STUDIU DE CAZ:

ABSENTEISMUL ŞCOLAR
NEMOTIVAT

Socoteanu Adriana-Constantina

G.P.P. “Pinocchio”, Craiova, jud.Dolj

1
 1.1 Scurtă introducere

Scopul educaţiei în instituţiile de învăţământ constă in sprijinirea dezvoltării

psihofizice a copilului în sensul valorificării superioare a potenţialului acestuia dar şi în
favorizarea unei bune integrări şcolare. În majoritatea situaţiilor cadrele didactice îşi centrează
eforturile şi atenţia, controlul şi concentrarea asupra situaţiilor didactice,asupra activităţii de
predare,ignorând,de multe ori,nu din rea voinţă,diversitatea situaţiilor educaţionale ca
structuri complexe, atitudinal-relaţionale. Involuntar, asemenea atitudini educaţionale creează
un teren propice apariţiei şi dezvoltării fenomenelor de criză.

1.2 Motivarea alegerii cazului

În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în

interiorul acesteia anumite fenomene capătă amploare de la un an la altul. Printre acestea se
numără şi absenteismul şcolar, fenomen a cărui frecvenţă ia amploare.Copilul timpurilor
moderne se pare că trăieşte înconjurat de exemple negative,nu doar in viata cotidiană,dar şi în
mijloacele de mass-media care promovează atitudinea teribilistă abordată de elevi.
Absenteismul şcolar este o problemă socială,o conduită evazionistă ce reflectă o
atitudine lipsită de respect,interes,motivaţie şi încredere în educaţia oferită de un mediu
instituţionalizat.Prin neparticiparea activă la orele de curs,elevul se afundă într-o stare de
ignoranţă alimentată de o situaţie familială dificilă şi un anturaj neadecvat.
În cadrul orelor de asistenţă pedagogică care reprezintă o modalitate de a interacţiona
direct cu elevii,studentul poate observa anumite comportamente deviante sau
necorespunzătoare cu privire la conduita anumitor şcolari.Această schimbare în atitudine nu
apare în mod brusc şi există întotdeauna indici relevanţi ai apariţiei ei. Elevul se resemnează
sau renunţă, devenind indiferent faţă de şcoală sau se revoltă împotriva insucceselor pe care
nu reuşeşte să le învingă,ceea ce uneori duce la fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor
ore.
Lipsa atenţiei din partea cadrului didactic sau a familiei duce de cele mai multe ori la
neprezentarea la ore sau întoarcerea la ore târzii acasă.De aceea mi-am propus să tratez
această problemă de o continuă actualitate.Am avut ca scop sprijinirea şi conştientizarea
familiei în ceea ce priveşte rolul ei educativ în creşterea şi educarea propriului copil şi faptul
că trebuie menţinută o relaţie de colaborare cu educatorul pentru a evita situaţiile neplăcute.

2
2.1. Prezentarea cazului

Subiectul V.A., elev la clasa a VI-a, 12 ani, absentează nemotivat de două luni, iar
rezultatele sale la învăţătura ating cu greu standardele minime de performanţă, are tulburări de
comportament şi la şcoală şi în mediul familial. Elevul V.A. provine dintr-o familie înstărita
unde i s-a oferit tot ce şi-a dorit, părinţii l-au răsfăţat, iar atitudinea faţă de colegi şi profesori
este sfidătoare, nefiind atent la ore, jucându-se pe telefon, ignorând întrebările profesorului,
iar părinţii săi nu au venit la ultima şedinţă fiind plecaţi cu afaceri din ţară.

