Proba de Interviu

Criterii – grila de evaluare

• Analiza de nevoi /analiza de resurse umane, materiale, de timp, de spațiu
• Discuții cu elevii, părinții și comunitatea pt. identificarea
preferințelor/nevoilor pentru anul următor
• Formarea unui grup de lucru la nivelul Comisiei de curriculum pt.
identificarea CDȘ conform analizei de nevoi corelată cu resursele implicate și
elaborarea CDȘ
• Parcurgerea etapelor de avizare
• Monitorizarea implementării CDȘ pe parcursul anului școlar prin
inspecții/vizite la clasă, discuții cu elevii, profesorii, părinții, chestionare de
feedback, inclusiv din partea reprezentanților comunității
• Implicarea partenerilor în derularea activităților (de ex la un CDȘ de educație
ecologică...)
• Realizarea eventualelor corecții (de conținuturi, resurse, activități învățare
etc.)
• Pentru oferta curentă: se poate îmbunătăți baza materială, activități
atractive - RED, achiziționarea de materiale didactice atractive, activități în
echipe de profesori, invitarea unui partener/colaborare cu persoane
resursă din afara școlii care să crească atractivitatea/interesul pentru CDȘ;
• Există măsuri pe termen scurt care se raportează la oferta curentă
• Pe termen mediu și lung
• Creșterea gradului de aplicabilitate a conținuturilor
• Realizarea unor activități care să promoveze rezultatele parcurgerii CDȘ
• Foarte importantă în orientarea preferințelor elevilor și parintilor și în
acceptarea ofertei este etapa de promovare a opționalului/ofertei înainte
de alegere (broșuri de promovare, pliante, promovare directă prin
propunători)
• Motivarea cd – focus grup, coordonat de un specialist în Științele Educației
care să-i motiveze pentru generarea unui pachet diversificat de discipline
opționale funcție de resursele școlii și potențialii parteneri
• Grup de lucru din cadrele didactice în Comisia de curriculum care să
genereze pachetul de CDȘ ofertat către elevi/părinți/comunitate, urmând
etapele cunoscute (analiza de nevoi/resurse/parteneriate, avizare,
implementare)
• Colectarea feedback-ului (prin discuții și chestionare) de la profesorii care
predau disciplinele din CDȘ, de la elevi/părinți
• Analiza feedback-ului în comisia de curriculum și realizarea eventualelor
corecții
• Prezentarea rezultatelor implementării CDȘ la nivelul comunității, la zilele
școlii/comunei/proiecte extracurriculare și internaționale, la cercurile
metodice, în cadrul CP din școală (prin RED) – recunoașterea activității
profesorilor care implementează CDȘ
• Îndrumarea cadrelor didactice către opționale recunoscute, aprobate
de ME
• Motivare – punctaje în fișa de evaluare/ fișa la gradații de merit/plata
cu ora/completarea normei didactice
• Formarea unor echipe de lucru la nivel de disciplină care să elaboreze
programe de opțional și suporturi de curs
• Participarea la cursuri de perfecționare - CRED
• Elaborarea strategiei de formare la nivelul școlii: analiza de nevoi; identificarea
furnizorilor de formare care să ofere cursuri specifice nevoilor fiecăruia; identificarea
resurselor financiare pentru cursuri (din bugetul școlii, resurse extrabugetare, proiecte
internaționale, parteneriate), parcurgerea cursurilor de formare;
• Constituirea unor grupuri de lucru organizate la nivelul comisiei de curriculum care să
faciliteze diseminarea informațiilor obținute la cursuri
• Realizarea unui organizator grafic care să cuprindă activități concrete cu elevii/la nivelul
CP urmare a parcurgerii stagiilor de formare – cu orizont de timp clar
• Realizarea activităților/monitorizarea de către director/feedback de la profesori, elevi,
părinți
• Activități de reflectare, analiză a rezultatelor implementării noii strategii de formare
• Identificarea persoanelor resursă la nivelul școlii/consorțiului care să realizeze activități de
