolii traditionale, cat si teoria excluderii recunosc faptul ca o anumita rata a
esecului, factor cauzal n abandon, exista in majoritatea scolilor/sistemelor scolare si ca scoala
ierarhizeaza in mod inevitabil elevii, ceea ce vine n contradictie cu baza e democratica.
Cauzele abandonului scolar pot fi evaluate din trei perspective:
1.Cauze psihologice - care tin de personalitatea si starea de sanatate a elevului: motivatie
scolara scazuta, lipsa de interes, incredere scazuta in educatia scolara, oboseala, anxietate,
autoeficacitate scazuta, imagine de sine deteriorata, sentimente de inferioritate, abilitati
sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere facuta de altii (reactie la presiunea
exercitata de dorintele adultilor)
2. Cauze sociale care tin de familie, conditiile socio-economice ale familie: saracia, stil
parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, parinti foarte ocupati sau plecati in
strainatate;

4
3. Cauze psihopedagogice care tin de contextul scolar specific (inclusiv relatia profesor elev):
presiunea grupului, supraincarcarea scolara, comunicarea defectuasa elev-profesor
(ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectiva, frica de evaluare, conflict cu colegii,
practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate ntre
aspiratiile, trebuintele de invatare si oferta educationala a scolii; forma de aparare impotriva
disciplinei excesiv de rigida si severa, politici proabsenteiste ale scolii la elevii din clasele
terminale (n scolile de ,elita)

IPOTEZE

Am formulat urmtoarelor ipoteze:

Daca profesorii, parintii si elevii comunica eficient atunci se reduc tendintele de abandon n
randul elevilor.

Cu cat lipsa banilor este mai resimtita in familie, cu atat apar mai multe probleme de
comportament la copii.

Cu cat exista o comunicare mai eficienta intre dirigini, parinti, elevi si psihologul scolar cu
atat rezultatele la invatatura si disciplina vor fi mai bune.

Daca parintii sunt divortati sau plecati la munca in strainatate copiii sufer de un handicap
afectiv.

Daca unul dintre parinti este plecat, atunci are loc o degradare a relatiei copilului cu parintele
ramas acasa.

OBIECTIVELE acestei cercetari sunt:

- prevenirea abandonului scolar;


- ajutorul acordat elevilor care provin din familii sarace;
- identificarea elevilor cu probleme comportamentale si risc de abandon scolar;
- determinarea cauzelor care au dus la aparitia comportamentelor de risc si a
abandonului scolar.

ESANTIONUL:

30 de elevi din clasele V-VIII ai Scolii Gimnaziale Principele Serban Ghica si Principesa
Aristita Ghica

10 cadre didactice

20 de parinti ai elevilor scolii

METODOLOGIA CERCETARII

5
Ca metoda de cercetare am folosit ancheta indirecta pe baza de chestionar. Am aplicat
un chestionar dirigintilor si doua elevilor.

Pe langa ancheta am utilizat observatia si comunicarea cu elevii cu diferite ocazii.

Am ales ancheta pentru aceasta cercetare, deoarece permite realizarea mai rapida si mai
usoara, culegerea unei informatii foarte bogate la care altfel cu greu s-ar fi ajuns. Completarea
chestionarelor de catre elevi si diriginti a fost facuta in cadrul orelor de dirigentie.

De asemenea am folosit observarea elevilor in timpul pauzelor, in curtea scolii si la diferite


activitati extrascolare pentru a obtine date reale si autentice.

In final am ales sa pun in practica un proiect cu denumirea Vreau sa invat ca foma de


experiment.

PLANUL DE CERCETARE

Metode de cercetare:

A. Ancheta
Instrumentul: chestionarul

Pentru realizarea cercetarii am realizat 3 chestionare, pentru fiecare pion reprezentativ


implicat in procesul instructiv- educativ: unul pentru profesori si doua pentru elevi.
Chestionarul adresat profesorilor este format din 12 intrebari legate de implicarea scolii,
cadrelor didactice si a parintilor in viata elevilor si activitatile scolare ale acestora, iar cele ale
elevilor din 25 de intrebari legate de motivatia acestuia in activatile de invatare si un al doilea
chestionar format din 16 intrebari degate de implicarea parintilor in educatia elevului.

B. Observatia
Instrumentul : Fisa de observare

C. Analiza documentelor scolare cu privire la abandonul scolar


D. Experimentul natural

Experimentul se realizeaza cu ajutorul implementarii unui program cu denumirea Vreau la


scoala

Acest program este format din 30 de cursuri si seminarii desfasurate pe parcursul unui an
scolar.

