ABSENTEISMUL SCOLAR

Mutatiile din societate si din familia contemporana (problemele economice,

problemele de relationare intre parinti si copii, timp redus petrecut cu familia,
redistribuirea rolurilor, suportul social si emotional redus, supraincarcarea profesionala a
parintilor sau munca in strainatate) determina mai multe probleme emotionale la copii
decat in trecut.
La acestea se adauga presiunea grupului, riscul consumului de droguri si a altor
forme de dependenta, metodele din partea parintilor sunt slabe, inconstante,
supraincarcarea scolara, disfunctiile in evaluare si notare, frica de a fi examinati
constituindu-se in adevarati stresori pentru elevi care, din pacate, uneori evita
confruntarea cu ,,problema prin fuga de la ore. Vazut din aceasta perspectiva,
absenteismul devine o problema sociala, un semnal tardiv al existentei unor probleme, o
conduita care reflecta atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie, incredere in
sine.
Dascalii exercita o mesarie car nu inceteaza sa castige in complexitate, Ei sunt
confruntati cu niste exigente crescinde si lucreaza in conditii destul de grele.
Una dintre problemele cu care ne confruntam tot mai des o reprezinta
,,ABSENTEISMUL SCOLAR'.
Atitudinea copilului fata de scoala este diferita in functie de varsta si de mediul in care se
dezvolta acesta.
La unii elevi, dupa 3-5 ani de scolarizare, se observa o schimbare radicala in atitudinea
sa fata de scoala.
In locul dorintei, al placerii, apare uneori dezinteresul manifestat printr-o atitudine
negativa fata da scoala. Aceasta schimbare in atitudine nu apara in mod brusc. Exista
totdeauna indicii relevante al aparitia ei. Orice esec care nu se observa la timp poate antrena
un proces de inadaptare. Elevul se resemneaza sau renunta, devenind indiferent fata de scoala
sau se revolta impotriva insucceselor pe care nu reuseste sa le invinga, incearca anumite
compensari prin care vrea sa dovedeasca pentru el insusi ca poate sa reuseasca in unele
lucruri, ceea ce uneori duce la fapte de indisciplina sau la evitarea anumitor ore.
Elevul incearca sa evite insuccesul preferand sa isi petreaca timpul intr-un rnediu in
care, crede el, se poate remarca.
Din pacate, de cele mai multe ori acest mediu il reprezinta strada.
Acest fenomen numit ABSENTEISM' are o determinare multicauzala.

Cauzele social-familiale
-in primul rind elevul dimineata pleaca de acasa de frica parintilor dar poate uita sa mai
ajunga la scoala,se poate ratacii pe la cluburile de internet care sunt destule in orasul
nostru sau se mai poate ratacii prin baruri unde isi vor petrece timpul pina la orele 14 sau
15,iar cind ajunge acasa spune parintilor ca a fost la scoala si este foarte obosit. Acest gen
de absenteism se poate intimpla de mai multe ori intr-un an scolar si pot aparea un numar
foarte mare de absente dar pentru stoparea si indreptarea elevului relatia dintre parinte si
diriginte este una principala.
-

dezorganizarea familiei,

stari conflictuale dintre parinti, care genereaza o atmosfera nefavorabila

pentru copii,
indiferenta unor parinti fata de situatia scolara a copiilor.
lipsa de supraveghere din partea parintilor
-

starea materiala precara,

Dupa cum este normal, familia joaca un rol important. Ea trebuie sa il sustina moral

pe copil evitand expresii de genul:

