Oncescu (Baciu) Anca Alexandra

Grupa 40608, an1, pedagogie

Teme de seminar

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. INDICII INCLUZIUNII ȘCOLARE

Exercițiul nr.1.
Interpretați următoarele definiții ale educației incluzive:
- reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor discriminatorii, un mijloc
care creează comunități primitoare și construiesc o societate incluzivă, care oferă
educație pentru toți; mai mult, ele asigură o educație eficientă pentru majoritatea
copiilor și îmbunătățesc eficiența întregului sistem de învățământ;
Scoala incluziva este scoala pentru toti copiii comunitatii indierent de rasa, religie, etnie,
abilitati, dizabilitati.
- caută să răspundă nevoilor de învățare ale tuturor copiilor, tinerilor și adulților, cu un
accent deosebit pe cei vulnerabili din punctul de vedere al marginalizării și excluziunii
sociale;
Ii ajutam pe toti copiii sa invete, nu numai pe copiii cu CES.
- un proces în continuă evoluție, schimbare și îmbunătățire a instituțiilor și sistemului de
învățământ pentru a face educația cât mai prietenoasă și benefică pentru toți copiii.
Scoala incluziva= scoala prietenoasa.
- presupune reconsiderarea culturii, politicilor și practicilor educaționale, astfel încât
acestea să răspundă diversității copiilor și cerințelor acestora.
Pentru a avea o societate democratica, trebuie sa dezvoltam scolile incluzive.
- necesită flexibilizarea sistemului de învățământ, pentru ca acesta să fie adecvat
cerințelor oricărui elev.
Incliziunea educationala presupune primul pas al incluziunii societatii.
- presupune un efort continuu de identificare și eliminare a barierelor din calea
accesului copiilor la educație, participarea la procesul educațional, precum și realizarea
performanțelor academice și sociale.
Educatia incluziva presupune un proces continuu de imbinare a sistemului de invatare
pentru a raspunde nevoilor speciale de invatare ale tuturor copiilor.
- se centrează pe soluționarea barierelor determinate de atitudini, politici, practici și
resurse.
Inlatura barierele in invatare.
- reprezintă un proces participativ, care implică diverși actanți (cadre didactice, părinți,
membri ai comunității, factori de decizie, lideri locali, reprezentanți ai ONG-urilor ș. a.)
Educatia incluziva reprezinta un proces asumat de catre managerii scolii, parinti,
profesori, elevi, intreaga comunitate.
- este un proces care are loc atât în mediul școlar, cât și în afara sistemului formal de
educație (în medii alternative de învățare, bazate pe comunitate).
Educatia incluziva reconsidera politicile si practicile educationale pentru a raspunde
diversitatii umane.

Exercițiul nr.2.
Argumentați actualitatea și importanța promovării educației incluzive ca abordare
modernă a educației

ARGUMENTE PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ

Argumente educaționale
ASPECTE RELEVANTE: Adaptarea procesului educational la cerintele tuturor copiilor;
Perfectionarea cadrelor didactice;
Interventia timpurie incluziva;
Sanse egale la educatie;
Invata toti copiii unei comunitati;
Individualizarea invatamantului pentru toti.

Argumente sociale
ASPECTE RELEVANTE:Invatarea prin colaborare;
Parteneriat intre familie- scoala- comunitate;
Se formeaza o societate incluziva;
Construirea retelelor de ajutor reciproc.

Argumente economice
ASPECTE RELEVANTE: Mai putine costuri decat mentinerea in societate atat a scolii de
masa cat si a scolii speciale.

