Cabinetul de consiliere şi asistenţă psihopedagogică

Prof. consilier şcolar Robotă Daniela

Studiu privind cauzele şi măsurile pentru prevenirea absenteismului,

abandonului şcolar

Ancheta realizată prin dialogul direct şi individual cu cadrele didactice (din toate
ariile curriculare, incluzând profesori diriginţi) şi elevii de la toate clasele de zi a cuprins
culegerea de informaţii cu privire la:
- identificarea situaţiilor de absenteism şcolar (forme şi număr);
- analiza cauzelor pedagogice, psihologice şi socio-economice care favorizează
absenteismul şcolar;
- identificarea opiniilor elevilor, părinţilor, profesorilor privind consecinţele
absenteismului şcolar asupra actelor de predare - învăţare - evaluare;
- culegerea de date în legătură cu numărul absenţelor elevilor şi a sancţiunilor
aplicate pentru acestea;
- analiza eficienţei aplicării măsurilor de sancţionare a elevilor cu multe absenţe,
conform prevederilor din regulamentul şcolar privitoare la numărul de absenţe
nemotivate;
- analiza eficienţei tipurilor de intervenţie ale altor factori de decizie (poliţie,
asistenţă socială), în diminuarea cazurilor de absenteism şcolar;
- identificarea unor experienţe şi iniţiative deosebite în rezolvarea cazurilor de
absenteism şcolar la nivelul instituţiilor şcolare, al claselor de elevi;
- identificarea unor soluţii eficiente găsite de către comunitate a locală în
prevenirea şi diminuarea fenomenului de absenteism al elevilor;
- identificarea modalităţilor de implicare a părinţilor în monitorizarea frecvenţei
şcolare a copiilor;
- identificarea modalităţilor de implicare a părinţilor în monitorizarea frecvenţei
şcolare a copiilor;
- identificarea unor sugestii şi propuneri din partea profesorilor părinţilor, elevilor
în vederea creşterii calităţii actelor educative în cadrul procesului de învăţământ
cu efecte imediate în îmbunătăţirea frecvenţei şcolare

Majoritatea discuţiilor arată că:

- predarea, învăţarea şi evaluarea, se desfăşoară cu greutate. De exemplu, elevii
care lipsesc sistematic de la ore afectează obţinerea unor rezultate bune de către
colegii lor în realizarea proiectelor de grup, întrucât lucrându-se în echipă, suferă
în primul rând colegii rămaşi să susţină aceste proiecte, care primesc o evaluare
nefavorabilă dacă se constată că nu au depus cu toţii acelaşi efort în pregătirea
proiectului. În plus, nici profesorii nu au timpul necesar să reia explicaţiile la
 lecţiile de la care elevii au lipsit, iar aceştia nu au nici timpul şi nici intenţia să
recupereze lecţiile pierdute. Este dificil pentru un profesor să trebuiască să reia
informaţii deja abordate în orele în care elevii au lipsit, întrucât nu mai are control
asupra cunoştinţelor copiilor care au absentat. De cele mai multe ori, elevii
absenţi de la lucrările anunţate ajung să ia note mai bune decât colegii lor prezenţi
pentru că au avut mai multe informaţii de la aceştia despre cerinţele lucrărilor deja
date. Ori acest lucru creează diferenţe majore în evaluarea obiectivă a
cunoştinţelor elevilor.
- Dacă familia ar urmări în mod constant frecvenţa propriilor copii la şcoală,
fenomenul absenteismului s-ar reduce considerabil.
- Monitorizarea frecventării orelor de curs de către familiile elevilor ar putea
contribui la diminuarea absenteismului şcolar. De cele mai multe ori, părinţii sunt
însă prea preocupaţi cu probleme de la serviciu, ajung târziu acasă, copiii
rămânând nesupravegheaţi. Pe măsură ce se înaintează pe anii de studiu ai
copilului, părinţii nu-şi mai găsesc timpul nici să vină la şcoală la şedinţele
anunţate şi nu se interesează de la dirigintele clasei care este parcursul şcolar al
copiilor lor. În felul acesta copiii, chiulesc de la ore, ştiind că părinţii nu vor afla
că în timpul programului şcolar, ei merg prin parcuri, cu prietenii sau stau acasă in
faţă calculatorului.
- Măsurile de sancţionare pentru absenţele nemotivate sunt luate cu întârziere de
către diriginţii claselor, deoarece aprobarea acestor sancţiuni trebuie supusă în
consiliile profesorale (consilii care nu pot fi mai frecvente decât o dată pe lună)
iar diriginţii nu doresc să pericliteze viitorul copiilor prin exmatriculări, mai ales
când aceştia sunt în clase terminale. Cu toate acestea, scăderea mediei la purtare
pentru numărul de absenţe nu determină elevii să urmeze regulat orele de curs.
Aceştia nu mai valorizează nota la purtare considerând că nu contează în nici o
altă evaluare ulterioară; atâta timp cât această notă este pusă la sfârşitul unui
semestru, nu se mai poate vorbi de o ameliorare a frecvenţei la şcoală.

