ABSENTEISMUL SCOLAR 1. 2. 3. DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAII CAUZE SUGESTII DE INTERVENIE N CAZUL ABSENTEISMULUI 1.

DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAII In literatura de specialitate se folosesc absenteismul este clasificata ca o devianta scolara impreuna cu alti termeni: indisciplina, rezistenta scolara, delincventa juvenila, inadaptare scolara, tulburare de comportament. Daca abordari ! "#i$o o%i&! #i '!di&a ! interpreteaza devianta scolara ca pe un fenomen ce tine de patologic, abordar!a #o&io o%i&a sustine ca devianta scolara este () *!)o'!) )or'a ; conduitele ce ncalca normele scolare sunt inacceptabile, dar sunt forme normale de comportament, n sensul ca reprezinta ncercari ale elevilor de a rezista/nfrunta circumstantele scolare specifice n care se gasesc. Daca acceptam d!+ia),a #&o ara &a "! () *!)o'!) )or'a , atunci putem lua n considerare urmatoarele *()&,ii #i #!')i*i&a,ii a ! #a !: reprezinta un mijloc de explorare a limitelor si libertatii; elevii pun frecvent la ncercare profesorii pentru a vedea pana unde pot merge actiunile lor fara ca adultul sa riposteze; reprezinta un mijloc de exprimare a dificultatilor emotionale determinate de relatiile interpersonale din scoala sau din afara scolii; unii elevi recurg la conduite deviante pentru a riposta n conflictele cu parintii adultii semnificativi din viata lor!; indica, ntre anumite limite, a,i,(di)!a *a,a d! #&oa a a "ari),i or ; exista si cazuri n care parintii ncurajeaza elevii sa ncalce normele/ valorile scolare; semnaleaza o serie de disfunctii sau deficiente n a&,i+i,a,!a #&o ii: calitatea slaba a predarii, climatul excesiv de autoritar sau de permisiv, lipsa de implicare si indiferenta profesorilor fata de evolutia comportamentala a elevilor, normele scolare anacronice, lipsa de pertinenta a continuturilor n raport cu necesitatile de nvatare ale elevilor etc.; Page1 ofera elevilor care au experimentat esecul scolar posibilitatea de a accede la un status si la un prestigiu social; poate indica apartenenta elevilor la o "subcultura delincventa din scoala sau din afara ei.

FORMELE DE MANIFESTARE A DEVIANTEI SCOLARE #ele mai grave sau/si cele mai frecvente acte de devianta scolara sunt: fuga de la scoala, absenteismul, abandonul scolar, vandalismul, conduitele violente, toxicomania,copiatul si suicidul. Ab#!),!i#'( #&o ar. $enomen cu o dinamica spectaculoasa n ultimele decenii, absenteismul scolar e definit ca o problema sociala, fiind explicata mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de provenienta si aparand mult mai frecvent n '!di( (rba) #i -) *a'i ii ! #ara&! . Desemneaza un tip de conduita evazionista stabila, permanentizata, ce prefigureaza sau reflecta deja atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie, ncredere n educatia scolara. %tunci cand elevii ncep sa lipseasca sistematic si generalizat de la scoala, aceasta conduita reprezinta un semnal tardiv al existentei problemelor. %bsenteismul constituie o *or'a d! a%r!#i()! "a#i+a mpotriva scolii, indicand ca elevii fug de la scoala c&iar cu riscul de a fi pedepsiti. 'eactiile negative ale scolii si ale parintilor ntretin mecanismele de aparare ale elevului, creand un cerc vicios, n care abandonul tinde sa apara drept unica solutie prin care se pot rezolva toate problemele. %bsenteismul este principalul factor asociat cu abandonul scolar, avand o nalta valoare predictiva n raport cu acesta; (umerosi autori care au studiat conduitele elevilor ce se coreleaza cu decizia lor de a abandona scoala au fost de acord ca cea mai mare probabilitate de a abandona se nregistreaza la cei care lipsesc excesiv de la scoala si au probleme de disciplina; variabila c&eie a inadaptarii scolare este atitudinea parintilor fata de scoala; )e considera ca prin consiliere individuala, atat a elevilor, cat si a parintilor, se poate ajunge la o mai buna adaptare scolara. 2. CAUZE #auzele sunt multiple. 1. $amilia si )ocietatea. *uta+iile din societate ,i din familia contemporan- problemele economice, Page1 problemele de rela+ionare ntre p-rin+i ,i copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social ,i emo+ional redus, supranc-rcarea profesional- a p-rin+ilor sau munca n str-in-tate etc.! determin- mai multe probleme emo+ionale la copii dec.t n trecut.