Exercițiul nr.3.
Explicați, pornind de la experiențele de viață și cunoștințele personale, principiile
educației incluzive. Cum se transpun acestea în practica educațională curentă?
a) principiul drepturilor egale în domeniul educaţiei;
Am asistat de foarte multe ori la incalcarea acestui principiu; un exemplu s-a
intamplat in scoala primara, atunci cand doamna invatatoare l-a pus in ultima
banca pe un coleg de etnie rroma.
b) principiul egalizării şanselor;
In gimnaziu, la orele de matematica, doamna profesoara ii simpatiza doar pe
elevii buni.
c) principiul interesului superior al copilului;
Acest principiu nu cred ca a existat in scolile unde am invatat deoarece toate
cadrele didactice se axau pe predare, ascultare si notare; era mai important sa
parcurgem intreaga materie.
d) principiul nondiscriminării, toleranţei şi valorificării tuturor diferenţelor;
Toti elevii diferiti erau discriminati; se aplica aceleasi metode pentru toti.
e) principiul intervenţiei timpurii;
Intradevar, atunci cand doamna invatatoare a sesizat ca un coleg este logopat, a
vorbit cu parintii acestuia, sfatuindu-I sa mearga la un logoped.
f) principiul individualizării procesului de educaţie;
In privinta acestui principiu nu stiu sa fi fost respectat deoarece toti urmam
aceeasi cale. Chiar daca un coleg/ o colega ramanea in urma la o anumita
materie, profesorii nu faceau eforturi suplimentare pentru acesta/ aceasta.
g) principiul asigurării serviciilor de sprijin;
Imi amintesc ca elevii care proveneau din familii defavorizate, primeau rechizite
scolare la inceputul anului scolar.
 h) principiul flexibilităţii în activitatea didactică;
Unii profesori dadeau dovada de flexibilitate in activitatea didactica; la engleza, in
liceu, doamna profesoara ne dadea tot felul de proiecte de realizat, cu teme
foarte interesante, ne dadea carti de citit, foarte bine alese, pe langa programa
pe care o aveam de parcurs.
i) principiul designului universal care permite crearea unui mediu accesibil tuturor;
Nu exista lift, banci speciale, bare de sustinere, toalete adaptate pentru cei cu
nevoi speciale.
j) principiul managementului educaţional participativ;
In invatamantul preuniversitar, elevii nu sunt lasati sa isi spuna punctul de
vedere, sa sustina o cauza, nu este icurajata sustinerea propriei opinii.
k) principiul dreptului părintelui de a alege;
Ma gandesc la alegerea unei scoli pe care un copil cu dizabilitati sa o urmeze. In
mod normal parintele ar fi cel care alege scoala respectiva, insa de cele mai
multe ori copilul este respins, iar parintele se duce acolo unde este primit, chiar
daca asta inseamna zeci de kilometri distanta fata de casa.
l) principiul cooperării şi parteneriatului social.
Nu am asistat la un parteneriat intre familie- comunitate- scoala. Poate atunci
cand, in liceu, am mers cu clasa sa strangem gunoaie la marginea unei paduri.

Exercițiul nr.4.
Notați cu un X indicii neîndepliniți ai incluziunii școlare și propuneţi modalităţi de
dezvoltare a „gradului de incluziune” în instituțiile de învățământ.
X Școala este receptivă / primitoare pentru toate categoriile de elevi;
 Școala caută în mod activ să-și dezvolte relațiile cu comunitatea;
 Diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare;
 Profesorii își cunosc și își valorizează elevii;
X Elevii sunt valorizați în mod egal;
X Părinții sunt valorizați în mod egal;
X Cadrele didactice sunt valorizate în mod egal;
X Elevii știu ce să facă atunci când au o problemă;
X Elevii se sprijină reciproc;
 Cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea problemelor;
 Cadrele didactice se implică în luarea deciziilor;
 Modul de adresare între persoanele din școală confirmă valoarea lor individuală;
 Cadrele didactice colaborează cu părinții.
Dimensiunea 2. Dezvoltarea unor politici incluzive
Dimensiunea 2. Dezvoltarea unor politici incluzive

 Școala încearcă să-i includă pe toți elevii din comunitate;