-,, sa inceapa oda.ta scoala, sa scap de tine' -,, lasa ca incepe scoala si vezi tu ce o sa
patesti' Aceasta imprima in mintea elevului teama si dezorientare. Scoala trebuie intiparita
in mintea copilului ca un mediu interasant, frumos, atractiv.
De aceea ca in calitate de parinti ar trebui sa ne gindim mai intii la binele copiilor
nostri si sa colaboram din ce in ce mai des cu dirigintii ca sa inlaturam aceasta problema a
absenteismului scolar care poate avea consecinte destul de grave, pentru ca de la un
abesenteism regulat numai este decit un pas pina la abandon scolar. Numai dumneavostra
ne puteti ajuta sa-i aducem pe cei pierduti pe calea cea dreapata. Elevul trebuie controlat
tot timpul nu trebuie sa ne multumim numai cu ce ne spune el pentru ca ar putea sa ne
minta in majoritatea cazurilor.
Influenta qrupului social: posibilitatea ca frecventa scolara neritmica sa se manifeste este
mai mare daca din anturajul elevului fac parte personae care au, sau au avut probleme la

scoala. Elevii au nevoie de un climat concurential in care sa isi puna in valoare

aptitudinile si calitatile.Lipsa acestuia ii descurajeaza si,nu de putine ori ii alunga din
scoala in fata calculatorului sau da-a dreptul in gastile de cartier.
Imbunatatirea frecventei se poate realiza prin: colaborarea mai stransa scoalafamilie
-

schimbarea mantalitatii elevilor privind actul de invatare respectarea stricta a

regulamentului privind sanctiunile date elevilor pentru absente nemotivate
Desigur ca numai profesional , neajutat de familie nu poate rezolva toate

problemele adolescentului, dar noi cu tact si maiestrie pedagogica, trebuie sa le oferim

modele si daca nu-l vom ridiculiza si nu-l vom umili, daca nu-l vom nedreptati; daca
vom reusi sa-l disciplinam pe elevii turbulenti in loc sa-l dam afara de la ore, daca nu le
vom mentiona prin nota abateriile disciplinare si daca vom folosi cat mai des incurajarea
si lauda poate ca vom reusi sa creem o relatie afectiva pozitiva care va determina o
scadere a numarului de absente nemotivate din catalogul scolar.
Noii educatori, pentru cei care trebuie sa dam dovada de sensibilitate si dragoste
pentru tineri, de capacitate de anticipare si de cunoastere a elevilor, de empatie si
echilibru afectiv,sa acordam atentie problemelor pe care elevii trebuie sa le clarifice , sa
nu minimalizam problemele care ii framanta, sa le acordam respect si, poate asa vom
reusi sa ii readucem in banci pentru a contribui in mod pozitiv la propria lor formare.
-

problema sociala; conduita evazionista, cronica, care reflecta atitudinea structurata

a lipsei de interes, motivatie, incredre in educatia scolara

fuga de la ore este o problema predominant emotionala (conduita de tip evazionist;

evadare fizica si psihologica din situatia perceputa ca traumatizanta)

forma de manifestare a deviantei scolare (semnal tardiv al existentei unor

probleme)

reducere a atasamentului si a integrarii, identificare scazuta cu obiectivele si

aspiratiile grupului (de elevi)

forme:
absenteism selectiv (fuga de la scoala este frecventa la o singura disciplina sau doar
la cateva discipline)

absenteism generalizat (fuga de la scoala este frecventa si generalizata, prefigureaza

abandonul scolar)

cautarea singuratatii (reactie la tensiunea puternica intra- sau interpersonala)

dorinta de a fi cu partenerul (la adolescenti)

dorinta de apartenenta la grup (,,ritualuri de initiere)

atitudine defensiva fata de autoritatea unui sistem

semnificatiile psihosociale ale fugii de la scoala: functia de separare /

individualizare (mai ales la adolescenti)

Cauze psiho-sociale
1.

care tin de personalitatea si starea de sanatate a elevului: motivatie scolara scazuta,

lipsa de interes, incredere scazuta in educatia scolara, oboseala, anxietate,
autoeficacitate scazuta, imagine de sine deteriorata, sentimente de inferioritate,
abilitati sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere facuta de altii
(reactie la presiunea exercitata de dorintele adultilor)

2.

