Identificarea cauzelor de violenţa verbală şi fizică în şcoală1

1. PREZENTAREA TEMEI

Violenţa este o temă a prezentului în multe ţări având în vedere faptul că jurnalişti, sociologi,
politicieni, cercetători în diferite domenii subliniază creşterea acesteia la diferite niveluri ale
societăţii. Violenţa socială şi cea interpersonală reprezintă argumenta socială care necesită
dezvoltarea unor programe educaţionale pentru conştientizarea acestui fenomen şi pentru a pleda
pentru mijloace nonviolente de interacţiune şi reglare a vieţii sociale. Violenţa a devenit o temă cu
care se confruntă toate societăţile. Ea necesită o luare de poziţie la nivelul întregului corp social şi
dezvoltarea unor strategii în investigaţie/cercetare, prevenire şi control. Violenţa este una dintre
marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau audio-vizualul, mass-media în general,
informează în permanenţă cu privire la manifestările diverse ale acestui fenomen, exagerând de
multe ori situaţiile în goană după senzaţional care să determine creşterea audienţei.
De la formele cele mai agresive (războaie, crime, bătăi, violuri, furturi, distrugeri de bunuri
etc.) şi până la cele mai puţin şocante (violenţa verbală), toate acestea sunt susţinute de o
abundenţă de imagini violente şi se perindă zilnic în faţa ochilor noştri. În acest cadru, apariţia
diferitelor forme de violenţă în mediul şcolar pare aproape o fatalitate şi devine un lucru obişnuit.
Luarea în stăpânire a fenomenului violenţei nu se poate face decât dacă îi sunt cunoscute
cauzele, originile, formele de manifestare şi posibilităţile de prevenire. Problema violenţei în
şcoală poate şi trebuie să devină o tema de reflecţie pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional,
deoarece şcoala dispune de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenţei.
Cauzele violenţei sunt multiple şi nu de multe ori dificil de structurat. Efectele şi
consecinţele sunt, de asemenea, multiple cu acţiuni ample, distructive, uneori chiar
autodistructive.
Identificarea cauzelor ce determină fenomenul de violenţă, în orice formă ar apărea ea, a
condus la abordarea aceastei teme de actualitate şi interes major în instituţiile de învăţământ, în
condiţiile în care şcoala se confruntă zilnic cu forme diferite de violenţă în rândul elevilor, şi nu
numai. Agresivitatea afectează bunul mers al lucrurilor în cadrul educaţional, dezvoltarea
spirituală, capacitatea intelectuală şi psihică a celor implicaţi în derularea procesului instructiv-
educativ.
2. METODOLOGIA FOLOSITA

 Studiu de caz instrumental

 Ghid de interviu pentru subiecţii analizaţi

 Chestionare sociologice

3. SCOPUL PROIECTULUI:

 diminuarea violenţei verbale şi fizice în rândul elevilor prin identificarea cauzelor care o
determină, orientarea sau reorientarea energiei ce mobilizează elevii din direcţia unei conduite
violente spre activităţi mobilizatoare eficiente şi productive.
 eficientizarea sau mai bine spus transformarea violenţei în comportamente nonconflictuale
fără consecinţe penibile, ridicole sau traumatizante se poate face raţionalizând situaţiile cu
potenţial violent în direcţia stingerii sau echilibrării factorilor tensionali.

4. INCADRAREA TEORETICA

Exista numeroase definiţii ale violenţei. Eric Debarbieux, specialist în problematica

violenţei în mediul şcolar, oferă o definiţie prin care surprinde ansamblul fenomenului violenţei:
Violenţa este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi
care se traduce printr-o pierdere a integritaţii, ce poate fi fizică, materială sau psihică. Această
dezorganizare poate să opereze prin agresiune, prin utilizarea forţei,conştient sau inconştient,
însă poate exista şi violenţă doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă
intenţia de a face rău. Violenţa şcolară este de cele mai multe ori nefatală, dar poate cauza
serioase prejudicii dezvoltării persoanei.

            Violenţa fizică şi cea verbală sunt două dintre cele mai des întalnite tipuri de violenţă în
şcolile din Europa.  Pe ansamblu, datele existente demonstrează că violenţele şcolare au o tendinţă
constantă de creştere, atingând rata cea mai înaltă la nivelul învăţământului gimnazial şi liceal; din
punct de vedere al distribuţiei pe sexe, violenţele sunt cel mai des întâlnite la băieţi, atingând
frecvenţa maximă în jurul vârstei de 15 ani.

