Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.Să ne informăm
Cu privire la diverse dizabilităţi. în acest sens putem solicita ONG-urile ce
activează în domeniul asistenţei persoanelor cu dizabilităţi şi asociaţiilor de
părinţi
Cum se lucrează cu copiii cu nevoi şi abilităţi
Cu priovire la alte culturi şi stiluri de viaţă, în special cele ale minorităţilor
naţionale din România
3. Să ne revizuim metodele de predare
Să oferim curriculum diferenţiat pentru nevoi şi grupuri de vârste diferite
Să oferim un curriculum intercultural unul care foloseşte perspective culturale diferite şi
încurajează elevii să reflecteze şi să analizeze critic modul în care acţionează
prejudecăţile şi discriminarea
Să elaborăm planuri individuale de învăţare pentru elevi
Să folosim învăţarea activă şi prin cooperare
4. Să colaborăm cu comunitatea
Sa considerăm şcoala ca o resursă a comunităţii şi să promovăm un sentiment de
solidaritate printre elevi şi părinţii lor
Să vorbim cu părinţii şi cu elevii despre nevoile lor, să luăm legatura cu ONG-urile cu
experienţă în domeniu, pentru a afla despre modalitatea în care îşi poate îmbunătăţi oferta
pentru grupurile care sunt în mod obişnuit excluse
În şcoala incluzivă un accent deosebit se pune pe folosirea învăţării active şi prin
cooperare, acestea concurând la obţinerea unor performanţe notabile.
Atunci când se folosesc metodele de învăţare activă, toţi elevii
- asimilează la un nivel mai profund, reţin ideile mai mult timp şi pot
utiliza conţinutul cursurilor lor
-sunt motivaţi şi le place la şcoală;
- pot corela ceea ce au învăţat cu viaţa reală şi în rezolvarea de probleme;
Atunci când se foloseşte învăţarea prin cooperare, toţi elevii:
învaţă să ia iniţiativă în procesul de învăţare
dezvoltă relaţii de calitate cu ceilalţi şi işi întăresc abilităţile sociale
deprind abilităţi de cooperare care-şi dovedesc utilitatea în societate şi la locul de
muncă
Printre metodele care promovează învăţarea activă şi prin cooperare
se numară - metoda Mozaic, metoda ciorchinelui, metoda Turul Galeriei, metoda
Colţurile, metoda Raft, metoda Diagrama VENN, metoda Predicţiilor, metoda
Cercurilor de discuţii, metoda SINELG, metoda ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU-AM
ÎNVĂŢAT e.t.c
În cartea UNESCOsă înţelegem şi să răspundem la cerinţele elevilor din
clasele incluzive. Ghid pentru profesori , traducere UNICEF, ed. RO. MEDIA,
2002, se concluzionează că atunci "când îşi asumă provocarea de a face clasele
sau şcoala mai incluzive, profesorii devin profesionişti şi practicieni mai buni.
Aceasta înseamnă că au de câştigat toţi elevii nu numai cei cu cerinţe speciale".
Iată un motiv convingător care să determine cadrele didactice să
aprobe educaţia incuzivă în activitatea proprie.
Alte motive pentru incluziune ar fi
•adulţii cu dizabilităţi care se descriu pe ei ca supravieţuitori ai
unor şcoli speciale, cer să se pună capăt oricărei segregări
•segregarea îi învaţă pe copii teama, ignoranţa şi hrăneşte
prejudecăţile
•toţi copiii au nevoie de o educaţie care să îi ajute să dezvolte relaţii
şi care îi pregăteşte să trăiască în mijlocul celorlalţi
Susţinând cu convingere acest model de educaţie
Frederico Mayor, fost director general al UNESCO, afirmă că
"Prin educaţie pentru toţi, trebuie să se creeze posibilitatea ca
toate fiinţele umane, inclusiv cele cu dizabilităţi, să-şi dezvolte în
întregime potenţialul, să aibă contribuţii în societate şi, mai presus
de toate să fie valoralizate şi nu devalorizate , datorită diferenţelor
lor.În lumea contemporană, alcătuită din diferenţe de toate felurile,
nu cei cu dizabilităţi , ci marea societate este cea care are nevoie de o
educaţie specială, pentru a deveni o adevărată societate pentru toţi"
INCLUZIUNEA, DIMENSIUNE INTERNAŢIONALĂ