x Există un program eficient de integrare pentru toți elevii noi;
x Elevii au dreptul să studieze orice materie și să participe la toate activitățile incluse
în programul școlii;
x Școala dispune de o politică eficientă de reducere a absențelor elevilor și a
exmatriculărilor din motive disciplinare;
 Școala dispune de o strategie eficientă pentru diminuarea acțiunilor de intimidare și
abuz asupra elevilor și între elevi;
x Există un interes pentru a adapta clădirea școlii astfel încât să fie accesibilă tuturor;
 Strategia de elaborare a curriculumului ține seama de diversitatea elevilor;
 Activitățile de formare continuă sprijină cadrele didactice în efortul lor de a răspunde
la diversitatea elevilor;
 Sistemul de evaluare aplicat în școală permite aprecierea obiectivă a rezultatelor
tuturor elevilor;
 Acțiunile destinate copiilor cu cerințe speciale vizează stimularea participării acestora
la activitățile obișnuite din clasă;
x Există o strategie elaborată la nivelul școlii prin care părinții sunt încurajați să
devină parteneri în procesul de învățare al copiilor lor;
 Serviciile de sprijin din școală asigură creșterea gradului de participare a elevilor la
activitățile incluse în programul școlii;
 Se încurajează implicarea și participarea tuturor cadrelor didactice la managementul
școlii.

Dimensiunea 3. Dezvoltarea unei practici incluzive

X În planificarea lecțiilor se are în vedere nivelul cerințelor tuturor elevilor din clasă;
 Lecțiile dezvoltă înțelegerea și sentimentul de respect pentru diferențele existente în
rândul elevilor;
 Elevii sunt încurajați și susținuți să-și asume răspunderea pentru propria lor învățare;
 Explicațiile cadrelor didactice vin în sprijinul elevilor, ajutându-i să înțeleagă și să
învețe lecția în clasă;
X Cadrele didactice utilizează o mare varietate de stiluri și strategii de predare-
învățare;
 În timpul lecțiilor sunt create condițiile necesare pentru ca elevii să lucreze împreună
și să se sprijine reciproc;
 Elevii sunt încurajați să comunice despre modul în care participă la activitățile din
cadrul lecțiilor;
 Profesorii își adaptează lecțiile în funcție de feedback-ul primit de la elevi;
 Personalul din școală manifestă o atitudine de înțelegere față de dificultățile de
învățare întâmpinate de elevi și caută soluții de rezolvare;
 Elevii înregistrează succese în procesul de învățare;
 Profesorii îi ajută pe elevi să-și îmbunătățească propriul proces de învățare;
X Dificultățile de învățare sunt percepute ca oportunități de dezvoltare a practicii
educaționale din școală;
 La planificarea activităților care urmăresc pregătirea și dezvoltarea curriculumului
participă toți profesorii din școală;
X Membrii echipei care asigură managementul școlii se implică în ameliorarea
activităților din clase.
Modalitati de dezvoltare a “gradului de incluziune” in institutiile de invatamant:
- pregatire specializata a personalului didactic in vederea abordarii corecte si
eficiente a copiilor cu CES;
- abordarea unei atitudini tolerante din partea comunitatii in privinta copiilor cu
dizabilitati;
- oferirea conditiilor optime, puse la dispozitie de catre toate scolile, in vederea
integrarii cat mai eficiente a tuturor celor defavorizati;
- simplificarea legislatiei in privinta recunoasterii drepturilor celor cu nevoi speciale,
dar si a incadrarii corecte cu privre la diagnostic;
- incurajarea cooperarii in scolile de masa si descurajarea atitudinilor de
concurenta intre elevi;
- respectarea tuturor drepturilor.
Exercițiul nr.5.
Formulați 3-4 argumente pentru crearea serviciilor de educație incluzivă la nivel
institutional
- in scolile de masa sunt foarte multi elevi cu cerinte educationale speciale,
neidentificati, si ca atare, nu sunt ajutati in problemele pe care le intampina,
deoarece nu au dosar;
- elevii din scolile de masa trebuie sa invete sa ii accepte pe cei cu dizabilitati in
vederea formarii unei societati “sanatoase”;
- educatia incluziva promoveaza o paleta variata de valori indispensabile unei
institutii educationale( empatie, toleranta, respect).

Exercițiul nr.6.
Definiți caracteristicile şcolii incluzive:
- caracterul deschis (prin oferirea unui climat primitor cald, pentru toti copiii);
- caracterul echitabil (prin respectarea tuturor drepturilor copiilor);
- caracterul flexibil (prin adaptarea curriculumului);
- caracterul comprehensiv (prin înţelegerea nevoilor speciale);
- caracterul tolerant (prin acceptarea tuturor diferentelor).

Exercitiul nr. 7.
Realizati o analiza SWOT a educatiei inclusive.