care tin de familie, conditiile socio-economice ale familie: saracia, stil parental
indiferent, neglijent, familii dizarmonice, parinti foarte ocupati sau plecati in
strainatate

3.

care tin de contextul scolar specific (inclusiv relatia profesor-elev): presiunea

grupului, supraincarcarea scolara, comunicarea defectuasa elev-profesor (ironizarea,
umilirea elevului) evaluarea subiectiva, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici
educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate intre
aspiratiile, trebuintele de invatare si oferta educationala a scolii; forma de aparare
impotriva disciplinei excesiv de rigida si severa, politici proabsenteiste ale scolii la
elevii din clasele terminale (in scolile de ,elita)

foarte importanta este si variabila varsta:

la elevii mici - fuga de la scoala poate fi o manifestare a ,,fobiei scolare; cauze:

dependenta crescuta de parinti, parinti care valorizeaza excesiv educatia scolara;
stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensiva fata de
colegii violenti, esecul scolar, situatii umilitoare

la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei optiuni (proces de deliberare, luare
a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de esec, fobia / anxietatea sociala
(frecventa in perioada adolescentei, manifestata prin anxietate fata de situatia de a fi
observat de colegi, teama de a vorbi in public, teama de a interactiona cu persoane de

sex opus, teama de critica, stima de sine scazuta); teama de pedeapsa, teama de
pierdere a statutului in grup

riscurile fugii de la scoala: depresia, consum de toxice legale si ilegale, acte

delictuale, abandon scolar.
Copiii cu ambii prini plecai n strintate sunt cei mai dezavantajai, din punctul
de vedere al prezenei la coal i al rezultatelor colare. Cercetrile indic faptul c din
doi copii care provin din medii socio-economice identice, cel care are ambii prini
plecai n strintate va avea rezultate colare mai slabe. Totodat, s-a constatat c efectul
dotrii material mai bune a copiilor cu prinii plecai nu este la fel de mare c cel din
grupul de copii fr prini emigrani.
Desigur ca numai profesorul, neajutat de familie nu poate rezolva toate problemele
adolescentului,dar noi, cu tact i miestrie pedagogic, trebuie s le oferim modele i
dac nu-i vom ridiculiza i nu-i vom umili,dac nu-i vom nedrepti, dac vom reui s-i
disciplinm pe elevii turbuleni n loc s-i dm afar de la ore, dac nu le vom sanciona
prin not abaterile disciplinare i dac vom folosi cat mai des ncurajarea i lauda poate
c vom reui s creem o relaie afectiv pozitiv care va determina o scdere a numrului
de absene nemotivate din cataloagele colare.
Noi, educatorii, suntem cei care trebuie s dm dovad de sensibilitate i dragoste
pentru copii, de capacitate de anticipare i de cunoatere a elevilor, de empatie i
echilibru afectiv.S acordm atenie problemelor pe care elevii trebuie s le clarifice, s
nu minimalizm problemele care i frmant, s le acordm respect i, poate aa, vom
reusi sa ii readucem in banci pt a contribui in mod pozitiv la propria lor formare
Fenomenul de absenteism conduce la insuccesul colar i constituie un pas
important spre abandonul colar. Pentru a putea ine sub control acest fenomen,
absenteismul trebuie urmrit, prin diverse mijloace, prevenit i redus ct mai mult posibil.
Mijloacele prin care se poate preveni i reduce absenteismul colar sunt urmtoarele:
a) demersuri la nivelul fiecrei instituii colare;
b) demersuri la nivelul central;
a) Demersuri la nivelul fiecrei instituii colare - presupun mai multe aciuni la nivel de
unitate colar:
1. Realizarea de lecii bine concepute, atrgtoare pentru elevii din clasa
respectiv. Ministerul Educaiei ofer pe site-ul www.edu.ro modele de planificri
calendaristice, astfel cadrele didactice i pot realiza planificrile innd cont de noutile
aprute.
In fiecare unitate colar Comisia pentru Evaluare i Asigurarea Calitii i
directorul unitii colare urmresc pas cu pas pregtirea pentru fiecare or colar,
parcurgnd urmtoarele etape:

v
v

Pentru profesorii debutani - este obligatoriu existena schiei leciei realizate;