Atunci când vorbim despre violenţa şcolară nu putem să ne limităm la actele de violenţa
care cad sub incidenta legii. Statisticile Ministerului de Interne arată doar o parte a realităţii
acestui fenomen. Violenţa şcolară este un fenomen mult mai larg, ce trebuie evaluat cu ajutorul
altor indicatori.

O forma de violenţă extrem de răspândită în mediile şcolare este violenţa verbală

manifestată prin atacuri verbale, intimidări (presiune psihică), exercitată prin ameninţări, injurii,
umilinţe.

4. ANALIZA DATELOR

Violenţa şcolară este asociată , în general , cu zonele urbane dificile , cu periferiile , acolo
unde sărăcia este la ea acasa. De aceea , când se vorbeşte despre violenţa în şcoală , se consideră
drept surse favorizante atât factorii exteriori şcolii – factorul familial , factorul social , factorul
individual , cât şi un factor intern şcolii – şcoala ca sursă de violenţă.
Factorul familial Studiile confirmă faptul ca adolescenţii agresivi provin, de regulă, din
familii în care parinţii înşişi sunt agresivi, şi metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori
brutale. Studiile privind relaţiile dintre tatăl tiran şi adolescenti menţionează faptul că adeseori pot
avea loc conflicte, care pot sfârşi printr-o ruptură a relaţiilor cu părinţii şi fuga de acasă a
adolescentului, precum şi prin vagabondaj.
Climatul socio-afectiv şi moral al familiei este mult mai perturbat atunci când în familie
sunt cazuri de alcoolism, de imoralitate şi de antecedente penale. Adolescenţii proveniţi din
familii cu perturbări ale climatului moral, socio-afectiv şi cu o atmosferă conflictuală se pot asocia
mai uşor grupurilor delictogene.
Factorul individual Factorii individuali sunt grupaţi în două categorii: factori
constituţionali, dependenţi de zestrea ereditară şi de structura neuro-psihică (debilitate mintala,
hiperemotivitate, autism, tendinţe agresive) şi de unele particularităţi ale personalităţii (diferite
tulburări de caracter sau atitudini negative, formate sub influenţa unor factori defavorabili de
mediu).
Factorul social Mediul social conţine numeroase surse de influenţă de natură să inducă, să
stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară: situaţia economică, slăbiciunea mecanismelor de control
social, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalităţi la nivelul
factorilor responsabili cu educaţia copiilor şi tinerilor, lipsa de cooperare a instituţiilor implicate in
educaţie.

5. CONCLUZII

Violenţa se intâlneşte la toate grupele de vârstă, începând din ciclul primar pana la anii
terminali ai învăţământului preuniversitar. Gravitatea manifestărilor agresive atât fizice cat şi
verbale sunt diferite in funcţie de grupele de vârsta. In clasele mici agresivitatea se manifesta prin
hiperactivitate gălăgie; invăţătorul încercând sa detensioneze atmosfera punând fiecare elev pe
locul lui şi dorind sa oprească vocile stridente ajunge in situaţia de a aplica pedepse cum ar fi:
mustrări, observaţii, note proaste.
Mulţi dintre elevi acumulează lacune in cunoştinţe, şi din cauza masurilor luate la şcoală de
învăţător sunt pedepsiţi acasă de părinţi. Bătuţi, certaţi, li se aplica unele restricţii. Acestea de cele
mai multe ori se fac neraţional şi fără vreun argument; de aici rezulta primele indicii ale
problemelor de comunicare. Din acest motiv elevul devine frustrat şi creează o situaţie stresantă.
Ciclul se reia.
Situaţie stresantă — frustrare — agresivitate
 Anexa 1
GHID DE INTERVIU VIZÂND COMPORTAMENTUL VIOLENT ÎN VIAŢA ŞI
ACTIVITATEACOPILULUI/ADOLESCENTULUI