/. 0levul si )ocietatea. %ici trebuie sa mentionam presiunea grupului, riscul consumului de droguri ,i a altor forme de dependen+-, metodele educative slabe, inconstante, supranc-rcarea ,colar-, disfunc+iile n evaluare ,i notare, frica de examene constituindu1se n adev-ra+i factori de stres pentru elevi care, din p-cate, uneori evit- confruntarea cu ,,problema2 prin fuga de la ore. 3a acestea se poate adauga, comunicarea defectuoas- elev1profesor ironizarea, umilirea elevului!, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate ntre aspira+iile, trebuin+ele de nv-+are ,i oferta educa+ional- a ,colii. %bsenteismul este pentru ei o form- de ap-rare. 4-zut din aceast- perspectiv-, ab#!),!i#'( d!+i)! o "rob !'. #o&ia . , un semnal tardiv al existen+ei unor probleme, o conduit- care reflect- atitudinea structurat- a lipsei de interes, motiva+ie, ncredere n educa+ia ,colar-. %ceasta lipsa de incredere, din pacate este sustinuta de media, intarita de atitudinea guvernantilor fata de statutul cadrului didactic si de atitudinea familiei. Din p-cate, absenteismul este n cre,tere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesiv- pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. #%560 1 care +in de contextul ,colar specific inclusiv rela+ia profesor1elev!: presiunea grupului, supranc-rcarea ,colar-, foarte important- este ,i variabila v.rst-: la elevii mici 1 fuga de la ,coal- poate fi o manifestare a ,,fobiei ,colare77; cauze: dependen+crescut- de p-rin+i, p-rin+i care valorizeaz- excesiv educa+ia ,colar-; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensiv- fa+- de colegii violen+i, e,ecul ,colar, situa+ii umilitoare la elevii mari 1 fuga de la ore este rezultatul unei op+iuni proces de deliberare, luare a deciziei!; cauzele pot fi: frica de evaluare, de e,ec, fobia / anxietatea social- frecvent- n perioada adolescen+ei, manifestat- prin anxietate fa+- de situa+ia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi n public, teama de a interac+iona cu persoane de sex opus, teama de critic-, stim- de sine sc-zut-!; teama de pedeaps-, teama de pierdere a statutului n grup riscurile fugii de la ,coal-: depresia, consum de toxice legale ,i ilegale, acte delictuale, abandon ,colar.

Page1

3. SUGESTII DE INTERVENIE N CAZUL ABSENTEISMULUI #red ca dirigintii trebuie sprijiniti in incercarile lor de a diminua acest fenomen social in special de familie. %r trebui sa explice parintilor ca exista riscuri daca fug de la scoala: depresia, consum de toxice legale ,i ilegale, acte delictuale, abandon ,colar. #a sugestii ar trebui mentionate: monitorizarea desi in ultima perioada se insista asupra monitorizarii, de c-tre diriginte, a absen+elor elevilor ,i prezentarea, eventual lunar-, a situa+iei absen+elor c-tre conducerea ,colii cred ca doar constatatarea acestui fenomen nu rezolva o problema de fond!. aplicarea de c&estionare privind absenteismul dac- situa+ia o impune! urmate de centralizarea r-spunsurilor la c&estionar ,i identificarea principalelor cauze care au contribuit la situa+ia de fapt num-r mare de absen+e nemotivate! sc&i+area unui plan de interven+ie +intit pentru rezolvarea situa+iei identificarea de c-tre diriginte a unor m-suri amelioratorii!; discutarea, n particular, a incidentului / situatiei cu elevul 8 c-utarea mpreun- a unor solu+ii pentru evitarea repet-rii incidentului; eventual, consilierea psi&ologic- individual- / a familiei n func+ie de cauz-!; cooperarea dirigintelui cu p-rin+ii; supraveg&erea discret- a prezen+ei elevului la ,coal-, leg-tura permanent- cu dirigintele reac+iile negative ale ,colii ,i ale familiei ntre+in mecanismele de ap-rare ale elevului, cre.nd un cerc vicios, n care, la limit-, abandonul tinde s- fie v-zut de elev ca unic- solu+ie pentru ,,rezolvarea77 problemei! Dac- fuga de la ,coal- este determinat- de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situa+iei conflictuale profesor1elev %lte modalit-+i de profilaxie: ie,irea din ,coal- pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de nvoire, semnate de diriginte sau profesorul clasei, care s- fie ritmic contabilizate la secretariat notarea riguroas- a absentelor la fiecare or- de curs confirmarea oficial- a legitim-rii elevului la vreun #lub )portiv ,i anun+area prealabil- a programului competi+ional; aprobarea motiv-rii absen+elor pentru participarea elevului la competi+iile sportive de c-tre conducerea ,colii Page1 respectarea 'egulamentului 9colar ,i a 'egulamentului de :rdine Interioar- pentru elevi

 men+inerea n clas- a unei atmosfere care s- asigure satisfacerea trebuin+ei de siguran+- afectivpentru to+i elevii metode de predare 8 nv-+are atractive promovarea cooper-rii n clas-, astfel nc.t ,i elevii cu performan+e ,colare modeste sexperimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etic&etarea, marginalizarea, celor care nu apar+in elitei sistem ec&itabil de recompense 8 sanc+iuni care s- men+in- motiva+ia ,colar- a elevilor; nota sfie doar o m-sur- obiectiv- a performan+ei ,i nu o modalitate de sanc+ionare a elevului profesorii s- comunice eficient asertiv, s- foloseasc- ascultarea activ-! s- evite etic&etarea elevilor, s- critice constructiv, s- se focalizeze pe recompensarea elevilor ,i nu pe sanc+ionarea lor diversificarea ,i atractivitatea activit-+ilor extracurriculare %lte strategii de interven+ie: realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bun- frecven+- la ,coalcrearea unui forum al p-rin+ilor pe site1ul ,colii! publicarea, pe site1ul ,colii, a listei elevilor cu cele mai pu+ine absen+e programe de consiliere a p-rin+ilor de tip ,,,coala p-rin+ilor77! colaborare cu toate autorit-+ile comunit-+ii locale poli+ia de proximitate, jandarmeria, alte asocia+ii ,i :(; 8 uri!. Bib io%ra*i! (eam+u, #. /<<=! Deviana colar, 0d. >olirom, Ia,i 0liade, ). /<<<! ABC ul consilierii elevului, 0d. ?iperborea, @urda #osmovici, %., Iacob, 3. 1AAB! Psihologie colar, 0d. >olirom, Ia,i

Page1