PUNCTE TARI:
 existența unei legislații, a politicilor și a planurilor pentru prevenirea discriminării
copiilor, tinerilor și adulților cu dizabilități;
 accesul persoanelor cu dizabilități la educația de masă;
 existența unui profesor de sprijin, consilier școlar, logoped;
 evaluarea timpurie a nevoilor educaționale speciale ale copiilor cu dizabilități în
scopul planificării intervențiilor educaționale;
 susținerea, din partea unor  părinți ai  copiilor cu dizabilități, în procesul
educațional;
 existența unor cursuri de formare pentru cadrele didactice, legate de cerințele
educaționale speciale;
 burse de ajutor social pentru copiii cu cerințe educative speciale, manuale
gratuite,  transport școlar gratuit.

PUNCTE SLABE:
 personal de specialitate insuficient sau deloc, în anumite școli, sprijin
individualizat redus;
 lipsa de formare inițială în  domeniul cerințelor educaționale speciale, a cadrelor
didactice și a managerilor școlari;
 insuficienta cunoaștere a unor tehnici și metode educaționale adecvate
persoanelor cu dizabilități, de către cadrele didactice;
 lipsa dotării cu materiale și echipamente adecvate persoanelor cu dizabilități
(mobilier, calculatoare, rampe de acces, etc.);
 lipsa unui curriculum incluziv, flexibil; a unor planuri educaționale individualizate;
 inexistența unor standarde minime de evaluare a competențelor dobandite;
 programe școlare încărcate și complicate, care nu țin cont de nevoile de
dezvoltare și educație a copilului;
 atitudinea negativă a unor cadre didactice față de elevii cu dizabilități;
 numărul crescut al elevilor din clasă;
 lipsa unor recompense/aprecieri  sau aspecte  financiare pentru cadrele
didactice;
 lipsuri economice și materiale legate de sistemul general de educație;
 teama etichetării școlii ca „școală specială”;
 sprijin insuficient acordat școlilor incluzive și a părinților copiilor cu dizabilități;
 implicarea redusă sau deloc a părințiilor copiilor cu dizabilități ca parteneri activi
în elaborarea planurilor educaționale individualizate;
 lipsa unei colaborări cu autoritățile publice;
 inexistența centrelor de resursă  pentru asistența psihopedagogică;
 sprijinirea redusă sau deloc a tinerilor cu dizabilități pe piața muncii;

OPORTUNITĂȚI:
 învățarea prin colaborare, ce contribuie la dezvoltarea cognitivă și socio-afectivă
a copilului cu dizabilități;
 munca în echipă, lecții în parteneriat;
 modificări de percepție la nivel social, cu privire la persoanele cu dizabilități;
 colaborarea și schimbul de experiență între școli;
 parteneriate cu fundații, ONG-uri;

AMENINȚĂRI:
 promovarea scăzută a elevilor cu dizabilități, repetenția;
 absenteism, abandonul școlar;
 analfabetism;
 delincvență, violență, abuz, exploatare.

Dificultati de atentie

1. Mentionati cerintele necesare in stabilirea diagnosticului ADHD.

In stabilirea diagnosticului ADHD se respecta urmatoarele cerinte:

- Aparitia simptomelor inaintea varstei de 7 ani;

- Manifestarea constanta a 6 simptome timp de 6 luni, in cel putin doua contexte
de viata diferite;
- Stabilirea diagnosticului necesita timp si efectuarea mai multor evaluari
(medicala, psihologica, sociala si pedagogica);
- Analiza datelor despre un caz trebuie sa fie comprehensiva si multidimensionala
pentru a surprinde variatiile, asemanarile si diferentele;
- Obtinerea unor rezultate nesatisfacatoare la testele de atentie, de memorie si in
privinta functiilor executive (planificarea si executarea sarcinilor, utilizarea
memoriei de lucru, rezolvarea problemelor);
- Simptomatologia nu apartine unor eventuale tulburari asociate, precum
tulburarea generala de dezvoltare, tulburarea bipolara, anxioasa, obsesiv-
compulsiva sau de opozitie, retardul mintal si comportamentul sfidator.