mentorat pentru cariera didactică pentru profesorii stagiari
• Se vor pune în comun toate resursele (umane și materiale) de la toate școlile din consorțiu
• Activități comune: Cursuri, cercuri de aplicație funcție de resursa umană din consorțiu, tabere
școlare, activități extracurriculare
• Implicarea mentorului și profesorului debutant în realizarea unui plan de dezvoltare în cariera
didactică
• Monitorizarea activității și colectarea constantă de informații cu privire la stadiul implementării
planului de dezvoltare în cariera didactică (utilizarea resurselor umane și materiale comune
școlilor din consorțiu, constituirea unui grup de profesori debutanți /profesori mentori care să
împărtășească informații, idei, strategii – prin întâlniri periodice, activități realizate în comun...)
• Inițierea de activități de promovare a dezvoltării profesionale – Ziua dezvoltării în cariera
didactică...
• Profesorul debutant poate preda în scolile din consorțiu si sa se familiarizeze cu mediul de lucru,
cu diferite grupuri de elevi, cu diferite nevoi ale elevilor, și este pus în situația de a-și dezvolta
competențele de proiectare raportandu-se la contexte diferite
• Analizarea cauzelor care contribuie la acest fenomen:
• Mentalitatea familiei
• Se pot înscrie la școala profesională fără examen de EVNAT
• Dezinteres față de școală a familiei
• Situația materială precară a familiei și ulterior pot accesa locurile libere rămase la liceu în toamnă;
după școala profesională pot continua și liceul
• La nivel național și de politici educaționale opțiunea ar fi de continuare a studiilor pe
filiere diferite (liceu/școală profesională)
• Consilierea de carieră/ avanpremieră pentru carieră (filme de prezentare a școlilor pt.
elevi/ Caravana meseriilor)
• Intâlniri de tipul – foști absolvenți, elevi, părinți pentru schimbarea mentalității
• Implicarea comunității în vederea susținerii familiilor
• Activități de tip Școala Părinților
• Activități comune elevi-părinți-profesori pt. orientare în carieră
Activități cu diriginții (baza de date cu frecvența, cauza absenteismului,
corespondența cu părinții și autoritățile, asistent social)
• proiecte europene, programe de asistență cu bursă
• facilitarea obținerii unui post de mediator
• vizite la domiciliu, condițiile materiale ale familiei, implicarea autorităților în
cazurile problemă
• Implicarea autorităților în situațiile problemă
Activități cu autoritățile locale (poliție, asistent social, mediator școlar, primărie) și
ONG-uri pentru consilierea familiilor, acordarea de ajutoare sociale etc.
Activități de tip Școala Părinților cu implicarea ONG-uri, comunitate
Activități cu elevii pentru creșterea interesului pt. școală
Atragerea elevilor care absentează către activitățile remediale desfășurate în
centrele de zi
• abandonul școlar și părăsirea timpurie a sistemului de educație - fenomene
distincte.
• Abandonul școlar - elevii care renunță să mai frecventeze școala (într-un anumit
nivel de învățământ)
• Părăsirea timpurie a sistemului de educație - tinerii dintr-o anumită grupă de
vârstă (18-24 de ani) care au părăsit sistemul de educație înainte de a finaliza
învățământul obligatoriu și care nu au urmat ulterior un program de formare
profesională continuă/ calificare (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2011, Copiii
care nu merg la şcoală). Reducerea părăsirii timpurii de la 17,3% în 2013 la 11,3%
în 2020.
• Ansamblul de măsuri în domeniul educaţiei, a condiţiilor socio-economice, de
utilizare a timpului liber, de facilitare a comunicării, de modelare a
comportamentului, de ameliorare a condiţiilor de mediu, luat în scopul diminuării
(înlăturării) factorilor de risc şi de întărire a factorilor de protecţie.
Centralizarea factorilor de risc de abandon pe următoarele criterii:

• Factori individuali: Probleme medicale severe, Cerinţe educaţionale speciale, Comportament

deviant/ violent. Comunicare deficitară/ izolare

• Factori familiali: Nivel redus de educaţie al părinţilor/ consum de alcool/ violență, Atitudine
negativă a familiei faţă de şcoală, Familie dezorganizată, Părinţi plecaţi la muncă în străinătate/
familie monoparentală, Copii instituţionalizaţi/ în plasament, Minorități etnice/ familii de romi

• Factori şcolari: Nefrecventarea grădiniţei, Dificultăţi de învăţare, Absenteism ridicat, Corigenţă,

Repetenţie, Motivaţie şcolară redusă

• Factori socio- economici: Venituri la limita subzistenţei (până în 500 roni), distanţă/ dificultăţi de
transport, prestarea de activităţi lucrative în gospodărie şi în afară, alte situaţii (căsătorie, sarcină,
anturaj, fuga de acasă, cerşetorie etc.)
• Valorificarea resurselor existente la nivelul școlii si dezvoltarea unor rețele de comunicare și
colaborare la nivel comunitar:
• monitorizarea absenţelor,
• analiza punctuală a situaţiilor de risc de părăsire timpurie a şcolii în cazul absolvenţilor clasei a a
VIII-a neînscrişi în învăţământul liceal sau profesional şi adoptarea de soluţii individuale pentru
integrarea şcolară a acestor tineri,
• monitorizarea continuă a frecvenţei şcolare
• Monitorizarea elevilor identificaţi în risc
• demersuri de contactare a familiei, telefonic sau prin adrese de înştiinţare a părinţilor,
• întâlniri cu părinţii, vizite la domiciliul copilului,
• consilierea copilului şi a familiei, discutii cu reprezentantii legali, cu asistentul social de la
primărie,
• strategii de abordare diferenţiată în procesul de predare învăţare,
• Stimularea motivaţiei şi interesului pentru învăţare - creşterea atractivităţii şcolii, prin introducerea de
programe extracurriculare (concursuri, cercuri, activităţi sportive, artistice etc.)
• implicarea elevilor în activităţi extracurriculare,
• intervenţie specializată prin mediatori şcolari, profesori consilieri şcolari,
• acordarea de sprijin financiar prin burse de studii
• implementarea de programe şi proiecte
• Promovarea reuşitelor şcolare şi extraşcolare ale tuturor elevilor, prin organizarea unor evenimente
publice
 Consilierea elevilor cu probleme de comportament, consilierea părinților
 Schimburi informaționale permanente la nivelul rețelei interinstituţionale implicate în asigurarea
securității și reducerii violenței în mediul școlar (informare la nivelul clasei diriginte-elev, la nivelul școlii
în CP, la nivelul comisiei de violență);
 Legitimarea persoanelor străine care vizitează instituţia de învăţământ;
 Realizarea curriculumului la decizia şcolii centrat pe prevenţia violenţei - bullyingului în mediul şcolar;
 Derularea de activităţi/ parteneriate cu primăriile şi compartimentul de asistenţă socială din mediul rural
pe problematica protecţiei şi siguranţei copiilor din familii dezavantajate;
 Accesarea unor proiecte cu finanţare europeană pentru formarea cadrelor didactice, a părinţilor şi
oferirea suportului necesar pentru copiii proveniţi din medii educaţionale precare;
 Diseminarea și analiza rezultatelor, programelor și proiectelor derulate de școli și instituțiile partenere;
 Mediatizarea exemplelor de bună practică din activitățile specifice derulate în parteneriat cu unitățile de
învățământ;
 În perioada 1-19 noiembrie se desfășoară Campania de prevenire a abuzurilor și violenței asupra copiilor
și tinerilor
 Chestionar elevilor/profesorilor și părinților: cum apreciez relațiile la nivelul grupului de elevi;
inventarierea numerică pe același interval de timp față de anul anterior.
 Realizarea unor activităţi de educaţie parentală în comunităţile cu cazuistică în domeniul
agresivităţii domestice;

 Organizarea activităţilor de informare periodică a elevilor privind efectele juridice ale actelor de
delincvenţă juvenilă, în parteneriat cu reprezentanţi ai poliţiei şi ai justiţiei;

 Derularea programelor educative şcolare şi extraşcolare pentru prevenirea comportamentelor

neadecvate în mediul şcolar (activităţi la orele de dirigenţie/consiliere şi orientare, tabere
şcolare, festivaluri etc.);

 Implicarea elevilor din C.E. Iași în medierea conflictelor interpersonale din școli;

 Valorificarea săptămânii de educație nonformală “Şcoala altfel” pentru intensificarea

programelor de prevenție în mediul şcolar.