Cabinetul de consiliere şi orientare şcolară a desfăşurat activităţi de consiliere cu

unii dintre elevii cu probleme de frecvenţă şcolară şi cu majoritatea profesorilor diriginţi.
Un număr extrem de mic de părinţi au apelat la serviciile de consiliere cu privire la
această problemă:
Cauze ale absenteismului, aşa cum au fost ele identificate din cazurile discutate cu
elevii, profesorii diriginţi şi părinţii:
- Situaţia economică precară a multor familii;
- Mediul în care trăiesc unii elevi, numărul mare de membri ai familiei şi precaritatea
mijloacelor de subzistenţă
- Grija faţă de fraţii mai mici sau de alţi membri ai familiei
- Lipsa condiţiilor normale de trai şi de studiu
- Familii dezorganizate
- Lipsa modelelor familiale-percepţia părinţilor despre rolul şi importanţa educaţiei;
- Preluarea activităţilor gospodăreşti (elevii sunt ţinuţi acasă pentru aceste treburi)
- Plecarea părinţilor în străinătate şi nesupravegherea copiilor lăsaţi în grija rudelor sau
rămaşi singuri
- Repetenţi care refuză să mai vină la şcoală
- Distanţa mare dintre şcoală şi domiciliu ce pune probleme de navetă
- Imaturitate şcolară şi inadaptare şcolară
- Lipsa motivaţiei pentru a termina şcoala/Lipsa încrederii în capacitatea de a termina
şcoala şi de a promova examenele de bacalaureat
- Un număr mare de elevi care muncesc și care din acest motiv ajung să absenteze mult

Principalele soluţii sau metode de intervenţie eficiente propuse de cadrele

didactice şi de către elevii reprezentanţi ai claselor sunt:
- metode de predare – învăţare atractive
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste
să experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea,
marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
- sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a
elevilor; nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de
sancţionare a elevului
- profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite
etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor
şi nu pe sancţionarea lor
- diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
- realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală
- Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la
şcoală, legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei
întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită,
abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
- colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria,
alte asociaţii şi ONG – uri).

Elevii (prin chestionar) sugerează profesorilor ca soluţii de îmbunătăţire a

frecvenţei lor şcolare următoarele:
- Profesorii să facă orele interesante, captivante, distractive;
- Predarea lecţiilor să fie mai variată;
- În lecţii să fie prezentate şi elementele de noutate, din viaţa zilelor noastre
- Profesorii să folosească mai multe jocuri, experimente, concursuri în lecţii;
- Profesorii să organizeze lecţii cu accent pe creativitatea elevilor sau care să ţină
cont de aptitudinile lor;
- Profesorii să dea explicaţii pe înţelesul elevilor;
- Profesorii să mai „aeriseasca” materia;
- Profesorii să se implice, nu să predea mecanic (să nu dicteze toată ora)
- Profesorii să povestească şi din experienţele personale de învăţare;
- Profesorii să prezinte utilitatea informaţiilor predate şi aplicaţii ale lor în viaţa de
zi cu zi
- Profesorii să nu mai dea atât de multe teste, căci elevilor nu le plac şi fug de la
ore;
- Profesorii să renunţe la unele metode (stresante şi umilitoare) de a evalua elevii
(de genul ascultarea pe rânduri, în faţa clasei);
 - Profesorii să recompenseze elevii cu frecvenţa bună.

Pentru ca planul de prevenire şi combatere a absenteismului să fie efectiv eficient,

trebuie avute în vedere trei necesităţi observate de-a lungul ultimilor ani:
- regândirea regulamentelor şcolare în ceea ce priveşte sancţiunile pentru
nefrecventarea regulată a orelor de curs de către elevi (de fapt regulamentul nu se
poate aplica – sancţiunile pornesc de la 10 absenţe doar în teorie sau se aplică târziu
pentru că trebuie validat în CP. Multe dintre sancţiuni şi media la purtare apar la
sfârşitul semestrului când nu mai au nicio eficienţă; media la purtare nu este
valorizată de către elevi)
- identificarea unor soluţii de diminuare a absenteismului şcolar pornind de la nivelul
clasei şi diferenţiate de cele la nivelul instituţiei şcolare (prevenire la nivel
personalizat, în funcţie de fiecare caz în parte)
- regândirea parteneriatului şcoală – familie care în mod cert nu mai funcţionează
eficient (părinţii nu vin la şcoală, nu se interesează de situaţia frecvenţei şcolare sau
pur şi simplu lipsesc din viaţa copiilor)

Concluziile principale ale studiului:

1. Cu cât elevii şi părinţii acestora ar conştientiza consecinţe le imediate şi de perspectivă
ale absenteismului asupra bunei desfăşurări a actelor de predare - învăţare - evaluare şi
asupra reuşitei individuale a copiilor, cu atât e de presupus că frecvenţa şcolară a elevilor
la ore va fi mai bună.
2. Dacă absenteismul şcolar ar fi sancţionat mai sever prin regulamentul şcolar şi
monitorizat prin parteneriat real şcoală-familie, atunci elevii ar lipsi mai puţin de la orele
din programul şcolar.