2.2 Abordarea problemei

Cazul este delicat,profesorii toţi sunt revoltaţi şi apelează la sancţiuni: note mici,
scăderea notei la purtare, observaţii făcute dirigintelui,care este profesorul-tutore al orelor
mele de asistenţă. Perspectivele fiecăruia dintre cei implicaţi este importantă pentru a percepe
o analiză clară si concisă a cazului. Perspectiva părinţilor este pasivă deocamdată, aceştia nu
s-au intors în ţară, iar bunica care are grijă de el nu poate fi contactată. Profesorii, câţiva, sunt
foarte deranjaţi de atitudinea elevului şi trec la sancţiuni drastice, pe când alţii doresc
realmente să-l ajute pe băiat să-şi revizuiască comportamentul, mai este și doamna dirigintă
care este prinsă la mijloc, fiind ingrijorată pentru A., dar obligată să dea dreptate cadrelor
didactice revoltate.
Cauzele acestui comportament sunt: lipsa unui tutore autoritar care sa ia legătura cu
dirigintele şi să-şi supravegheze copilul mai atent, băiatul vine cu foarte mulţi bani la şcoală
şi-şi umileşte colegii mai săraci, prin urmarea prezenţa unei sume prea mari de bani pentru un
şcolar, dezinteresul pentru activităţile şcolare.
Încercarea unui dialog este refuzat cu încăpăţânare, răspunsurile sunt evazive, relaţiile
colegiale sunt încordate, nu prezintă interes pentru activităţile şcolare desfăşurate, nu-şi face
temele. Rămâne decât consultarea părinţilor pentru a lua cea mai buna decizie pentru ambele
părţi şi să nu se ajungă la exmatriculare, corigenţă sau repetenţă, aspect care ar afecta foarte
mult procesul de invăţare al elevului şi tensiona relaţiile familiale sau relaţiile şcoală-familie.
Nu trebuie pierdut din vedere aspectul că elevul este inteligent ,bun la matematică şi fizică şi
este foarte activ în echipa de baschet a şcolii, unde a câştigat câteva trofee.

2.3 Soluţii şi strategii aplicate

Părinţii elevului au contactat diriginta şi nu ştiau nimic de comportamentul fiului lor,
care le spunea că merge la şcoală, dar că nu i se dau teme pentru că este inceput de an şcolar,

3
cadrele didactice au acceptat încercarea de a socializa mai mult cu A., includerea în activităţi
extra-curriculare, cum ar fi “Clubul Cercetaşilor” şi i s-a întocmit un program de
supraveghere continuă cu anumite obiective, în special obiectivul reintegrării şcolare şi
colegiale.

Obiective pe termen lung:

1. V. va frecventa regulat toate orele.

2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi
colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util şi vor fi supravegheate de
părinţi.

Obiective pe termen scurt:

1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de

colegii săi şi interzisă discuţia despre discriminarea colegilor.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi
resposbilizat (Clubul Cercetaşilor).

Strategii:

• Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.

• O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape
100%.
• Mai multă exigenţă şi atenţie din partea cadrelor didactice în materie de teme scrise
si atitudine faţă de lecţie şi colegi.

2.4 Concluzii

În astfel de cazuri, soluţiile oferite durează ceva timp până se concretizează în reuşite
deoarece reintegrarea elevului într-un cadru colegial poate fi dificilă din cauza conflictelor
precedente, iar atitudinea profesorilor va reveni la normal atunci cand situaţia şcolară a
elevului se va îmbunătăţi și atitudinea sa va fi una de respect şi conştiinciozitate.
Comportamentul elevului este oarecum îndreptăţit pentru că acesta nu primea atenţie
de la părinţi, primea prea mulţi bani pentru vârsta sa şi era răsfăţat peste măsură. Din fericire,
părinţii au colaborat cu diriginta şi cadrele didactice ale şcolii spre binele copilului lor şi se
aşteaptă rezultate pozitive după atâtea măsuri de supraveghere luate.
Absenteismul şcolar este o problemă reală şi delicată a învăţământului actual românesc
deoarece elevii sunt influenţaţi de televizor, media, rețele sociale, situaţii violente in familie
sau doresc să atragă atenţia asupra lor părinţilor și vor să fie acceptaţi in grupul lor de prieteni,
un anturaj care se poate dovedi nefast.