 Cercurile metodice ale profesorilor coordonatori ai comisiei pentru prevenirea și eliminarea

violenței din școală, cu temele „Bullying şi cyberbullying – faţă în faţă cu realitatea”, „Educaţie în
siguranţă – fără violenţă şi comportamente de risc în şcoală”.
 Activități de colectare/analiză a informațiilor/datelor cu privire la situația
segregării în unitatea școlară
 Activități de informare/diseminare referitoare la segregare/desegregare
 Activități de formare a personalului din unitatea școlară
Realizarea claselor eterogene la început de ciclu de școlarizare
Consilierea elevilor de clasa a IX-a (minoritari) pentru integrarea în colectivele de elevi
Identificarea situațiilor de risc și monitorizarea cazurilor de segregare/discriminare
Formarea părinţilor sau a tutorilor elevilor în cursuri de educaţie parentală tip Şcoala
părinţilor
Facilitarea încadrării mediatorilor școlari. Colaborarea cu autoritățile locale în vederea
stimulării permanente la educație a copiilor romi.
Promovarea identității specifice a minorităților etnice, inclusiv prin aplicarea unui
curriculum specific
Consilierea colectivului de elevi, discuții cu întreaga clasă, stingerea discuțiilor la nivelul
clasei
Plusvaloare: cunoașterea obiceiurilor minoritarilor, activ comune..
• Cei mai afectați de discriminare și excluziune socio-educațională sunt, cu precădere,
copiii de etnie romă, copiii din familii/comunități care se confruntă cu sărăcia sau cu
defavorizarea economică și/sau socială, copiii cu dizabilități și/sau cerințe educaționale
speciale;
• Harta riscurilor educaționale la nivelul școlii – identificarea tipurilor de situații în care
apar excluziunea prin intermediul diriginților/consilierului școlar
• Programe de intervenție: Școala Părinților, colaborarea cu ONG/Comunitate locală pe
activități de tip centre de zi
• Consilierea părinților – consiliere specializată (de la un ONG, Asociație care dezvoltă
activități de acest tip)
• Implicarea copilului în activități care să-l țină ocupat, dacă este posibil
• Existența unui facilitator la nivelul clasei
• Parteneriate cu CJRAE și CSEI
• FILM – clasa divizată – efecte nefaste ale segregării
• Strategie la început de an școlar (pe un an școlar) – bază de date câți prof din școală au avut adaptate demersurile didactice, baza
de date elevi cu CES, planificare a activităților:
• Formarea cadrelor didactice în domeniul educației incluzive – finanțarea cursurilor pe problematica integrării
• Programe adaptate, diferențierea și adaptarea curriculumului școlar în funcție de categoria de copii cu CES
• Construirea unei rețele între specialiștii din echipa pedagogică (profesor consilier școlar, profesor de sprijin, profesor logoped) și
profesorii clasei
• Dezvoltarea de RED-uri pe tipuri de dizabilități
• Atragerea de finanțare pentru achiziții de softuri și materiale didactice moderne specifice
• Promovarea parteneriatului în predare, realizat de oricare două sau mai multe cadre didactice care au la clasă elevi cu CES
• Un program de asistente la clasa/bazat pe discuții preliminare cu profesorii si
asumarea unor obiective, a unor comportamente care trebuie dezvoltate de
profesori
• Activități deschise centrate pe utilizarea metodelor de învățământ interactive
• Cooperarea cu familiile /aparținătorii elevilor cu CES
• Activități lunare fiecare profesor/profesor de sprijin să aibă întâlniri cu familiile
copiilor prin care să aibă un feedback cu privire la activitățile desfășurate, cum se
simte copilul, dacă acesta a înregistrat progres
• Discuții la nivelul CP pentru valorizarea celor care desfășoară astfel de activități
• Acordarea de stimulente pentru cei care desfășoară activ de tip incluziv
(implicarea in echipa unui proiect internațional... )
• Parteneriate cu CJRAE - Ateliere incluzive în școala mea cu participarea părinților,
a reprezentanților CJRAE

• Elevii supradotati sunt elevi cu CES - atunci parteneriate cu Centrul Judetean de

