Studiu de caz

Absenteismul scolar

Absenteismul scolar, reprezinta o problema sociala, care se explica mai mult prin
caracteristicile sociale ale mediului de provenienta si apare mai frecvent in mediul urban si in
familii sarace.

Definitie:

Absenteismul scolar este un tip de conduita evazionista, stabila, permanenta, ce reflecta o

lipsa de interes, o motivatie scazuta si o neincredere in educatia scoalara.

In momentele cand absenteismul scolar nu este depistat la timp si rezolvat cu precautie si

cadrul didactic nu are pregatire suficienta sau minimalizeaza aceasta problema, apare urmatoarea
treapta a acestei probleme, care este mai grava, abandonul scolar.

Cauzele aparitiei absenteismului scolar:

Fenomenul absenteismului are o determinare multicauzala. Cauzele reale ce duc la

aparitia absenteismului pot fi de natura social – familiala si de natura pedagogica.

1.Cauzele social – familiale

• Dezorganizarea unor familii;

• Starile conflictuale dintre parinti care genereaza o atmosfera nefavorabila pentru copii;

• Indiferenta unor parinti fata de situatie scolara a copiilor;

• Absenta unui regim rational de viata si de munca in familie;

• Lipsa de supraveghere din partea parintilor;

• Conditii de trai nefavorabile;

 • Lipsuri in dotarea elevului cu cele necesare pentru scoala;

• Lipsa influentelor educationale pozitive (in familie sau in anturajul copiilor).

Rolul familiei este cel mai important in succesul scolar al copilului. Parintii sunt cei care
trebuie sa strecoare in mintea copilului dragoste, curiozitate, pasiune, nerabdare si nu teama.
Scoala trebuie intiparita in mintea copilului, interesant, frumos, atractiv.

Influenta grupului social din care provine copilul pune adesea amprenta pe
comportamentul, gandirea si profilul sau moral. Grupul social pozitiv favorizeaza formarea
reprezentarilor pozitive despre scoala, in timp ce unul negative influienteaza, creeaza frica, duce
la fuga de scoala.

Iata de ce probabilitatea ca frecventa scolara neritmica sa se manifeste este mai mare daca
din anturajul elevului fac parte personae care au, sau au avut probleme cu scoala.

2.Cauzele pedagogice

• Insuficienta pregatire profesionala si psihologica a unor cadre didactice, precum si lipsa

de perfectionare;

• Insuficienta folosire a metodelor activ – participative, care sa stimuleze dezvoltarea

capacitatilor intelectuale ale elevilor;

• Cunoasterea insuficienta a elevilor, si de aici nerespectarea particularitatilor de varsta si

individuale ale acestora;

• Lipsa de preocupare a unor cadre didactice pentru stimularea interesului elevilor fata de
invatatura.

• Dezinteresul cadrelor didactice fata de preocuparile si de dorintele elevilor este urmat

de reticenta celor din urma, fata de acestea.

Elevii au nevoie de un climat concurential in care sa-si puna in valoare aptitudinile si

calitatile. Lipsa acestuia ii discurajeaza, si nu de putine ori ii alunga din scoala in fata
televizorului, sau de-a dreptul in gastile de cartier.

ARGUMENT:
 Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele
de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor,
suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în
străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se
adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă,
metodele educative ineficiente, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi
notare, frica de examene etc., toate constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din
păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această
perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor
probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere
în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar
ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. Din acest motiv
se impune cu necesitate prevenirea absenteismului si implicit a consecintelor majore pe care ar
putea sa le determine, dintre care cea mai gravă ar fi abandonul şcolar.

SCOP:

Conştientizarea elevilor cu privire la consecinţele absenteismului şcolar Reducerea

fenomenului absenteismului şcolar.

OBIECTIVE:

Identificarea elevilor care subscriu fenomenului de absenteism şcolar Monitorizarea

elevilor care fug de la ore, ca măsură de prevenire a absenteismului şcolar Implementarea unui
set de măsuri specifice cu scopul reducerii fenomenului absenteismului şcolar Conştientizarea
elevilor asupra rolului şcolii în evoluţia lor ulterioară Creşterea importanţei şcolii în sistemul
de valori al individual.

STUDIU DE CAZ
SUBIECTUL: F. G. , 12 ani, clasa a V-a

PREZENTAREA CAZULUI:

Elevul F. G.- Copil din familie cu ambii parinti plecati in strainatate

Elevul F.G. face parte dintr-o familie ai carei parinti sunt plecati la munca in strainatate,
elevul ramanand in grija bunicilor.Scapat de sub autoritatea parintilor elevul are un număr mare
de absenţe nemotivate iar situatia scolara este ingrijoratoare.Din punctul de vedere al dezvoltării
intelectuale , elevul are capacitatea de a sintetiza informatii dar inregistreaza lacune in
cunostinte din cauza neparticiparii la ore. Dirigintele a inregistrat in fisa psihopedagogica a
elevului lipsa motivatiei de a invata , situaţie şcolară foarte slabă ,gradul de maturizare psihică
este scăzut , copilul avand dificultăţi de adaptare la grupul de elevi. El manifesta respingere a
ajutorului din partea profesorului sau a consilierului psihopedagogic al scolii.

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Lipsa de afecţiune si autoritate din partea părinţilor, condiţii materiale foarte bune,parintii
incercand sa suplineasca lipsa afectiunii si a prezentei fizice langa copil, cu bani. Elevul a intrat
intr-un anturaj nepotrivit varstei care incearca sa profite de acesta, folosindu-l in diferite scopuri.

Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat in urma plecarii parintilor la munca in

strainatate şi are la bază în cea mai mare parte indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în
general. Astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab, elevul avand si
situatii de corigenta.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

a) Elevul are situatie scolara nemultumitoare pe primul semestru inregistrand corigente la

romana si matematica.
b) Elevul are numeroase absenţe nemotivate.

Comportamentul:
 - Se comporta urat cu colegii, limbajul este neplacut, intra frecvent in conflicte cu colegii
de clasa
- Raspunde urat profesorilor, manifesta dezinteres fata de preocuparile acestora de a-l
indruma si de a-i acorda sprijin in invatare.
- Atunci cand participa la ore se prezinta nepregatit.
Conform procedurilor in vigoare, dirigintele a informat persoanele in grija carora elevul
F.G. se afla, acesta a solicitat o intrevedere cu Consiliul clasei format din profesorii de la clasa.
In urma discutiilor, s-a stabilit ca elevul sa fie insotit zilnic de unul din bunici pana la intrarea in
scoala, participarea saptamanala la sedinte cu consilierul psihopedagogic al scolii iar profesorii s-
au angajat sa ii acorde ore suplimentare pentru a recupera materia pierduta.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZEI :

- In urma discutiilor cu bunicii si elevul s-a constatat ca elevul a fost influentat negativ de un
grup de adolescenti care au profitat de imaturitatea sa.Lipsa autoritatii si a controlului din
partea bunicilor datorata faptului ca acestia sunt in varsta, au condus la comportamentul
prezentat. Elevul s-a simtit abandonat de parinti si a incercat sa inlocuiasca afectiunea
acestora cu atentia din partea grupului de prieteni.
Ipoteza : Cunoscand cauzele absenteismului şi a factorilor determinanţi,si folosind
strategii adecvate , atunci elevul nu va mai inregistra absente nemotivate si va recupera materia
pierduta.

PRECIZAREA OBIECTIVELOR
Obiective pe termen lung
O1.- Elevul va frecventa regulat toate orele.
O2. - Sarcinile didactice vor fi terminate în timp util
O3. - Isi va schimba comportamentul vizavi de elevi si profesori
O4. - Elevul va participa la ore suplimentare după orele de curs.

Obiective pe termen scurt

O1- elevul va fi insotit zilnic de unul din bunici pana la intrarea in scoala
O2- elevul va participa saptamanal la sedinte cu consilierul psihopedagogic al scolii
O3- elevul va fi implicat in activitati extrascolare si i se vor da sarcini precise urmand a fi
ajutat de colegii sai de clasa.

METODE ŞI STRATEGII:
Efectuarea de vizite la cabinetul psihopedagogic al scolii impreuna cu bunicii sau
separat. Integrarea in activitatile extrascolare ale clasei, includerea elevului in echipele de lucru
facilitand invatarea colaborativa, stimularea motivatiei de a invata contribuie la formarea si
dezvoltarea unui comportament adecvat precum si la conturarea unei imagini de sine specifica
varstei.
Rezultatele obtinute au fost multumitoare, elevul inregistrand progrese la invatatura si o
imbunatatire a comportamentului in cadrul grupului de elevi.

ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ

Responsabilităţi :
I se cere elevului Mariei completarea lunara a panoului cu rubrica “curiozitati
geografice” din clasa avand in vedere ca in timpul discutiilor elevul si-a exprimat pasiunea
pentru geografie.
Activitatea de învăţare:
Elevul participa activ la activitatile din clasa, raspunde atunci cand este solicitat. Este
incurajat de profesori sa isi exprime propriile pareri si sa formuleze raspunsuri adecvate.

Aptitudini sociale:
În timpul activităţilor de grup, G. a devenit mai activ, s-a integrat in grupul de colegi in
care a capatat incredere.

Evaluarea programului de schimbare

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă. G. nu mai
lipseşte de la şcoală nemotivat, a devenit încrezător în forţele proprii , comunică cu toţi elevii.
S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce in ce mai activ ,
se bucura pentru orice rezultat obţinut şi apreciere pozitivă.
REZULTATE
Consilierul discuta în continuare cu elevul dar si cu bunicii acestuia. Elevul G. începe să
recupereze ,,cu paşi mici dar siguri” problemele de inadaptare. În cele două zile când elevii
termină cursurile la ora 17,00 profesorii vor rămâne la şcoală cu G. şi vor lucra suplimentar la
disciplinele care impun acest lucru. Bunicii au înţeles cât de important este ca nepotul lor să
frecventeze şcoala, se ocupă mai mult de educaţia copilului, au o atitudine pozitivă faţă de
şcoală.

CONCLUZII
Dacă nu aş fi intervenit, cazul prezentat mai sus ar fi degenerat. Cred că multe din
abandonurile şcolare s-ar fi putut , intervenind cu mijloace adecvate , la timpul potrivit.

Consider ca a fost decisivă adoptarea unei atitudini flexibile din partea mea, dar la fel de
importante au fost şi încurajările, responsabilizarea elevului G., introducerea unor activităţi care
să-l atragă pe copil.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cristea , Sorin , Dicţionar de termeni pedagogici , E.D.P., Bucureşti , 1998

2. Creţu , E., Probleme de adaptare şcolară , Editura All Educational , Bucureşti , 1999
3. Iucu,B.Romiţă ,,Managementul clasei de elevi- Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de
criză educaţională , Editura Polirom , Iaşi , 2006
4. Jinga , Ioan , Managementul învăţământului , Editura Aldin, Bucureşti, 2001