1. Cum explici manifestările violente din comportamentul tău?

2. Cine credezi că este vinovat de acest comportament?
3. Şcoala este un factor de stres pentru tine? Dacă da, explică de ce pe tine te stresează, iar pe
colegii tăi nu-i deranjează?
4. Ce-ţi propui să faci pentru a schimba situaţia?
5. Credezi că educaţia şcolară ar putea fi evitată, înlocuită, amânată sau s-ar putea renunţa la
ea?
6. Ce elemente învăţate în şcoală credezi că le utilizezi mai mult în comportamentul tău?
7. Ai purtat vreodata vreo discuţie cu colegii despre aceste aspecte care te nemulţumesc?
Care au fost urmările?
8. Dintre următoarelor activităţi: activitate în familie, învăţare, distracţie, odihnă, căreia îi
acorzi cel mai mult timp?
9. Crezi că numărul de ore acordat învăţării este suficient? Pe tine te mulţumeşte? Dar pe
ceilalţi (familie etc.)?
10. Care credezi că este atitudinea părinţilor tăi faţă de absenţele pe care le ai?
11. Care sunt motivele care te determină să te comporţi violent la şcoală?
12. Cum credezi că ar trebui să se implice şcoala pentru a te determina să nu mai fi violent?

Anexa 2
CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. Ce înseamnă pentru tine noţiunea de violenţă?

2. Scrie câteva forme sub care consideri că se manifestă violenţa?
3. 3. Recunoşti comportamente tipice de manifestare a violenţei persoanei?
a) ţipăt
b) bătaie
c) gesturi nonconformiste
d ) timiditate
e ) însingurare
f ) neacceptarea din partea celorlalţi
 g ) depresie
4. Ce crezi că determină comportamentul violent al unei persoane?
5. Cum reacţionezi în faţa unei situaţii violente?
a) colaborare
b) compromis
c)evitare
d) adaptare
e) rivalitate
f) violenţă
6. Care credezi că sunt consecinţele violenţei?
7. Care sunt instituţiile ce se implică în prevenirea violenţei?
8. Există în şcoală un program de prevenire a violenţei?

Anexa 3
CHESTIONAR PENTRU PROFESORI

1. La ora actuală, care este cea mai gravă problemă cu care vă confruntaţi în sistemul
educaţional?
2. În timpul cursurilor întâlniţi elevi care folosesc un limbaj vulgar, jignitor, trivial?
Foarte des
Des
Nici des nici rar
Rar
Foarte rar
3.Care credeţi că ar fi cauzele acestei conduite verbale?
4.Aţi întâlnit elevi care se bat, se bruschează?
DA
NU
5. Dacă da , atunci ce măsuri credeţi că ar trebui luate pentru a minimiza frecvenţa
acestora?
6.Care credeţi că sunt cauzele violenţei verbale şi / sau fizice din rândul elevilor?
7.Sunteţi perturbat în timpul orei de gălăgia, de murmurele produse de anumiţi elevi?
DA
NU
 8.Dacă da, cum procedaţi pentru a-i linişti?
Îi cert
Le scad nota la purtare
Îi ascult din lecţie
Discut cu ei
Chem directorul şcolii
Îi invit pe părinţii respectivilor elevi la şcoală
Altă metodă
9.Credeţi că este o legătură între situaţia la învăţătură şi comportamentul elevilor?
DA
NU
Argumentaţi răspunsul.
10.Dar între comportamentul elevilor şi condiţiile/nivelul de trai din familie.
11.Dacă aţi avea competenţa de a aduce modificări în regulamentul şcolar, care ar fi
acestea şi de ce?

Anexa 6
CHESTIONARUL ADRESAT PĂRINŢILOR

1. Sunteţi mulţumiţi de educaţia promovată în şcolile româneşti?

DA
NU
Argumentaţi răspunsul.
2. Ce credeţi că ar trebui să se schimbe în sistemul educaţional?
3. Copilul dumneavoastră vine cu o bună dispoziţie de la şcoală?
DA
NU
NU AM FOST ATENT
4. Când aflaţi că copilul dumneavoastră a primit o notă/un calificativ prost cum reacţionaţi?
Îl cert
Reacţionez violent
Discut cu el
Strig la el
 Îl pedepsesc
Alte comportamente
5. L-aţi pedepsit pe copilul dumneavoastră vreodată?
DA
NU
6. Ce fel de pedepse aţi aplicat?
7. Pentru ce motive v-aţi pedepsit copilul?
8. Sunteţi la curent cu comportamentul pe care îl are fiul/fiica dumneavoastră la şcoală?
DA
NU
9. Descrieţi relaţia pe care o aveţi cu învăţătoarea/diriginta copilului dumneavoastră.
10. Aţi asistat vreodată la o scenă cu violenţe fizice sau verbale dintre fiul/fiica dumneavoastră
şi alţi copii?
11. Care credeţi că sunt cauzele violenţei verbale şi fizice în rândul elevilor în general.
1
Adaptat dupa un proiect de cercetare sociologica