Aceste cursuri si seminarii vor fi impartite astfel :

5 cursuri si 5 seminarii pentru elevi

5 cursuri si 5 seminarii pentru parinti

5 cursuri si 5 seminarii pentru cadrele didactice

ACTIVITTI PROPUSE :

6
Meseria de printe/ profesor
Cum i educi copilul. Cteva idei de educaie a copilului tu.
Alturi de coal
Trim in lumea real
Putem invata intr-o lume negativa!
Cum sa starnim interes elevilor

REZULTATE ANTICIPATE

- reducerea cu un procent semnificativ (30%) a cazurilor de abandon scolar n randul elevilor;

- imbunatatirea procentului de promovabilitate al elevilor

- imbunatatirea relatiei profesor-elev-parinte cu scopul declarat de a scadea numarul elevilor


cu abandon scolar.

APLICATII SI IMPLICATII POSIBILE

Activitatea de preintampinare a esecului scolar este extrem de complexa. In realizarea ei este


necesara o coordonare eficienta a tuturor factorilor educationali in care, desigur, scoala si
familia detin prioritatea. Si, pentru ca scoala sa-si indeplineasca menirea ei, trebuie sa fie
slujita de oameni nu numai cu o temeinica pregatire stiintifica si psiho-pedagogic, ci i
dornici sa puna in practica cunostintele profesionale. In acest scop ca ar trebui sa se
organizeze activitati care sa puna accentul pe cresterea increderii in sine a copilului prin
imbunatatirea imaginii de sine; pe stimularea motivatiei copilului pentru invatare. Cum
familia joaca un rol foarte important in crearea personalitatii tanarului, scolii ii revine
responsabilitatea de a sensibiliza familia in privinta relatiei cu scoala; de a oferi un plus de
competena psiho-pedagogic prin consiliere permanenta in cadrul Cabinetului interscolar de
asistenta psiho-pedagogic (permanent);

Profesorii trebuie sa faca tot ce le sta in putinta sa ii ajute pe tinerii cu probleme sa se


integreze in colectiv si sa-i sprijine in plus sa-si rezolve problemele scolare.

CONCLUZII

Fiecare caz de abandon scolar are o istorie proprie care presupune o analiza complexa, o
interpretare psihogenetic, dinamica si funcionala a situatiei particulare a fiecarui subiect
aflat in aceasta situatie. Astfel, o parte din cei care au abandonat scoala provin:
- din familii dezorganizate cu domiciliul instabil;
- din familii dezinteresate de scoala sau are au n conceptia lor de a-si lasa copiii sa urmeze
doar 4 clase:
- din familii cu situatie financiara precaa i nu au posibilitatea sustinerii costurilor scolare;

7
- din familii rezultate din parinti divortati, caz in care copiii au parasit domiciliul, pleaca la
fratii mai mari, apoi pleaca din localitate, stau n concubinaj sau se casatoresc;
- din familii monoparentale prin divort, separare sau prin deces;
- tata sau mama alcoolici;
- naveta grea copiii care nu au rezistat fizic navetei au abandonat coala.

Cadrul didactic poate fi promotorul unor programe al cror scop este prevenirea si combaterea
abandonului scolar.
Abandonul scolar al multor elevi este din nefericire o certitudine. El este unul din problemele
mari cu care se confrunta instituia educativa si este deci nevoie ca scoala sa intinda o mana
celorlalte instituii implicate n monitorizarea acestui fenomen.
In acest sens este necesar elaborarea unor strategii de tratare diferentiata i individualizata a
elevilor aflati in situatia de a abandona scoala. Dar pentru punerea in aplicare a unor astfel de
strategii e nevoie insa de o buna cunoastere a particularitatii psihologice ale elevilor, pentru a
putea fi identificate acele dimensiuni psihologice care permit realizarea unor dezvoltari
ulterioare ale elevului cu dificulti scolare. Variatiile mari de ritm intelectual si stil de lucru,
de rezistent la efortul de durata, de abilitti comunicationale si nevoi cognitive, existente n
general intre elevi, impun aciuni de organizare diferentiat a procesului de predare-invatare,
pe grupe de elevi, in care sa primeze insa sarcinile individuale de invatare.

BIBLIOGRAFIE:

1. Boco, M., (2003), Teoria i practica cercetrii pedagogice, Editura Casa Crii de
tiin, Cluj-Napoca.
2. Creu, E., (1999), Psihopedagogia colar pentru nvmntul primar,
Bucureti,
Ed. Aramis

3. Ilu, P., (1997), Abordarea calitativ a socio-umanului, Iai, Editura


Polirom.
4. Ionescu, M., Boco, M., (2001), Cercetarea pedagogic i inovaia n nvmnt, n
"Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor", Editura Presa Universitar
Clujean, Cluj-Napoca.
5. Miroiu, A., (coord.), (1998), nvmntul romnesc azi, Iai, Ed.
Polirom.
6. Neamu, C., (2003), Deviana colar, Iai, Ed. Polirom;

ALTE RESURSE UTILE


1. www.edu.ro
2. http://www.cie.roedu.ro/

3. http://www.petruponiiasi.ro

8
CVINTET

Abandonul scolar

Daunator si agresiv

Lasa amprente vizibile

O cale usoara si regretabila

Alarmant!