UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIE-

CONVERSIE PIPP ANUL II

STUDIU DE CAZ
PSIHOPEDAGOGIA COPILULUI CU
DIFICULTATI DE INVATARE

RADUCU GEORGIANA-ALINA
Conversie PIPP anul II
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIE-
CONVERSIE PIPP ANUL II

STUDIU DE CAZ
Informaţii generale

Numele subiectului: Ionescu Andreea

Data naşterii: 15.03.2006
Starea de sănătate: bună

Etape:
1. Încheierea unui parteneriat cu familia şi învăţătorul clasei;
2. Demers de cunoaştere a cazului pentru care necesită consiliere educaţională;
3. Fixarea obiectivelor de intervenţie de lungă şi de scurtă durată;
4. Stabilirea strategiilor şi a tehnicilor de intervenţie.

Caracterizarea subiectului

Date despre mediul familial :

 locuieşte împreună cu părinţii şi fratele său în vârstă de 2 ani;
 starea materială a familiei este bună;
 are camera ei pentru pregătirea lecţiilor;
 alimentaţia este diversificată, cu accent pe fructe şi legume;
 părinţii, cu studii medii, manifestă interes faţă de nivelul de pregătire al copilului, dorind
performanţe superioare la clasă;
 la numeroasele sesizări referitoare la deficienţele de citire şi vorbire ale copilului au dus-o
la un control oftamologic, dar şi la logoped;
 mama o ajută la efectuarea temelor.

Caracteristici ale dezvoltării fizice:
 născută la termen, fără complicaţii la naştere;
 nu a suferit până la această dată boli sau traumatisme care să influenţeze dezvoltarea sa
normală;
 este foarte dezvoltată pentru vârsta ei, fiind cea mai înaltă din clasă, deşi este ca vârstă
printre cei mai mici;
 starea sănătăţii - foarte bună;

Caracteristici ale dezvoltării psihice:

o Senzaţii: * foloseşte activ auzul şi simţul tactil;
* are dificultăţi în vederea la distanţă;
o Percepţii:
* percepţiile auditive bine dezvoltate,
* spiritul de observaţie bine dezvoltat;
o Reprezentări:
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIE-
CONVERSIE PIPP ANUL II
* se orientează destul de bine în spaţii largi, întâmpină dificultăţi în a se orienta
în pagina caietului sau a foii de desen, ori într-un text scris;
* în redarea literelor de tipar unele sunt scrise „în oglindă”;
*manifestă nesiguranţă în recunoaşterea literelor, face confuzii între
acestea;
o Gândirea:
* tempoul activităţii intelectuale destul de scăzut ( influenţează negativ
randamentul şcolar);
* stabileşte relaţii logice şi cauzale între fenomene;
* identifică soluţii ingenioase de rezolvare a unor probleme, cu precădere
practice;
o Memoria:
* memorează mecanic;
* memorează cu dificultate informaţii prezentate în scris;
* fidelitate scăzută, informaţia este reactualizată lent;
o Imaginaţia:
* are o intuiţie vie, manifestată mai ales în situaţii concrete practice;
* imaginaţia creatoare dezvoltată (realizează cu uşurinţă un desen pe o
temă liber aleasă);
o Limbajul:
* vocabular sărac, exprimare lacunară;
* construieşte enunţuri simple;
* potenţial asociativ limitat, întâmpină greutăţi în stabilirea relaţiilor de
sinonimie- antonimie;
* lipsă de claritate şi coerenţă în exprimarea ideilor;
* ritmul citirii foarte lent (specific vârstei de 6 ani), se opreşte asupra fiecărei
litere, are reveniri frecvente asupra lor;
* omite cu precădere litere şi silabe de la sfârşitul cuvintelor;
* scris neîngrijit, uneori ilizibil;
* în scris face omisiuni de litere sau silabe;
* povesteşte, repovesteşte cu dificultate;
o Afectivitatea:
* este mai ataşată de tată care îi satisface toate dorinţele şi nu o ceartă;
* manifestă reactivitate faţă de bunic cu care îşi face temele;
* manifestă bucurie atunci când este lăudată, când are o reuşită;
o Motivaţia:
* doreşte atenţia şi simpatia celor din jur;
* motivaţia dominant extrinsecă, are nevoie de întăriri şi aprecieri frecvente;
o Voinţa:
* nehotărâtă, instabilă, ia greu decizii;
*abandonează cu uşurinţă o sarcină dată, fără a se strădui să o finalizeze;
o Temperamentul:
* introvertit, predominant flegmatic ( puternic, echilibrat-inert);
*slabă reactivitate afectivă, calmă, lentă, caracterizat prin răbdare
naturală, înclinaţie spre rutină, refractar la schimbare, rezistenţă la efort, dar lipsit de
tenacitate;
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIE-
CONVERSIE PIPP ANUL II
o Aptitudinile:
* predomină aptitudinile fizice, predispoziţie spre activităţi sportive;
o Caracterul:
* îi face plăcere să îngrijească de animalele din gospodărie,
* este dezordonată;
* nu este perseverentă;
* foloseşte rareori formule de salut, nu răspunde la salut;
* indiferenţă faţă de propria persoană evidentă în aspectul neîngrijit al ţinutei;
* atitudinea faţă de muncă (spirit de iniţiativă, creativitate, simţ de răspundere
limitate).
Relaţiile în grupul de elevi:
* preferă compania unei singure colege pe care o cunoaște de la grădiniță;
*colaborează timid cu membrii subgrupului în cadrul jocurilor sau activităţilor recreative,
manifestă deschidere faţă de sarcinile de învăţare în grup.
Date pedagogice:
* disciplinele şcolare preferate: educaţie fizică, educaţie plastică, ştiinţe;
* participă cu plăcere la activităţi extraşcolare;
Nevoi specifice ale copilului în cadrul şcolii:
 integrarea copilului într-o serie de programe cu scop ameliorativ sau de recuperare a
deficienţelor la învăţătură;
 creşterea interesului copilului faţă de şcoală şi învăţătură, prin tratarea sa diferenţiată,
aprecierea progreselor făcute şi nu neapărat a rezultatelor obţinute,
 adoptarea unor strategii de evaluare care să-i permită să-şi valorifice cunoştinţele şi
deprinderile;
 creşterea respectului faţă de sine, dar şi faţă de cei din jur;
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIE-
CONVERSIE PIPP ANUL II