2. Descrieti simptomele specifice si calitatile copilului cu ADHD.

ADHD este o tulburare neurobiological/ neuropsihologica, care se manifesta prin:

- Neatentie:
Nu este atent la detalii sau in timpul activitatilor scolare, la munca, in timpul jocurilor
sau al altor activitati;
Deseori pare ca nu asculta cand I se vorbeste, nu respecta instructiunile pana la
capat si intampina dificultati in finalizarea temelor;
Are dificultati de a se organiza in timpul activitatilor;
Manifesta aversiune/ retinere in implicarea in activitati ce necesita effort mental
sustinut;
Deseori pierde materialele necesare pentru activitati sau sarcini;
Poate fi distras cu usurinta de stimuli externi;
In timpul activitatilor cotidiene este neatent de obicei.

- Hiperactivitate:
Isi foieste mainile/ picioarele sau se misca de pe scaun;
Se ridica in picioare in timpul orei sau cu alte ocazii;
Are dificultati de a se juca/ implica in activitati in liniste deoarece se misca continuu;
De cele mai multe ori vorbeste excesiv.

- Impulsiviate:
Raspunde inainte de a se fi terminat intrebarea;
Intrerupe sau are un comportament intruziv.
Calitatile copilului cu ADHD:
- Gandire divergenta;
- Imaginative bogata;
- Focalizare intense asupra intereselor si preocuparilor lor;
- Energie intense si tenacitate;
- Atitudine increzatoare si iertatoare;
- Loialitate
- Sensibilitate
- Abilitatea de a risca;
- Simtul umorului.

Daca parintii si profesorii ar avea o perspectiva optimista si ar invata strategii de

lucru, atunci ameliorarea copilului cu ADHD ar fi rapida.

3. Explicati dificultatea de autocontrol la copilul cu ADHD din perspectiva lui R. A.

Barkley.
Dificultatea de autocontrol la copilul cu ADHD este explicata de R. A. Barkley prin
probleme de inhibitie care afecteaza functionarea a 4 procese cognitive executive:

- Memoria de lucru;
- Reglarea afectiva si motivationala;
- Limbajul intern;
- Reconstituirea.

Toate acestea influenteaza controlul motor al comportamentului, capacitatea de a

elabora raspunsuri complexe, orientate spre un scop.

4. Enumerati ajustarile necesare pentru intarirea comportamentelor functionale ale

copilului cu ADHD dupa W. Dikel.

- Ajustarile prezentarii;
- Ajustarile raspunsurilor;
- Ajustarile termenului sau programarii;
- Ajustarile cadrului.
5. Precizati modalitati de desfasurare a demersului instructiv- educativ pentru a
preveni si inlatura comportamentele disruptive ale copilului cu ADHD.

- Organizarea fizica a salii de clasa, asigurarea securitatii fizice a elevilor si

mentinerea unui mediu scolar stabil;
- Folosirea judicioasa a timpului si realizarea unor adaptari, modificari si ajustari
ale curriculumul-ui;
- Exersarea atentiei a copilului cu ADHD si utilizarea memoriei de lucru;
- Gasirea modalitatii de a inregistra progres la invatatura.

Dificultati matematice

1. Mentionati cauzele dificultatilor matematice la elevii din invatamantul primar.

Cauze individuale:
- Disfunctii la nivelul gandirii;
- Tulburari ale memoriei de lucru;
- Deficit de atentie;
- Demotivare scolara, etc.

Cauze pedagogice:
- Neclarificarea terminologiei matematice;
- Insuficienta utilizare a codurilor (verbal, vizual, semantic) in reprezentatea si
insusirea numerelor;
- Neadecvarea metodelor/ procedeelor si mijloacelor didactice la particularitatile de
varsata si individuale ale elevilor;
- Nediferentierea curriculumului la matematica;
- Nestimularea motivatiei elevilor pentru studierea acestei discipline, etc.

2. Precizati modalitati de stimulare a motivatiei pentru invatarea matematicii.

Pentru motivarea elevilor și obținerea rezultatelor scontate ar trebui sa ținem cont
de următoarele aspecte:

- Organizarea lecției- mulți elevi răspund la o lecție foarte bine organizată,

predată de un profesor care are interes sporit ca elevii să acumuleze cunoștințe cât
mai multe.