Excelenta
• Analiza situației concrete și a cauzelor care a condus la această situație (câte cadre au
această atitudine?. De ce refuză cadrele să susțină incluziunea?)
1.Realizarea unui plan de măsuri concrete pentru 6 luni în funcție de cauzele identificate :
• monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei
planificări/predări/evaluări adaptate și diferențiate a copiilor cu CES la clasă;
• întocmirea programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în colaborare cu
profesorul de sprijin;
• finanțarea de către unitate pentru cursuri de formare în educație specială cu participarea
cadrelor didactice vizate
• consilierea familiilor pentru a solicita profesori de sprijin prin CJRAE respectiv pentru a
asigura facilitatori
• evidențierea pozitivă a cadrelor care promovează o abordare incluziva de succes
• bonificație îdn cadrul autoevaluării anuale pentru cadrele didactice care asigură
susținerea incluziunii copiilor cu CES
2.Formarea personalului didactic în lucrul copiilor cu CES, incluziunea elevilor cu CES în
învățământul de masă s-a făcut fără o pregătire prealabilă a școlilor și cadrelor didactice;
3.Dezvoltarea unor parteneriate educaționale în colaborare cu CJRAE
Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinți,
chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce
măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
• Scoala Părinților
• Cursuri de educație parentală
• Parteneriate strategice școala - părinți – comunitate
• Cooptarea unui părinte care are copii cu CES în Consiliului Reprezentativ al Părinților, astfel încât să fie găsite
modalități de susținere a incluziunii copiilor cu CES;
• evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor copii, (dezvoltarea abilităţilor
necesare pentru învăţare, prin acumularea de cunoştinţe şi deprinderi utile pentru integrarea socio-
profesională)
• monitorizarea strictă a progresului/regresului acestor elevi
• sesiuni de informare pentru părinți cu privire la obiectivele învăţării şi dezvoltării personale ale elevului în
raport cu competențele prevăzute în profilul absolventului
• activități de consiliere a părinţilor - orientarea către CJRAE și prezentarea beneficiilor apelând la specialiști -
inclusiv la evaluarea națională elevii vor avea parte de subiecte personalizate.
• implicarea familiilor în viaţa culturală a școlii, în comunitate
• Baza de date cu elevi cu CES din fiecare clasă, baza de date cu privire
la părinții copiilor
• Inventar de activități care pot fi desfășurate pe termen scurt (alegerea
unui părinte cu CES în Cons. Reprez. al Părinților) și mediu (semestru-
activități lunare la care să participe părinții – Consilierea părinților)
împreună cu părinții
• Monitorizarea incluziunii acestor elevi - vis a vis de segregare:
numirea responsabilului de caz: legislația prevede prezenta
facilitatorului în clasă: procedura care prevede încheierea unui
contract școala-familie-elev cu CES: realizarea și monitorizarea PSI
planului de servicii individualizat
• Colectarea feedback-ului de la profesori, părinți, eventual de la elevi,
activități de remediere a programului
• Constituirea unui grup de lucru care să analizeze variantele de platforme de învățare – se
prezintă în CP facilitățile/ avantajele unei anumite platforme
• Selecția platformei, realizarea de conturi pentru elevi și profesori
• Cursuri de formare pt. toate cadrele didactice în școală și pe arii curriculare
• Implementarea activ pe platforma aleasă
• Monitorizarea activității pe platformă
• Feedback din partea elevilor/profesorilor/părinților cu privire la utilizarea platformei –
chestionar, discuții
• Împărtășirea experiențelor „+” la nivelul grupurilor restrânse/discipline
• Realizarea unor RED-uri care să poată fi utilizate pe platformă – motivarea profesorilor
pentru a realiza RED
• Activități metodice la nivelul școlii pe semestru ...
• Argumente pentru manageri: Cum pot monitoriza activitatea? Astfel se poate verifica
prezența elevilor și a profesorilor. De asemenea directorul poate monitoriza activitățile.
• Chestionar de satisfacție cu privire la desfășurarea orelor online adresat părinților, elevilor și
profesorilor
• Elaborarea unui plan de monitorizare sistematică a învățării în online (zilnic/săptămânal cu
acoperire pt toate disciplinele, fișă de monitorizare, analiză activitate săptămânală, remedieri)
• Adaptarea fișei de observare a lecțiilor la predarea online
• Introducerea în toate clasele virtuale a directorului sau a coordonatorului grupului/responsabili
comisii metodice
• Discuții individuale cu profesorii inspectați la ore și la care se constată deficiențe/ eventual
sancțiuni
• Analiză activitate în CP, cu date concrete
• Grup de lucru – resp CEAC, resp Curriculum pt monitorizare
• Inițierea unor activități comune în parteneriat cu școli simulare pt diseminarea activității
• Riscuri: pierderi în învățare, demotivarea elevilor, demotivarea profesorilor, rezultate slabe la
examene...
• Valoare adăugată: creșterea nr. de lecții online, creșterea calitativă a activ didactice
• Chestionar de feedback la finalul semestrului/anului școlar; valorificarea datelor din rapoartele
generate de aplicație/platforma
• Identificarea motivelor pentru care părinții refuză (curent electric,
conexiune internet, motive religioase...)
• Informarea părinților de către diriginte și director asupra condițiilor
de utilizare a dispozitivelor – consilierea acestora, prin întâlniri directe
și pe site-ul/avizierul școlii, cunoașterea procedurii de comodat pt.
tablete
• Activitate de învățare comună la care să participe părinții, elevii și
profesorii
• Implicarea comunității (primar etc.) – pt. asigurarea conexiunii la
Internet, asigurarea energiei electrice
Solicitare către ISJ pentru derularea următoarelor activități:
• organizare sesiune de formare
• consiliere pentru scrierea candidaturii
• includerea in consortiu, avand in vedere ca sunt acreditati pana in
2027
• alocare din bugetul de formare al școlii pt. curs de limba engleză

