UNIVERSITATEA AL.I.

CUZA- IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL POLITICE
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ
INVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

ASISTENTA SOCIALA A FAMILIEI SI A

COPILULUI

STUDIU DE CAZ
CUM INFLUENTEAZA CLIMATUL FAMILIAL DEZVOLTAREA COPILULUI

Coordonator disciplina: conf univ dr Gabriela Irimescu

Tutore: asoc.  Mihaela Zaharia

Studenta:
Crenganis Maria-Marcelina
Anul II, gr.2

2020
 STUDIU DE CAZ
CUM INFLUENTEAZA CLIMATUL FAMILIAL DEZVOLTAREA COPILULUI

Prezentarea pe scurt al contextului familial

Familie care locuieste in mediul rural, la periferia satului, legal constituita, compusa din
doi adulti in calitate de parinti si doua minore, cu varsta intre 2 si 4 ani. Cazul a fost luat in
atentia autoritatii locale, prin autosesizare de catre reprezentantii asistentei sociale, in contextul
identificarii unor factori de risc privind sanatatea si integritatea copiilor, respectiv
nesupravegherea si conditiile socio-economice precare.
In contextul in care familia prezinta un nivel crescut de expunere la situatii de risc a
copiilor, voi prezenta evolutia cazului, raportat la evaluarea si monitorizarea periodica efectuate
la domiciliul familiei cat si modul cum infuenteaza climatul familial dezvoltarea minorelor.
Analiza
Astfel, din cele 8 vizite efectuate in ultimele doua luni, de la data autosesizarii, nici unul
dintre adulti nu supraveghea copiii putand ajunge pana la 6-8 ore , expunandu-i la riscuri legate
de integritatea lor fizica si psihica. Referitor la acest acepect, al responsabilitatii supavegherii
copiilor, in cadrul intrunirii Consiliului Comunitar Consultativ, tatal potrivit unui angajament
asumat a asigurat actorii locali participanti ca va supraveghea copiii si nu va mai pleca ca zilier
la munca in comunitate.
In vederea realizarii acestei sarcini, reprezentantii asistentei sociale locale, au intervenit
cu sprijin de alimente si alte produse necesare intretinerii copiilor, produse de igiena. Referitor la
asumarea acestei raspunderi si de catre mama, aceasta a parasit domiciliul familiei anterior
preluarii cazului. Ea a fost contactata intamplator, dovedind instabilitate in asumarea raspunderii
fata de copii, prezentand garantii morale limitate si dezinteres in vederea cresterii si ingrijirii
copiilor.
Astfel, daca la prima vizita a responsabilului de caz, mama a manifestat frica fata de
ideea preluarii copiilor in sistem de protectie, datorita conditiilor improprii care la sunt supusi
copiii, ulterior a manifestat indifetenta fata de solicitarile autoritatilor locale (primarie,
dispensar).

2
 Raportat la nevoia unui mediu de viata sanatos, potrivit rapoartelor de vizita, situatia
copiilor a inregistrat un progres nesemnificativ, din cele 8 vizite, in trei vizite s-a constatat faptul
ca minorele aveau un aspect neingrijit, prezentau urme de piscaturi pe corp, igiena locuintei
precara.
Din acest punct de vedere, in angajamentul asumat de tatal fetelor, s-a prevazut un
program pentru imbaierea minorelor si igienizarea vestimentara, la o persoana resursa din
comunitate, vecina cu acestia. Pentru realizarea acestei sarcini, autoritatea locala in parteneriat cu
un ONG au asigurat saptamanal familiei produse de igiena (sapun fata, sapun lichid, detergent
rufe) cat si hainute second-hand potrivite anotimpului. Din acest punct de vedere, am constatat ca
mama are capacitatea de a gestiona gospodaria in vizita la care a fost contactata, dar refuza sa se
restabileasca la domiciliul copiilor, tatal fiind depasit de acest aspect (stare influeintata si de
probleme medicale accentuate pe fond psihic).
In ceea ce priveste nevoia de stimulare afectiva si cognitiva, copiii nu beneficiaza de
stimulare potrivit varstei. Astfel, in cadrul celor doua vizite, cand si mama a fost identificata la
dimiciliu, copiii nu manifestau comportamente de atasament si nevoia de comunicare (nu
vorbesc, nu zambesc, nu geticuleaza semne de atasament fata de unul din parinti, se ascund de
straini). Datorita dificultatii majore de perceptie a informatiilor, capacitate patentala este limitata,
lagatura afectiva patinti-copii nu este consolidata. Drept pentru care minorelelor le lipseste un
climat familial afectiv stabil, securizant si stimulativ, favorabil dezvoltarii bio-psiho-sociale.
Parintii nu constientizeaza importanta si rolul pe care il au ca parinte in educatia non-formala si
implicarea emotionala in viata copiilor.
Pentru a stimula comportamentele de exprimare afectiva, minorele au fost sprijinite cu
jucarii, carti si creioane de colorat, care desi le-au bucurat foarte mult, la urmatarea vizita acestea
disparusera, pe motivul atat de tata ca pot constitui un pericol – le pot baga in foc.
Referitor la relatia tatalui cu minorele, acesta constituie o permanenta in viata copiilor,
dar in acelasi timp modul in care stabileste prioritatile familiei, denota un nivel redus intelegere
si acceptare a nevoilor de crestere specifice varstei celor doua minore 2 si 4 ani.
Astfel, intrebat ce mancare a gatit minorelor, tatal arata ca a gatit clatite, desi a primit
alimente pentru a gati consistent (mancarurile gatite provin in general de la vecini, pomeni).
Vizitat dupa acordarea hainutelor, potrivite anotimpului rece, minorele au fost gasite imbracate