Program de intervenţie personalizat

Problematica investigată : Dificultăţi de învăţare
Comportament:
 Performanţa la citire, comprehensiune, măsurată prin teste standardizate este
semnificativ inferioară nivelului aşteptat, comparativ cu vârsta cronologică, nivelul şi
măsura inteligenţei persoanei;
 Abilităţile de scris, măsurate prin teste standardizate, sunt sub nivelul aşteptat,
comparativ cu vârsta cronologică, nivelul şi măsura inteligenţei persoanei;
 Tulburarea de învăţare interferează semnificativ cu performanţa academică a clientului
sau activităţile zilnice care cer una sau mai multe dintre abilităţile: citit, exprimare în
scris;
 Sentimentele de inferioritate, depresia, anxietatea care provin din dificultăţile de
învăţare tind să amplifice problemele de învăţare;

Obiective pe termen lung:

 Să atingă scopurile de învăţare formulate în planul educaţional personalizat;
 Performanţa la nivelul capacităţii în domeniul unde înregistrează cele mai slabe
rezultate;
 Dezvoltarea respectului de sine, astfel încât clientul să fie în stare să facă fată
frustrărilor asociate cu dificultăţile de învăţare şi să-şi facă temele de casă în mod
constant, fără a renunţa la ele;
 Părinţii să stabilească aşteptări realiste şi să implementeză acasă strategii eficiente prin
care să ajute copilul să facă facă temelor de casă şi şcolii şi să-şi atingă obiectivele
şcolare;
 Îndepărtarea obstacolelor emoţionale sau rezolvarea conflictelor familiale care vor
permite îmbunătăţirea performanţelor şcolare;

Obiective pe termen scurt:

 Completarea unei evaluări psiho-educaţionale;
 Completarea de teste psihologice;
 Îndrumare spre examinare medicală (văz, auz);
 Participarea la meditaţii particulare pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniile în
care este cel mai slab pregătit;
 Cooperarea cu recomandările meditatorului;
 Implementarea unor abilităţi de studiu eficiente, care să îmbunătăţească îndeplinirea
sarcinilor de la şi pentru şcoală;
 Dezvoltarea unor strategii eficiente de a face faţă testărilor şcolare, care să scadă
anxietatea şi să îmbunătăţească performanţa la teste;
 Părinţii să menţină o comunicare regulată (zilnic-săptămânal) cu profesorii;
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIE-
CONVERSIE PIPP ANUL II
 Stabilirea unui program echilibrat în care copilul să aibe timp de joacă, să petreacă un
timp de calitate cu familia şi să-şi poate efectua temele;
 Sporirea laudelor şi recompenselor pozitive de către părinţi în ceea ce priveşte
rezultatele şcolare;
 Identificarea şi îndepărtarea dificultăţilor emoţionale sau inhibiţiilor în învăţare care
aparţin elevului sau familiei.
Crearea strategiei de intervenţie include acţiunile prof. itinerant şi tehnicile folosite pentru
atingerea rezultatelor dorite:

Strategia de intervenţie:
 Stabilirea unui plan de educaţie personalizat sub îndrumarea prof.itinerant şi în
colaborare cu învăţătorul clasei , logopedul şi familie;

Tehnici de intervenţie:
o Crearea unui ambient plăcut în cabinetul de sprijin în vederea eliminării atitudinilor de
blocaj şi a dificultăţilor de comunicare;
o Aplicarea unor tehnici proiective pentru a facilita comunicarea şi exprimarea propriilor
percepţii şi emoţii;
o Stabilirea unui program zilnic al şcolarului care să asigure un echilibru sănătos între
programul de şcoală, efectuarea temelor, timpul de joacă, odihnă, şedinţe la logoped,
pregătire suplimentară cu prof.itinerant ;
o Utilizarea unei game largi de întăriri pozitive (simbolice, verbale, nonverbale etc.) pentru a
recompensa reuşitele la citit-scris;
o Antrenarea subiectului la rezolvarea exerciţiilor de citire treptat: a silabelor, a cuvintelor
monosilabice, bisilabice, plurisilabice, a propoziţiilor simple în vederea reducerii în
intensitate a emoţiilor negative provenite din frustrare sau inhibare;
o Completarea de fişe de lucru şi sarcini de evaluare, completarea unor teste şi imagini, a
unor texte lacunare, benzi desenate, jocuri experimentale;
o Terapia prin joc pentru dezvoltarea limbajului, învăţarea citit-scrisului (Trenul silabelor,
Jocul silabelor duble, Traista fermecată) utilizând alfabetarul;
o Stimularea şi dezvoltarea învăţării prin cooperare ce asigură elevului condiţii optime de a se
afirma individual şi în echipă;
o Facilitarea comunicării, relaţionării şi sprijinirii subiectului în vederea depăşirii
momentelor dificile;
o Corelarea activităţilor de învăţare individualizată utilizate la clasă de învăţător cu cele ale
consilierului, sub îndrumarea logopedului;
o Şedinţe de consiliere de familie în care să se identifice dificultăţile de natură emoţională
care contribuie la dificultăţile de învăţare ale copilului;
o Jurnalul – desenarea unei feţe care să exprime starea sufletească din ziua respectivă şi
trecerea treptată la notarea în paginile acestuia, zilnic, a unui lucru pozitiv cu privire la
şcoală;
o Dramatizare : citirea pe roluri a unor scurte dialoguri şi folosirea păpuşilor mânuite
manual;
o Terapia prin desen: desenarea apoi scrierea cuvintelor, grupurilor de cuvinte sau a
propoziţiilor sugerate de imagini având la dispoziţie coli de desen şi creioane colorate;
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIE-
CONVERSIE PIPP ANUL II
o Cunoaşterea şi identificarea capacităţilor/abilităţilor elevei care îi permit acesteia să
depăşească dificultăţile de învăţare şi care aparţin unui tip de inteligenţă dominant prin:
- Realizarea de către învăţător a unui portofoliu de observaţie a subiectului în
timpul orelor;
- Stimularea elevei pentru a-şi exprima interesele;
- Chestionarul de stabilire a tipului de inteligenţă predominant;
- Oferirea unor oportunităţi în care subiectul să-şi poată manifesta şi dezvolta
tipul de inteligenţă predominant;
o Menţinerea schimbărilor sau ameliorărilor atinse de la o întâlnire la alta;
o Dirijarea elevei spre acte şi comportamente constructive;
o Realizarea unei hărţi de evaluare progresivă în vederea cuprinderii vizuale a progresului –
diagrama înregistrând abilităţi şi comportamente, performanţe şi deficiente .