La nivelul școlii: Constituire grup de lucru (comisie cu caracter temporar

pt scrierea de proiecte cu cd care își doresc participarea/implicarea în
scrierea de proiecte); participarea la cursuri de formare, conferințe,
simpozioane, cu ex de bune practici – diseminarea informațiilor în CP,
argumentarea necesității proiectelor europene; studiere documente de
candidatură; identificare nevoi de formare; identificare parteneri; scriere
aplicație...colaborare cu firme de consultanță...
• Acțiuni ale directorului:
1. Identificarea cadrelor didactice interesate de a lucra la conceperea unui proiect E+, cadre
didactice care au resurse intelectuale, lingvistice și resurse de timp.
2. Sustinerea financiară din partea școlii pentru formare, a cadrelor didactice care doresc să
demareze un astfel de proiect și nu numai (școala alocă fonduri pentru perfecționare în limita
bugetului existent)
3. Invitații în cadrul CP a unor reprezentanti dintr-o scoală implicată intr-un astfel de proiect, cu
scopul de a prezenta detaliat structura unui E+/ET/ schimb de
experienta/avantaje/dezavantaje/costuri.
4. Realizarea unui cabinet în școală pentru proiecte, dotându-l cu materiale auxiliare care să
sustină demersurile unor proiecte (materiale audio, video, letrice, ghiduri de bună practică)
internaționale
5. Diseminarea rezultatelor activ din comisia de proiecte prin afișare în cancelarie, activități
metodice la nivelul școlii, la cercuri metodice, în comunitate
6. Vizibilitatea activităților proiectelor în mass media
• Constituirea unui grup de lucru și analizarea bazelor de date cu mediile anuale/semestriale și notele la teze
la nivelul școlii pe o perioadă de 4 ani la disciplinele de examen
• Analiză comparativă între bazele de date și rezultatele la evaluările externe
• Prezentarea în CP a rezultatelor analizei, stabilirea unor obiective care să urmărească progresul pe parcursul
unui semestru
• Elaborarea unui plan de măsuri concrete (pentru un an școlar) pentru creșterea obiectivității în evaluare
care să conțină:
• La clasele de același nivel, evaluări cu subiect unic (teste/teze anonime, bareme clare de evaluare), de
tipul EVNAT, și interevaluare
• La școli cu un singur rând de clase, subiectele vor fi elaborate pe modelul EVNAT, cu analiză a
rezultatelor și proiectare activități remediale (parteneriat cu o altă școală, pt elaborare teste comune,
pt mentorarea cadrului didactic cu mai puțină experiență, interevaluare)
• Evaluarea scrisă să se raporteze la o matrice de specificații care să urmărească evaluarea competențelor
din cadrul examenelor naționale
• Analiză periodică a progresului înregistrat de fiecare elev prin raportare la competențe (în cons. prof.
clasei, comisia curriculum, comisie prof. ex. naționale)
• Analiza atentă a rezultatelor simulărilor județene și naționale și implementarea planului remedial
• Analiză comparativă între rezultatele la ex. naț. și rezultatele la clasă ...
• Asigurarea echipei / personalului specializat pentru intervențiile de tip
incluziv (prof. consilier școlar, cd care au parcurs module de formare,
profesor itinerant, logoped, diriginții)
• Formarea tuturor cd pentru educație de tip incluziv (identificare resurse pt.
formare, inclusiv parteneriate cu CJRAE, ONG-uri care să susțină formare)
• Elaborarea unei strategii pe termen scurt care să vizeze parteneriatul cu
părinții, comunitatea; programe adaptate pentru fiecare elev cu CES;
• Echilibrarea colectivelor de elevi în acord cu dizabilitățile identificate
• Riscurile non-intervenției: neglijarea întregului colectiv, agravarea
dizabilităților, lipsa progresului școlar, creșterea situațiilor conflictuale în
colectiv între părinți, între elevi, între părinți-elevi-cd
• Grădinițe cu program prelungit/normal cu grupe omogene
• Perioada 1-15 septembrie
- Realizarea documentelor de proiectare/planificare în echipă, pe nivele de vârstă (aplicare unitară la grupele de