Depistarea unor deficiene n cadrul actului de predare - nvare;

2. Fiecare instituie de nvmnt are obligativitatea de a nregistra absenele colare i a

institui imediat un parteneriat solid cu familia elevului n cauz.
Un pas foarte important n urmrirea absenteismului colar este acela ca fiecare
profesor de specialitate s monitorizeze absenele fiecrui elev la disciplina sa, astfel
nct dirigintele clasei s poat prevenii depirea numrului admis de absene lunare.
Aplicarea msurilor din cadrul Regulamentului de Ordine Interioar n toate
cazurile de abatere ale elevilor (indiferent de statutul prinilor acestora).
Evaluarea realismului tematicii ntlnirilor comisiei diriginilor, a strategilor
proiectate pentru fiecare ntlnire (discutm despre calitatea i realismul obiectivelor
propuse, prezena obligatorie a metodelor de tipul formativ - informative, prezentarea i
fixarea rezultatelor ateptate etc).
La nivelul fiecrei uniti colare trebuie urmrite urmtoarele aciuni:
a) selectarea profesorilor dirigini n raport cu capacitile lor formale;
b) evaluarea strict a rezultatelor reale ale profesorilor dirigini;
c) abilitatea cadrelor didactice n domeniul managementului clasei i a realizrii studiilor
de caz;
d) iniierea unei informri a prinilor prin realizarea de: grafice privind randamentul
colar individual al elevilor, grafice privind absenteismul scolar al acestora;
e) realizarea de ateliere lunare de lucru cu prinii i elevii aflai cu probleme de
absenteism colar, astfel nct s poat fi identificat cauza major care determin pe
elevi s absenteze masiv.
Problema combaterii absenteismului colar este o problem spinoas, care se afl
permanent in atenia Comisiei pentru Evaluare i Asigurarea Calitii, a coordonatorilor
de uniti colare i a directorilor colari.
Toate aceste msuri trebuie completate cu introducerea unui sistem de monitorizare i
raportare a absenelor (de exemplu monitorizarea video).
b) Demersuri la nivelul central - vizeaz dou aspecte:
1. Monitorizarea de la fiecare instituie colar a numrului de absene pe lun aceast monitorizare se realizeaz de o anumit persoan, iar datele primite se vor
introduce ntr-un format electronic. Periodic aceste informaii vor fi trimise la ministerul
de resort, n vederea optimizrii politicii de prevenire i reducere a absenteismului colar.
2. Introducerea in planul de aciune la nivel central - aceast aciune urmrete
responsabilizarea tuturor elementelor din sistemul educaional.

Astfel, prin investiia n domeniul cercetrii, reducerea srciei, creterea

performanelor n domeniul educaional, se va realiza:
- reducerea ratei de prsire a colii;
- creterea procentului de absolveni de studii liceale;
- corelarea coninuturilor curriculare (cunotine, deprinderi, priceperi, atitudini, valori i
comportamente) cu exigenele pieei muncii existent la ora actual;
Pentru realizarea acestor obiective trebuie realizat un parteneriat real ntre toi
factorii, care sunt implicai n desfurarea i dezvoltarea domeniului educaional.

Bibliografie:
1. Adriana Baban, Consiliere educaional, Editura Psi net, Cluj Napoca, 2003
2. Lemeni, Mircea Miclea, Consiliere i orientare, Editura ASCR, Cluj
Napoca,2004
3. Mihai Jigau, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureti, 2007
4. Costache Luminia, UNICEF - Ghid de lucru pentru prevenirea i combaterea
abandonului colar, Vanemonde, 2012;
5. Neamu Cristina - Deviana colar, Editura Polirom, 2003;
6. Nicola Ioan - Tratat de pedagogie colar, Editura Aramis, 2003;