3
sumar si o temparatura scazuta in incapere. Una din fetite, cea in varsta de 2 ani, se juca in
cenusa la soba, iat tatal parea a fi obisnuit cu acest comportament.
In ceea ce priveste potentialul de sprijin al familiei largite, bunicii materni ai copiilor,
refuza sa acorde sprijin parintilor, dar totodata nu dispun de conditii socio-ecomice adecvate,
deseori consuma alcool in cantitati exagerate provacand diverse episoade de violenta domestica.
Rudele din partea tatalui au o relatie distanta cu el, odata cu decesul parintilor lui, nu isi
asuma responsabilitatea cresterii si educarii minorelor, fiind de altfel singur la parinti.
Fata de cele mentionate, in contextul in care relatia conjugala este deteriorata, in sensul
ca mama paraseste frecvent domiciliul si declara in ultimul timp ca doreste sa divorteze, lasand
in acelasi timp copiii in grija tatalui, relevam ca punte tari, atasamentul tatalui fata de copii,
resursele materiale de care dispune (casa, teren, indemnizatie de handicap, cu caracter
permament). In acelasi timp, se relava factori de vulnerabilitate pentru integritatea fizica a
copiilor si pentru dezvoltarea potectialului afectiv si intelectal: capacitate redusa a tatalui de a
oferi educatie non-formala, nivel scazut de constientizare a riscurilor la care isi expune copiii
prin nesupravegherea lor, asigurarea unuie alimentatii sanatoase si la timp, igiena precara.
Concluzii si propuneri
Faptul ca in determinarea interesului superior al copilului, se iau in vedere nevoile de
dezvoltare fizica, psihologica, de educatie, de securitate, stabilitate si apartenenta la o familie
care sa prezinte atat conditii socio-economice adecvate cat si garantii morale, autoritatea locala
prin responzabilul de caz a elaborate un plan de servicii dedicate familiei, serviciile proiectate
constand in srijin pentru nutritia si igiena copiilor, consiliere sociala, psihologica, juridica, suport
material pentru imbunatatirea conditiilor de trai, educatie parentala, consilierea mamei la cerere.
In urma studiului realizat in cadrul familiei celor doua minore, au fost stabilite
principalele activitati cotidiene si impactul parintilor asupra dezvoltarii minorelor, folosind
instrumente de baza ce analizeaza mediul familial, familia extinsa, macrosistemul, (ancheta
psiho-sociala) si determinarea nivelului functional la minore ( consilierea pediatrica).
La nivelul raspunsului emotional si verbal fata de minore, este important sa imbunatatim
urmatoarele aspecte: parintele sa raspunda verbal la vocalizarile sau verbalizările copilului, chiar
daca acesta poate sa nu aiba un limbaj clar, fluient; parintele sa pronunte cu voce tare obiectele si
persoanele cu care copilul interactioneaza; parintele sa aprecieze spontan copilul intr-un mod
pozitiv, atunci când acesta inițiază o acțiune de joc sau explorează obiectele.

4
 Desigur, este important sa delimitam regulile simple de restrictii, insa ele trebuie clar
distinse. Vocea parintelui sa transmita emotii pozitive fata de copil, Parintele sa demonstreaze
afectiune fata de copil.
La nivelul implicării adultului in activitati cu copilul, sunt importante următoarele
aspecte: parintele sa vorbeasca cu copilul in timpul unei activitati casnice, demonstrand
functionalitatea obiectelor din cotidian. In timpul zilei, parintele sa structureze periodic jocul
copilului.
Ghidarea parintelui in acest sens este foarte importanta, deseori copilul nu stie cum sa se
joace sau sa actioneze. Parintele sa il invete pe copil cum sa ofere si sa primeasca afecțiune,
precum si alte raspunsuri emotionale. Parintele sa petreaca un anumit timp pentru a-l invata pe
copil cum sa comunice, aici facem referire nu doar la verbalizare, ci si la invatarea gesturilor.
Parintele sa ofere diverse jucarii si obiecte cotidiene pentru dezvoltarea copilului.

BIBLIOGRAFIE:
1. Suport Curs Asistenta Sociala a Familiei si a Copilului, Conf.Univ. Gabriela Irimesc,
UAIC
2. Legea 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului
3. https://suntparinte.md/influenta-mediului-familial-asupra-procesului-de-dezvoltare-a-
copilului/