același nivel)
- Stabilirea, în cadrul comisiei de curriculum, a unor seturi de teste/activități pentru evaluarea nivelului de
dezvoltare al preșcolarului, pe nivele de vârstă, cu respectarea Reperelor Fundamentale în Învățarea și
Dezvoltarea Timpurie (RFIDT), ce vor fi aplicate în mod unitar la grupele de același nivel
• Perioada 15 septembrie-1octombrie
- Aplicarea testelor/desfășurarea activităților pentru observarea nivelului de dezvoltare initial al copilului
(evaluarea se realizează pe domenii de dezvoltare nu pe domenii experențiale, prin diferite tipuri de activități,
nu trebuie să predomine aplicarea de fișe) – obligatoriu de avut în vedere RFIDT
- Completarea fișelor de progres pe baza rezultatelor/observațiilor din perioada de evaluare
- Centralizarea rezultatelor la nivelul comisiei de curriculum și stabilirea unui plan de măsuri de intervenții ce va
fi aplicat unitar pe parcursul anului școlar
• Intervenții specialist și părinți
- Implicarea profesorului consilier (dacă există în unitate) în redactarea testelor/ chestionarelor ce vor fi aplicate
copiilor/chiar și părinților
- Realizarea unei baze de date cu chestionare/teste/activități ce pot fi aplicate copiilor atât în cadrul instituționalizat
cât și acasă, de către părinți; acestea pot fi postate pe grupurile de comunicare de la fiecare grupă de preșcolari;
- Confruntarea rezultatelor obținute de preșcolari în cazul în care testul/activitatea a fost aplicată și de părinte și de
educatoare; în cazul în care sunt diferențe foarte mari se solicit intervenția specialistului;
- Implicarea părinților în activitățile desfășurate de copil prin participarea la programul zilnic, la activități
nonformale, pentru a observa modul de relaționare a acestuia în cadru instituționalizat, cu alți adulți și cu
covârstnicii
• Grupe combinate
- Planificare funcție de specificul fiecărui nivel (nivel I – grupă mica+mijlocie – socializare, nivel II – grupă mare –
pregătire pentru școală)
- Evaluarea pe baza RFIDT
- Completarea fișelor de progres stabilite prin curriculum
- Ca director – monitorizarea testelor inițiale și monitorizarea rezultatelor; analizarea în CP a progresului realizat de
copii în funcție de parametrii propuși; activități în parteneriat educator-învățător; ateliere de discuție cu părinții,
solicitare a unui grafic cu activ de consiliere a părinților realizat de către educator pt. prezentarea progreselor
copilului.
• În cadrul comisiei diriginților elaborarea unui plan de activități, comune mai
multor clase, care să vizeze activ de consiliere și orientare în acord cu cerințele
părinților și elevilor: gestionare eficientă a timpului liber a elevilor; gestionare
emoții; tehnici de învățare; comunicare părinte-copil; orientare școlară –
identificare tipuri de aptitudini și interese ale copiilor; oferta educațională etc.
• colectare feedback cu privire la activitățile de consiliere, elaborare plan remedial
• Colaborarea cu un psiholog din cadrul CJRAE
• Colaborarea cu fundații/asociații pt dezvoltarea unor programe de consiliere în
care să fie implicați și părinții (Școala Părinților...)
• Asigurarea fondurilor pentru cursuri de formare a profesorilor pe problematica
consilierii și orientării școlare
• Stabilirea lunară a unei activități deschise de consiliere cu elevii și părinții în
colaborare cu parteneri, specialiști etc.
• mobilizarea CE în alegerile reprezentantului elevilor în CA-ul liceului,
rol important în forul decizional;
• organizare de ateliere de stimulare a creativității elevilor din școală:
împreună cu profesorii și elevii talentați: foto, desen, scriere creativă,
muzica, confecționare obiecte lucru manual, teatru, lectură și creare
filme;
• implicare în proiecte care asigură digitalizarea scolii prin atragere de
fonduri de la ONG-uri, companii, programe de finanțare etc.