- Prezentarea materialului într- un mod atractiv- structurarea lecției,

conceperea sarcinilor, activităților și întrebărilor, folosirea unor exemple, studii de
caz sau teme încât să se plieze pe nevoile deja existente ale elevilor.

- Creșterea graduală a nivelului de dificultate- pentru ca fiecare elev să aibă

șansa să experimenteze atât succese cât și eșecuri.

- Diversificarea metodelor de predare - varietatea impulsionează implicarea

elevilor în timpul orelor. Prin introducerea unor noi metode de predare în timpul
lecțiilor dispare rutina.

- Comunicarea așteptărilor- elevii trebuie să știe ce să facă și cum pentru a

obține rezultate bune, nu să „ghicească” ce se așteaptă de la ei. Ei trebuie asigurați
că se pot descurca bine. 1

- Implicarea activă a elevilor- elevii învață cel mai bine atunci când sunt
stimulați să o facă, când scriu, rezolvă, creează. Pasivitatea blochează motivarea și
curiozitatea. Profesorul are rolul de a- i încuraja, de a le sugera abordări diferite la
diverse probleme sau să emită ipoteze privind rezultatele unui experiment.

- Relația potrivită între profesor și elevi- evitarea mesajelor care consolidează

poziția profesorului ca persoană autoritară, crearea unei atmosfere deschise și
pozitive.

- Cultivarea încrederii în forțele proprii - profesorul trebuie să evite criticarea în

public a unui elev. Ei pot fi învățați să se critice singuri, să își analizeze rezultatele și
să găsească modalități care să acopere lipsurile.

- Folosirea lucrului în echipă- evitarea creării unei competiții acerbe, eliminarea

tendințelor elevilor de a se compara între ei. Întrecerea produce anxietate, care
poate interveni în procesul de învățare. Dezvoltarea unui climat de înțelegere, crește
îcrederea membrilor echipei prin valorizarea personală și a contribuțiilor fiecăruia.

- Oferirea de feedback pozitiv elevilor- comentariile pozitive și negative

influențează motivarea, dar studiile arată că elevii sunt mult mai afectați de un
feedback pozitiv și de succes. Un feedback negativ poate fi foarte puternic și poate
conduce la o atmosferă tensionată. În momentul identificării unui punct slab al unui
elev, se recomandă să se facă referire la performanța și sarcina pe care a avut- o de
îndeplinit persoana respectivă. Dacă un elev a greșit, trebuie să fie lăsat să înțeleagă
că își poate îmbunătăți activitatea.

3. Strategii de corectare a dificultatilor matematice:

- Folofirea numaratorii;
- Diferentierea curriculumului; conceperea unor fise adaptate;
- Căutarea de mai multe soluţii la aceeaşi problemă, cu eventuala selecţie a căilor
mai „economice”şi analizarea avantajelor şi dezavantajelor fiecărei metode în
parte;
- Prezentarea de către elevi a elementelor unei situaţii prin mai multe mijloace; -
să se facă apel la verbalizări;
- Reperarea şi analiza erorilor.
- Învățarea trebuie să facă apel la activitățile libere: jocuri, loisir, activității în grup
etc.; la început nu se vor folosi decât obiecte (cuburi, bile, nasturi, bastonașe,
dominouri, carți de joc, plastilina etc).
- Elevii trebuie stimulați să vorbească în timp ce lucrează. Se pot pune la
dispoziția elevilor cartonașe cu adunări și cu tabla înmulțirii.
- De asemenea se pot folosi panouri de prezentare a modului de calcul, indicând
printr-un punct verde cifra de la care se începe calculul și printr-o săgeată
sensul.
- Ca regula generală, elevii pot fi atenții circa 10 minute, după care apar dificultăți
de concentrare. De aceea, lecția trebuie împărțită în mai multe perioade. O
perioada de 20 de minute poate fi împarțită astfel: - 5 min. calcul; - 5 min. se
prezintă o noua operație; - 10 min. se rezolvă o problemă.
- Mai mult apel la lucrul cu obiecte concrete, la situații reale în care elevul să fie
implicat cât mai activ.