• activități de peer-education (ex. proiectul Elevi pentru elevi în
carantina/ pandemie) pentru susținerea elevilor în recuperarea
materiei școlare
• proiecte de implicare socială, de voluntariat în comunitate, de
antreprenoriat
• activități de ecologizare a spațiilor de lângă noi pentru crearea unui
mediu sănătos
• activități de formare a elevilor în spiritul valorilor reale: empatie,
adevăr, încredere, loialitate, responsabilitate cu invitarea
personalităților reprezentative din comunitate, a foștilor elevi care s-
au remarcat prin aceste valori în activitatea lor
• proiecte intergeneraționale cu seniorii din comunitate
• organizare tabere de leadership și formare a echipei
• activități de petrecere a timpului liber al elevilor: spectacole,
drumeții, concursuri sportive etc.
• implicare în campania de vaccinare a elevilor la nivelul școlii.
• Cred ca trebuie sa punem accentul pe identificarea problemelor
aduse la cunoștinta scolii de „vocea elevilor”, multe probleme privesc
relationarea profesor-elev, notarea, eficienta orelor, situații de
bullying si la aceste probleme trebuie sa cautam raspuns.
• Discuții în CP și CA și identificare tipurilor de activități pentru care voi
încheia parteneriate
• Stabilirea perioadei de timp pt. care se încheie parteneriatul
• Focus grup la care să fie invitate asociațiile/fundațiile și stabilirea unor
activități comune funcție de nevoile identificate la nivelul școlii
• Încheierea parteneriatelor
• Derularea activităților
• Colectarea feedbackului de la elevi/profesori/părinți/parteneri
(discuții, chestionare, focus grup)
• Analizarea feedback-lui și stabilirea de noi activități.
• Proiecte pentru elevii de performanță – Elevi pentru elevi în pandemie, elevi
pentru elevii olimpici
• Grup de lucru profesori antrenori (motivați prin participarea la proiecte
internaționale, schimburi de experiențe, stimulente financiare oferite de
comunitate etc.)
• Program de activități - în acord cu nevoile elevilor – pregătire intensivă, acces la
resursele școlii, colaborare cu universități etc.
• Elaborarea unor RED care să poată fi accesate de către olimpici
• Inițierea unor activități de valorizare a performanțelor elevilor și profesorilor –
Gala olimpicilor, Olimpic pentru o zi, Zilele școlii, cercuri metodice etc.
• Popularizarea rezultatelor, popularizarea rezultatelor elevilor care s-au realizat
• Inițierea unor cercuri pe discipline, colaborarea cu CEX
• Elev pentru elev în pandemie – program de intervenție remedială în care elevii
resursă îi pot ajuta pe cei cu dificultăți în învățare
• Identificarea la nivelul fiecărui colectiv de elevi a elevilor resursă, implicarea
cadrului didactic de la disciplina respectivă, monitorizarea de către cd a modului în
care se face mentorarea, în sistem tutorial (discuții săptămânale între profesor,
elevi resursă și cei care necesită sprijin)
• Realizarea unor grupuri de elevi mentori (pe orizontală și verticală)
• Analize comparative a rezultatelor elevilor mentorați față de etapa inițială
• Colectarea feedback-ului de la elevii mentorați, elevi resursă, profesor mentor,
părinți elevi
• Prezentarea rezultatelor în CP, C curriculum, evidențierea elevilor resursă în activități
specifice (Zilele școlii, CP, comunitate, părinți etc.)
• Inițierea unor activități nonformale în care să fie implicate celor două categorii de
elevi
• Notă de fundamentare către UAT, CL, ISJ pentru solicitarea de fonduri
și eventuale redistribuiri
• Prioritizare a cheltuielilor prin analiză de nevoi
• Identificare resurse extrabugetare (sponsori, parteneri, proiecte)
• Identificarea unui ONG apropiat școlii pentru acel 3%
• Implicarea părinților pentru acel 2%
• Târg de produse realizate de către elevi și profesori pt a acoperi parte din
fondurile necesare
• Închiriere de spații/arendare de teren agricol
• Școala de șoferi
• Baluri tematice